Spectacole translucide

Publicat în Dilema Veche nr. 627 din 25 februarie - 2 martie 2016
Spectacole translucide jpeg

Menajeria de sticlă de Tennessee Williams; traducerea: Ilinca Hărnuţ; regia: Alexandra Penciuc; scenografia: Tudor Prodan. Cu: Emil Măndănac, Ilinca Hărnuţ, Cătălina Moga, Mihai Smarandache. Point.

Scrisă în 1944 (iniţial ca scenariu de film, refuzat de MGM), piesa Menajeria de sticlă înregistrează un moment de schimbare fundamentală în civilizaţia modernă. Apusul unei lumi, cu normele ei restrictive, injuste, discriminatorii, dar care ofereau o anume siguranţă, este rememorat de la oarecare distanţă temporală – după ce regulile au fost pulverizate, vechiul sistem de convenţii sociale s-a prăbuşit şi asta a însemnat libertate pentru mulţi, dar a produs şi victime printre cei care nu s-au regăsit în noua lume –, cît să se atenueze emoţia. Dar memoria lucrează complex, ficţionalizează şi redimensionează evenimente, ascunde realităţi şi inventează altele. Textul lui Tennessee Williams este scris din această perspectivă, a capcanei pe care o reprezintă memoria. Formula asumată de dramaturg (cu un povestitor care rememorează trecutul) poate trimite la Bertolt Brecht şi la efectul său de distanţare, dar Williams pune accentul pe manipularea memoriei, nu pe obiectivitatea ei (critică). Deşi datat, textul poate fi revigorat, suportă actualizări, nu vulgare, palpabile, ci mai degrabă la nivelul abstract al ideilor decît la cel concret, al naraţiunii.

Textul a revenit în atenţie de curînd, căci la interval de cîteva zile am văzut două spectacole, o adaptare făcută de Alexandra Penciuc la Point în Bucureşti şi o montare a Sînzianei Stoican la Teatrul „Toma Caragiu“ din Ploieşti. Spectacolele sînt diferite, atît ca raportare la text, cît şi ca estetică şi instrumente de lucru. Alexandra Penciuc a rescris textul lui Tennessee Williams, comprimîndu‑l sub forma unui scenariu în patru scene din care au fost eliminate multe detalii din biografia personajelor şi din relaţiile dintre ele. În mare parte, elementele concrete ale naraţiunii, cele care legau textul de un timp anume, au dispărut sau au fost redimensionate. De exemplu, profesiile bărbaţilor sînt schimbate, în loc de muncitori într-un depozit de pantofi, cei doi par a fi corporatişti, fără însă ca acest lucru să fie mai mult decît o sugestie venită din costume – regizoarea nu înlocuieşte o realitate cu alta, ci o relativizează. Infirmitatea fizică a Laurei a fost substituită de una psihică (nu e prea clar dacă Laura suferă de un sindrom din spectrul autismului, este doar interiorizată sau are un retard, dar nici asta nu contează, ci faptul că fragilitatea ei nu provine dintr-o problemă exterioară). Ce a rămas s-a concentrat într‑un singur fir narativ care duce spre ratarea personajelor, individuală, dar comună tuturor: fiica refuză să iasă din coconul matern (materializat într-o pelerină de plastic), fiul vorbeşte la nesfîrşit despre o evadare, dar nu acţionează, mama are propriile frustrări sexuale şi nu ezită să-şi concureze fiica, flirtînd cu Jim care, la rîndul său, are o iubită cu care nu pare prea fericit. Povestea originală este reformulată într-o atmosferă rece şi stranie, în care memoria este „îngheţată“. Dacă textul a fost esenţializat şi curăţat de detalii biografice şi narative, regizoarea a urmat însă didascaliile în ceea ce priveşte pauzele, ritmul spectacolului şi starea de „conservare“ a amintirilor. Scenograful Tudor Prodan păstrează şi el unele din indicaţiile dramaturgului, desigur, reinterpretate: proiecţiile cu titlurile scenelor sau cu imaginile Laurei şi ale lui Jim sînt înlocuite de imaginile unui monitor de funcţii vitale (care înregistrează doar decesul), ale unor figurine stilizate şi de textul „The End“ care apare chiar din prima scenă, proiectat pe fundal. Toate acestea, împreună cu măsuţa de sticlă (pe care se află mîncare din sticlă) în formă de sicriu, arată că lumea din amintire a dispărut fizic la data rememorării. Actorii păstrează atmosfera glacială, construită din regie şi scenografie, mizînd pe o nelinişte misterioasă, cu un joc care pluteşte un pic pe deasupra realităţii (Ilinca Hărnuţ – Amanda – este cea mai realistă, Emil Măndănac – Tom – şi Mihai Smarandache – Jim – sînt cumva suspendaţi între realitate şi imaginar, Cătălina Moga – Laura – este de-a dreptul ireală). Punctul culminant al spectacolului este scena Laura – Jim, cu excelentul Mihai Smarandache cîn­tînd ironic „Love Came Here“, un moment în care atmosfera rarefiată se coagulează în suprarealism. Menajeria de sticlă a Alexandrei Penciuc este un show cu intenţii bune, nu neapărat atinse integral. Nici sala de spectacol nu a ajutat prea mult: spaţiul nou de joc de la Point este construit neinspirat, cu o scenă-podium înaltă, faţă de care publicul este plasat mai jos şi foarte aproape, pe scaune cu spătar scund şi la acelaşi nivel, astfel încît poziţia spectatorului este inconfortabilă şi viciază perpectiva asupra spectacolului (din unghiul meu nu am văzut o parte din spectacol – actorii jucau cu spatele – şi unele elemente de decor – forma de sicriu a măsuţei etc.). Desigur, defectele sălii pot (şi trebuie) să fie remediate. Show-ul are însă o perspectivă contemporană asupra textului, este viabil şi bizar şi îl recomand tocmai pentru stranietatea lui indefinibilă.

Menajeria de sticlă de Tennessee Williams; traducerea şi regia: Sînziana Stoican; scenografia: Valentin Vîrlan. Cu: Oxana Moravec, Florentina Năstase, Ionuţ Vişan, Cristina Popa. Teatrul „Toma Caragiu“, Ploieşti.

Sînziana Stoican are o altă abordare, mult mai aproape de litera textului (pe care îl păstrează integral) şi de viziunea clasică de interpretare. Decorul susţine ideea unui univers intim, prăfuit, cu mici bibelouri umane: fotografia imensă a soţului/tatălui absent – figura paternă care a evadat din această lume feminină fragilă, dar torturantă –, un milieu supradimensionat, un uriaş trandafir albastru (numele de alint al Laurei) care taie fundalul, cărat de fratele Laurei ca o povară, toate elemente esenţiale ale suferinţei, augmentate de memorie. Spectacolul are o poetică delicată, cu relaţii bine conturate, este coerent în regie, scenografie şi actorie, dar curge încet, poate prea lent şi prea lung, fără strălucire şi într-un stil neaşteptat de conservator pentru tînăra regizoare, ale cărei spectacole anterioare (de exemplu, Trădare la Unteatru) dovedeau viziuni mai proaspete.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Point, Teatrul „Toma Caragiu“

dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.

Parteneri

bruxelles foto pixabay jpg
Doi vloggeri celebri care au colindat întreaga lume surprind: „Occidentul e decăzut, ne-am muta în România”
Doi cunoscuți vloggeri din Spania cu orgini române, foarte populari la noi, au surprins afirmând că și-ar dori să se stabilească în România. Ei au argumentat acest lucru prin faptul că România e una dintre cele mai sigure țări și că nivelul de trai a crescut enorm în ultimul deceniu.
bluetooth ga526f1dd7 1280 png
Sursa incredibilă de inspirație pentru bluetooth. Cum a ajuns un viking simbolul unei tehnologii de secol XXI
Crearea bluetooth, una dintre cele mai cunoscute și folosite aplicații tehnologice ale secolului XXI, a avut ca sursă de inspirație un personaj istoric real, care a trăit acum apromativ un mileniu. În plus, simbolul acestei tehnologii este inspirat de literele unui alfabet vechi.
cluj napoca panorama Turnul pompierilor foto primaria cluj jpg
Județul din România unde se câștigă cel mai bine. Bucurie scurtă pentru Timiș, Clujul rămâne „fruncea”
Timișul a depășit Clujul în ceea ce privește salariul mediu net, devenind județul din România unde se câștigă cel mai bine. Bucuria a fost de scurtă durată pentru bănățeni, deoarece Clujul a fost detronat doar o singură lună, iar proiecțiile INS spun că ardelenii rămân „fruncea” și anii următori.
conac budisteanu 01 foto denis grigorescu jpeg
Conacul din România unde s-a refugiat unul dintre cei mai mari regi ai Europei. Expert: ”Ar fi interesant să intre în circuitul turistic”
În urmă cu 310 ani, între 19 octombrie şi 8 noiembrie 1714, Carol al XII-lea, regele Suediei, venind din Imperiul Otoman, a stat trei săptămâni în Argeş în drumul de întoarcere spre ţara sa. Carol al XII-lea a fost găzduit la conacul boierului Budişteanu, situat pe teritoriul comunei Budeasa-Argeș.
Amanita Muscaria  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg
Amanita muscaria, regina otrăvitoare a României. Care sunt cele mai periculoase ciuperci
La început de toamnă, câteva specii de ciuperci cu o înfățișare fermecătoare împodobesc pădurile din munții României, însă pe cât de fotogenice se arată în fața călătorilor, pe atât de periculoase sunt atunci când sunt consumate, atrag atenția specialiștii.
profesor dascal scrie cu creta pe tabla elev scos la tabla elevi in banci la scoala in clasa matematica jpeg
„Mită” pentru nota 10. Psiholog: „Performanța copiilor la școală se cumpără, de multe ori, cu bani grei”
Au trecut deja două săptămâni de școală, iar profesorii vor începe, în curând, să pună primele note în cataloage. Moment în care vom asista la cel puțin două dintre fenomenele care ne caracterizează sistemul de educație: vânătoarea de note și recompensa părinților.
lucratori straini   birou imigrari FOTO IGI (8) jpeg
Județul din Oltenia în care numărul lucrătorilor străini a crescut enorm. Sunt de patru ori mai mulți decât în 2017
Lucrătorii străini încep să devină o prezență normală chiar și în zone în care nevoia de forță de muncă reușea să fie acoperită local. În Olt, numărul lucrătorilor a crescut constant, ajungând la o valoare de patru ori mai mare față de 2017.
Andrei și Marcus Mureșan i au uimit pe antrenorii de la Vocea României Foto Pro TV jpg
Doi frați din Cluj au reușit să îi emoționeze până la lacrimi pe jurații de la „Vocea României”
În a doua ediție a emisiunii „Vocea României”, difuzată vineri, 20 septembrie, pe PRO TV, doi frați au reușit să îi facă pe antrenori să plângă. Andrei și Marcus Mureșan au urcat pe scena audițiilor și i-au uimit pe jurați.
shutterstock 2475142929 jpg
Problema aparent insolubilă cu care se confruntă Occidentul în fața provocării Rusiei. Analist: „Nu există alegeri bune, ci doar grade de rău”
În Statele Unite și în Europa, există o incertitudine crescândă cu privire la modalitatea în care ar putea fi contracarată agresiunea lui Vladimir Putin fără a alimenta un conflict direct cu Rusia și omul care controlează cel mai important arsenal nuclear din lume, relatează Washington Post.