Spectacole translucide

Publicat în Dilema Veche nr. 627 din 25 februarie - 2 martie 2016
Spectacole translucide jpeg

Menajeria de sticlă de Tennessee Williams; traducerea: Ilinca Hărnuţ; regia: Alexandra Penciuc; scenografia: Tudor Prodan. Cu: Emil Măndănac, Ilinca Hărnuţ, Cătălina Moga, Mihai Smarandache. Point.

Scris─â ├«n 1944 (ini┼úial ca scenariu de film, refuzat de MGM), piesa Menajeria de sticl─â ├«nregistreaz─â un moment de schimbare fundamental─â ├«n civiliza┼úia modern─â. Apusul unei lumi, cu normele ei restrictive, injuste, discriminatorii, dar care ofereau o anume siguran┼ú─â, este rememorat de la oarecare distan┼ú─â temporal─â ÔÇô dup─â ce regulile au fost pulverizate, vechiul sistem de conven┼úii sociale s-a pr─âbu┼čit ┼či asta a ├«nsemnat libertate pentru mul┼úi, dar a produs ┼či victime printre cei care nu s-au reg─âsit ├«n noua lume ÔÇô, c├«t s─â se atenueze emo┼úia. Dar memoria lucreaz─â complex, fic┼úionalizeaz─â ┼či redimensioneaz─â evenimente, ascunde realit─â┼úi ┼či inventeaz─â altele. Textul lui Tennessee Williams este scris din aceast─â perspectiv─â, a capcanei pe care o reprezint─â memoria. Formula asumat─â de dramaturg (cu un povestitor care rememoreaz─â trecutul) poate trimite la Bertolt Brecht ┼či la efectul s─âu de distan┼úare, dar Williams pune accentul pe manipularea memoriei, nu pe obiectivitatea ei (critic─â). De┼či datat, textul poate fi revigorat, suport─â actualiz─âri, nu vulgare, palpabile, ci mai degrab─â la nivelul abstract al ideilor dec├«t la cel concret, al nara┼úiunii.

Textul a revenit ├«n aten┼úie de cur├«nd, c─âci la interval de c├«teva zile am v─âzut dou─â spectacole, o adaptare f─âcut─â de Alexandra Penciuc la Point ├«n Bucure┼čti ┼či o montare a S├«nzianei Stoican la Teatrul ÔÇ×Toma CaragiuÔÇť din Ploie┼čti. Spectacolele s├«nt diferite, at├«t ca raportare la text, c├«t ┼či ca estetic─â ┼či instrumente de lucru. Alexandra Penciuc a rescris textul lui Tennessee Williams, comprim├«nduÔÇĹl sub forma unui scenariu ├«n patru scene din care au fost eliminate multe detalii din biografia personajelor ┼či din rela┼úiile dintre ele. ├Än mare parte, elementele concrete ale nara┼úiunii, cele care legau textul de un timp anume, au disp─ârut sau au fost redimensionate. De exemplu, profesiile b─ârba┼úilor s├«nt schimbate, ├«n loc de muncitori ├«ntr-un depozit de pantofi, cei doi par a fi corporati┼čti, f─âr─â ├«ns─â ca acest lucru s─â fie mai mult dec├«t o sugestie venit─â din costume ÔÇô regizoarea nu ├«nlocuie┼čte o realitate cu alta, ci o relativizeaz─â. Infirmitatea fizic─â a Laurei a fost substituit─â de una psihic─â (nu e prea clar dac─â Laura sufer─â de un sindrom din spectrul autismului, este doar interiorizat─â sau are un retard, dar nici asta nu conteaz─â, ci faptul c─â fragilitatea ei nu provine dintr-o problem─â exterioar─â). Ce a r─âmas s-a concentrat ├«ntrÔÇĹun singur fir narativ care duce spre ratarea personajelor, individual─â, dar comun─â tuturor: fiica refuz─â s─â ias─â din coconul matern (materializat ├«ntr-o pelerin─â de plastic), fiul vorbe┼čte la nesf├«r┼čit despre o evadare, dar nu ac┼úioneaz─â, mama are propriile frustr─âri sexuale ┼či nu ezit─â s─â-┼či concureze fiica, flirt├«nd cu Jim care, la r├«ndul s─âu, are o iubit─â cu care nu pare prea fericit. Povestea original─â este reformulat─â ├«ntr-o atmosfer─â rece ┼či stranie, ├«n care memoria este ÔÇ×├«nghe┼úat─âÔÇť. Dac─â textul a fost esen┼úializat ┼či cur─â┼úat de detalii biografice ┼či narative, regizoarea a urmat ├«ns─â didascaliile ├«n ceea ce prive┼čte pauzele, ritmul spectacolului ┼či starea de ÔÇ×conservareÔÇť a amintirilor. Scenograful Tudor Prodan p─âstreaz─â ┼či el unele din indica┼úiile dramaturgului, desigur, reinterpretate: proiec┼úiile cu titlurile scenelor sau cu imaginile Laurei ┼či ale lui Jim s├«nt ├«nlocuite de imaginile unui monitor de func┼úii vitale (care ├«nregistreaz─â doar decesul), ale unor figurine stilizate ┼či de textul ÔÇ×The EndÔÇť care apare chiar din prima scen─â, proiectat pe fundal. Toate acestea, ├«mpreun─â cu m─âsu┼úa de sticl─â (pe care se afl─â m├«ncare din sticl─â) ├«n form─â de sicriu, arat─â c─â lumea din amintire a disp─ârut fizic la data rememor─ârii. Actorii p─âstreaz─â atmosfera glacial─â, construit─â din regie ┼či scenografie, miz├«nd pe o nelini┼čte misterioas─â, cu un joc care plute┼čte un pic pe deasupra realit─â┼úii (Ilinca H─ârnu┼ú ÔÇô Amanda ÔÇô este cea mai realist─â, Emil M─ând─ânac ÔÇô Tom ÔÇô ┼či Mihai Smarandache ÔÇô Jim ÔÇô s├«nt cumva suspenda┼úi ├«ntre realitate ┼či imaginar, C─ât─âlina Moga ÔÇô Laura ÔÇô este de-a dreptul ireal─â). Punctul culminant al spectacolului este scena Laura ÔÇô Jim, cu excelentul Mihai Smarandache c├«n┬şt├«nd ironic ÔÇ×Love Came HereÔÇť, un moment ├«n care atmosfera rarefiat─â se coaguleaz─â ├«n suprarealism. Menajeria de sticl─â a Alexandrei Penciuc este un show cu inten┼úii bune, nu neap─ârat atinse integral. Nici sala de spectacol nu a ajutat prea mult: spa┼úiul nou de joc de la Point este construit neinspirat, cu o scen─â-podium ├«nalt─â, fa┼ú─â de care publicul este plasat mai jos ┼či foarte aproape, pe scaune cu sp─âtar scund ┼či la acela┼či nivel, astfel ├«nc├«t pozi┼úia spectatorului este inconfortabil─â ┼či viciaz─â perpectiva asupra spectacolului (din unghiul meu nu am v─âzut o parte din spectacol ÔÇô actorii jucau cu spatele ÔÇô ┼či unele elemente de decor ÔÇô forma de sicriu a m─âsu┼úei etc.). Desigur, defectele s─âlii pot (┼či trebuie) s─â fie remediate. Show-ul are ├«ns─â o perspectiv─â contemporan─â asupra textului, este viabil ┼či bizar ┼či ├«l recomand tocmai pentru stranietatea lui indefinibil─â.

Menajeria de sticl─â de Tennessee Williams; traducerea ┼či regia: S├«nziana Stoican; scenografia: Valentin V├«rlan. Cu: Oxana Moravec, Florentina N─âstase, Ionu┼ú Vi┼čan, Cristina Popa. Teatrul ÔÇ×Toma CaragiuÔÇť, Ploie┼čti.

S├«nziana Stoican are o alt─â abordare, mult mai aproape de litera textului (pe care ├«l p─âstreaz─â integral) ┼či de viziunea clasic─â de interpretare. Decorul sus┼úine ideea unui univers intim, pr─âfuit, cu mici bibelouri umane: fotografia imens─â a so┼úului/tat─âlui absent ÔÇô figura patern─â care a evadat din aceast─â lume feminin─â fragil─â, dar torturant─â ÔÇô, un milieu supradimensionat, un uria┼č trandafir albastru (numele de alint al Laurei) care taie fundalul, c─ârat de fratele Laurei ca o povar─â, toate elemente esen┼úiale ale suferin┼úei, augmentate de memorie. Spectacolul are o poetic─â delicat─â, cu rela┼úii bine conturate, este coerent ├«n regie, scenografie ┼či actorie, dar curge ├«ncet, poate prea lent ┼či prea lung, f─âr─â str─âlucire ┼či ├«ntr-un stil nea┼čteptat de conservator pentru t├«n─âra regizoare, ale c─ârei spectacole anterioare (de exemplu, Tr─âdare la Unteatru) dovedeau viziuni mai proaspete.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Point, Teatrul ÔÇ×Toma CaragiuÔÇť

TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul coresponden╚Ťei
O cu totul alt─â carte fa╚Ť─â de aceea, ╚Ötiut─â tuturor, din 1978, este actuala edi╚Ťie, definitiv─â, a ÔÇ×Romanului epistolarÔÇŁ dintre I. Negoi╚Ťescu ╚Öi Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te sup─âra, frate
ÔÇ×Fr├Ęre et s┼ôurÔÇŁ r─âm├«ne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu tr─âiri rezonabile ÔÇô ├«ns─â╚Öi lipsa de m─âsur─â a pasiunilor sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi ÔÇ×rezonabil─âÔÇŁ, necesar─â ÔÇô ╚Öi moral─â burghez─â.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album ├«n limba matern─â ce le ofer─â mai mult spa╚Ťiu de manevr─â pentru poezie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.