Splendoarea și mizeria dansului contemporan

Raluca IACOB
Publicat în Dilema Veche nr. 836 din 27 februarie - 4 martie 2020
Splendoarea și mizeria dansului contemporan jpeg

În România se știu destul de puține lucruri despre dans sau arta secolului XX, așa cum a fost supranumit de coregraful Maurice Béjart. Faptul este regretabil, mai ales că o treime dintre români au dansat cel puțin o dată în 2018, plasînd dansul pe primul loc în preferințele de practicare a unei arte la noi.

Dansul nu are nevoie de traducere, deci este un ambasador perfect peste hotare și o bună carte de vizită pentru turiștii care ne vizitează. Dansul practicat relaxează și ne unește, ne dă sentimentul de a fi parte a unei comunități, este o experiență senzorială și emoțională. Spectacolele de dans au asupra corpului un efect similar cu mișcarea efectivă, studiile arătînd că în timpul vizionării mușchii reacționează în funcție de ceea ce ochiul vede că se întîmplă pe scenă. Dacă există interes pentru dans, este și loc de dezvoltare atît a publicului, cît și a scenei. Preferința pentru dans și pentru participarea la o diversitate mai mare de spectacole muzicale decît cele populare reprezintă un argument pentru investiția în infrastructura fizică și instituțională care face posibile creația și spectacolele, pentru sprijinirea culturii coregrafice, pentru cercetare, producție, educație și formare profesională a dansatorilor. Această pledoarie pentru potențialul și valoarea dansului e necesară pentru că se află în contrast major cu realitatea de pe teren a celei mai tinere, mai versatile și mai promițătoare forme de dans din prezent – scena de dans contemporan din România.

În prezent, scena este formată dintr-o instituție națională dedicată dansului (CNDB) și peste 15 organizații și structuri de dans contemporan active la București, Cluj-Napoca, Iași, Brașov (dar care nu se limitează doar la proiecte de dans), precum și peste 15 organizații active în domenii precum teatrul, artele vizuale sau cu profil interdisciplinar, care generează și proiecte în zona dansului. Aproximativ 100-120 de artiști și practicieni formează în prezent comunitatea dansului contemporan din România. Organizațiile și instituțiile active în dans sînt concentrate în special la București și Cluj, cu prezențe în dezvoltare la Timișoara și Brașov, cu producții sau evenimente găzduite și în teatre publice și spații independente din București, Bacău, Cluj, Craiova, Gheorgheni, Iași, Piatra Neamț, Sf. Gheorghe, Sibiu, Timișoara, Tîrgu Mureș. Instabilitatea, subfinanțarea și lipsa de continuitate sînt cîteva elemente-cheie care marchează modul de funcționare a domeniului dansului contemporan în România după 1990. Precaritatea domeniului face ca atît organizațiile, cît și artiștii să se împartă de cele mai multe ori între mai multe proiecte de scurtă durată, derulate simultan, iar timpul investit într-o creație nouă să fie limitat, ceea ce are un impact direct asupra calității și duratei de viață a creațiilor respective, dar și asupra publicului.

Dansul contemporan este una dintre formele artistice care au înflorit după 1989 datorită inițiativei personale a unor artiști și manageri culturali care și-au dorit să poată performa, experimenta, dezvolta cultura coregrafică, au vrut să poată colabora internațional și să crească organizații care să devină un reper pentru public. Totuși, cultura este un domeniu care, în lipsa unor politici publice inteligente sau măcar a unui cadru de reglementări care să o sprijine relevant și coerent, nu poate să reziste. Accesul și participarea la cultură, ca drepturi fundamentale, nu se realizează decît dacă există spații și dotări potrivite, la care oamenii să poată ajunge ușor, dacă artiștii și organizațiile culturale își cunosc publicul, dacă pot și știu să gîndească o ofertă atractivă și relevantă, dacă politicile de preț sînt accesibile. În lipsa acestora, nu avem voie să fim mirați că nu există mase de oameni interesați de anumite forme de artă care nu beneficiază de sprijin public corespunzător, că profesioniștii sînt puțini și nu reușesc să ofere spectacole de anvergură, că protestele curg și că proiectele sînt firave, cu excepții care vor exista întotdeauna, pentru că tinerețea și entuziasmul vor crea periodic oaze de performanță și avînt, dar care adesea se vor disipa după cîțiva ani de activitate.

Pentru ca lucrurile să funcționeze atît în sensul unor creații de valoare, cît și al accesului și participării publicului, e nevoie să existe actori suficienți și capabili care să joace toate rolurile necesare din scenă – de la educarea publicului la formarea profesioniștilor, creație și difuzare, mobilități artistice și cercetare, protejarea valorilor trecutului etc.

14 camping cndb 5167 jpg jpeg

Cercetarea pe care am realizat-o în 2019 împreună cu Ștefania Ferchedău ne arăta că artiștii, managerii, producătorii de dans, cît și organizațiile lor își asumă fiecare mai multe roluri pentru a putea supraviețui și pentru a propune un program artistic care să ajungă la public. Această strategie de subzistență descurajează specializarea, scade impactul în rîndul publicului și crește tensiunile din cadrul scenei. De asemenea, rezultatele studiului arată că unele roluri nu sînt aproape deloc realizate – e vorba în primul rînd de către existența producătorilor și a cercetătorilor –, dar și că există un potențial mare de a face anumite activități să aibă impact, dacă organizațiile ar fi mai deschise către a permite profesioniștilor să se manifeste. Unele concluzii ar putea justifica imediat decizii: de pildă, organizarea de cursuri de formare pentru educatori culturali în domeniul dansului contemporan, pentru că mai mult de o treime (38%) dintre respondenți au considerat că au în foarte mare măsură cunoștințele necesare pentru a avea rolul de mediator, dar pentru peste jumătate (58%) dintre respondenți a fi formator este prioritar și aproape jumătate chiar realizează astfel de acțiuni (48%). În continuare s‑ar putea lucra pentru introducerea dansului în programa școlară ca disciplină opțională (așa cum se întîmplă în multe state europene), fapt ce ar aduce beneficiile dansului în viața copiilor și ar crea locuri de muncă pentru educatorii culturali din domeniu.

Studiul a sondat și nivelul veniturilor din dans al celor care profesează în domeniu: 58,3% din practicienii care au răspuns au declarat un venit anual sub 20.000 de lei (aproximativ 4.210 euro), iar 37,5% au spus că se încadrează în categoria 20.000-40.000 de lei (4.120-8.421 de euro). În cazul organizațiilor, un pic mai mult de jumătate (52,9%) au spus că au venituri sub 80.000 de lei (8.421 de euro) pentru proiecte de dans contemporan, iar 17,6% că se încadrează între 80.000 și 150.000 de lei (8.421-31.578 de euro).

Precaritatea structurală a activității individuale transpare și în tipul de colaborare pe care aceștia îl întrețin: 77% lucrează pe baza unor contracte de drepturi de autor, 37,5% pe baza unor contracte de prestări servicii, 27% pe baza unor contracte civile și doar 25% pe baza unor contracte de muncă cu durată determinată, respectiv 2% pe baza unor contracte de muncă cu durată nedeterminată. La finalul cercetării am inclus și cîteva recomandări care sperăm să inspire administrația publică, dar și organizațiile din dans și profesioniștii să facă lucrurile mai bine. Ideea principală este că responsabilitatea pentru precaritate nu poate fi asumată integral de către practicieni și organizații culturale, pentru că nu este în primul rînd consecința acțiunii lor, ci este mai ales rezultatul lipsei de instrumente de sprijin, finanțări și pîrghii legislative potrivite. Din perspectiva cetățeanului, este important să înțelegem că drepturile noastre culturale nu se pot realiza fără o intervenție inteligentă și consistentă în politici publice și reglementări juste, alături de finanțări acordate în raport cu obiective clare și cu conștiința sensului culturii ca serviciu public. În condițiile în care nu există încă prevederi fiscale și de protecție socială adaptate muncii artistice și nici o strategie națională pentru cultură pe termen mediu sau lung, iar statul român chiar subminează activitatea singurei instituții publice dedicate dansului contemporan – CNDB –, este clar că interesul pentru această formă artistică în particular este inexistent. O ilustrare a acestei stări de fapt e și bugetul alocat de Ministerul Culturii acestei instituții: suma de 367.000 de lei abia dacă îi permite să susțină programul minimal.

Raluca Iacob este manager cultural, cercetător independent și specialist în politici publice. Puteți consulta studiul integral, în limbile română și engleză, aici. Studiul a fost realizat în cadrul proiectului Platforma ZonaD co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Foto: Orsolya Balint (sus), CNDB (jos)

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

8  SANDA MARIN jpg jpeg
Decalogul celebrei Sanda Marin în bucătărie. Reguli de aur pentru preparate senzaționale, cum păstrezi untul proaspăt
Sanda Marin, una dintre cele mai îndrăgite bucătărese din toate timpurile, a lăsat femeilor sfaturi prețioase. Lucrarea sa despre gătit inspiră de peste 70 de ani toate gospodinele să pregătească preparate delicioase.
rugaciune credinta lumina paste shutterstock 712661815 jpeg
De ce sunt credincioșii mai sănătoși, mai fericiți și trăiesc mai mult? Ce spun studiile despre psihic și organism
Baza de dovezi care leagă credința de o sănătate mai bună durează de zeci de ani și cuprinde acum mii de studii. O mare parte din aceste cercetări implică urmărirea stării de sănătate a unei populații de-a lungul anilor și chiar a deceniilor.
soldati marele razboi foto imagoromaniae jpg
Test de cultură generală: „Acum ori niciodată!“
Te crezi as în noţiuni de cultură generală? Vezi cât eşti de informat cu ajutorul acestor 27 de întrebări, clasificate pe mai multe domenii de interes.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.