Singurătăţile unei femei

Publicat în Dilema Veche nr. 555 din 2-8 octombrie 2014
Singurătăţile unei femei jpeg

ÔÇó Cinci ore cu Mario, dup─â Miguel Delibes, regia: Mariana C─âm─âr─â┼čan, cu: Florina Gleznea. Teatrul Unteatru 

Principala problem─â cu care se confrunt─â o actri┼ú─â care vrea s─â fac─â o monodram─â este textul. Nu c─â nu s-ar g─âsi texte interesante, ofertante pentru scen─â, dar s├«nt pu┼úine ┼či nu tocmai la ├«ndem├«n─â, iar p├«n─â la rezultatul final poate fi drum lung, c─âci, de multe ori, sursa original─â trebuie prelucrat─â. Exact asta au f─âcut regizoarea Mariana C─âm─âr─â┼čan ┼či actri┼úa Florina Gleznea cu romanul lui Miguel Delibes, Cinci ore cu Mario, lunga confesiune a unei femei ├«nc─â tinere, care ├«┼či rememoreaz─â via┼úa ├«n timpul priveghiului la c─âp─ât├«iul so┼úului. Textul func┼úioneaz─â pe un tipar literar de succes: un eveniment important (nunt─â, ├«nmorm├«ntare, s─ârb─âtoare ÔÇô Cr─âciun, Pa┼čti, Ziua Recuno┼čtin┼úei) prilejuie┼čte scormonirea ├«n trecutul generator de drame familiale ┼či schimbarea, de regul─â, a perspectivei asupra prezentului. Folosit─â des ├«n teatru ┼či film, formula a avut rezultate excelente (un exemplu relativ recent este filmul August. Osage County, cu Meryl Streep ┼či Julia Roberts). Prin urmare, acest spectacol a pornit de la o premis─â pozitiv─â, pe care cele dou─â artiste au reu┼čit s─â o valorifice. 

Dramatizarea unui roman nu este un lucru simplu, nici chiar dac─â se dore┼čte o monodram─â, f─âr─â complicarea scenariului cu multiple personaje. Construc┼úia dramaturgic─â pe care regizoarea ┼či actri┼úa au ├«ncercat-o ├«n spectacol mizeaz─â nu numai pe o narativitate inteligibil─â, ci ┼či pe un portret al feminit─â┼úii, extras din derularea simbiotic─â a istoriei generale ┼či a uneia personale, prima poten┼ú├«nd-o, ba chiar influen┼ú├«nd-o decisiv pe a doua. Concret, pe fundalul perioadei tumultuoase care a cuprins r─âzboiul civil spaniol, al Doilea R─âzboi Mondial ┼či epoca franchist─â, via┼úa lui Carmen urmeaz─â cursul sinuos al istoriei. A fost o vreme a convulsiilor politice ├«n Spania, ├«n care afilierea la o doctrin─â politic─â sau alta putea fi fatal─â. A fost un timp al crimelor f─âr─â justificare, al terorii ┼či al arbitrariului, al s─âr─âciei ┼či al lipsei de speran┼ú─â. ├Än acest context ├«n care destinul individual este subordonat celui general, pre┼úul umanului devine derizoriu. Carmen avea de ├«nfruntat ┼či condi┼úia sa de femeie, considerat─â a priori dependent─â de un b─ârbat. Traseul s─âu existen┼úial este astfel pecetluit ├«n ace┼čti ani, amprenta lor asupra copilei ┼či apoi a tinerei femei este definitorie pentru c─â vremurile o golesc de bucurie ┼či speran┼ú─â. Carmen r─âm├«ne doar o carcas─â pentru habotnicie ┼či frustr─âri, arme cu care va otr─âvi, la r├«ndul s─âu, universul conjugal.

Spectacolul surprinde cinci momente distincte ├«n care se parcurge aceast─â rememorare identitar─â ├«ntr-o grada┼úie descendent─â. Eroina pleac─â din punctul terminus, un prezent nefericit care nu ├«i ofer─â prea multe op┼úiuni ┼či ajunge la primul impuls, c├«nd era copil ┼či via┼úa era un ┼čir de posibilit─â┼úi. Ce se ├«nt├«mpl─â ├«ntre aceste dou─â momente este o arhiv─â fic┼úional─â personal─â, care concentreaz─â ┼či istoria real─â. Carmen din prezent este o femeie rigid─â, cu vederi ├«nguste, dominat─â de o religiozitate m─ârginit─â, m─âcinat─â de nemul┼úumiri pentru care ├«i consider─â vinova┼úi pe cei din jur, mai ales pe so┼úul decedat, una dintre figurile absente, un intelectual de st├«nga care a ├«ncercat s─â-┼či p─âstreze demnitatea ┼či s─â-┼či apere ideile ├«n vremuri tulburi, ├«n care nici libertatea de opinie, nici verticalitatea moral─â nu erau apreciate. Exist─â un soi de scrobeal─â a g├«ndurilor, resim┼úibil─â ├«n corpul ei ┼úeap─ân, drapat ├«n dantele ├«ndoliate, care face din aceast─â femeie, ├«nc─â t├«n─âr─â ┼či dezirabil─â, un monstru al conven┼úialismului, o Bernarda Alba f─âr─â nici o urm─â de farmec. Dar pe m─âsur─â ce memoria scoate la iveal─â amintiri, structura mizantrop─â a lui Carmen se pr─âbu┼če┼čte ┼či descoper─â o t├«n─âr─â cald─â, senin─â, o femeie pe care via┼úa a ├«ngropat-o de vie. C─âci aceast─â Carmen exuberant─â ÔÇ×a muritÔÇť cu mult timp ├«naintea so┼úului, iar cea de la priveghi pare a fi doar un reziduu al ei. 

Miguel Delibes, pe de-o parte, ┼či Mariana C─âm─âr─â┼čan ├«mpreun─â cu Florina Gleznea, pe de alt─â parte, fac un portret complex al feminit─â┼úii, al devenirii unei femei ├«ntr-un timp istoric tensionat, cu observa┼úii fine asupra prejudec─â┼úilor sociale care amprenteaz─â destinul. De altfel, Mariana C─âm─âr─â┼čan este o regizoare preocupat─â de universul feminin ┼či, mai precis, de deraierile feminit─â┼úii. ├Än mai toate spectacolele sale, figurile centrale s├«nt feminine (Iadul este amintirea, Cui i-e fric─â de Virginia Woolf sau o alt─â monodram─â ÔÇô Amalia respir─â ad├«nc, pentru care actri┼úa Cristina Casian a primit Premiul Uniter pentru debut). Actri┼ú─â cu o figur─â ferm─â, expresiv─â, puternic─â ┼či st─âp├«n─â pe sine, Florina Gleznea creeaz─â un personaj care se pietrific─â, ├«┼či pierde senin─âtatea odat─â cu speran┼úele, devine dintr-o fiin┼ú─â liber─â ÔÇô una ├«ncorsetat─â de conven┼úii sociale, dominat─â de un catolicism rigid ┼či plin─â de frustr─âri care o aspresc, nesigur─â pe senzualitatea ┼či sentimentele ei (tenta┼úia adulterului este ├«n contrapunct cu obsesia pentru imaginara rela┼úie extraconjugal─â a so┼úului, ÔÇ×motivat─âÔÇť religios). Carmen este o fiin┼ú─â furioas─â ├«ntr-o lume ├«n care soarta i-a fost decis─â de al┼úii, o femeie ├«mpov─ârat─â de responsabilit─â┼úi, incapabil─â de bucurie, lipsit─â de satisfac┼úii, cu o limb─â ascu┼úit─â ┼či un sim┼ú critic superdezvoltat, o femeie prizonier─â ├«n propria ei g├«ndire. Este un portret dur, cinic ├«n onestitatea lui, valabil ast─âzi, c─âci influen┼úa unui social accidentat, dominat de precaritate ┼či nesiguran┼ú─â, asupra psihicului uman (poate mai mult asupra celui feminin, mai ales ├«ntr-o societate conservatoare cum este cea rom├óneasc─â, ├«n care femeia este cea care are principalele responsabilit─â┼úi casnice ┼či parentale) este vizibil─â ├«n prezentul cotidian. A┼č fi tentat─â s─â spun c─â acest portret con┼úine cli┼čee, dac─â realitatea nu m-ar contrazice. 

Florina Gleznea deseneaz─â inteligent diferitele Carmen care populeaz─â trecutul ┼či prezentul personajului. O mam─â ├«ngrijorat─â pentru copiii ei, cinci absen┼úe imaginate prin pantofi de diferite m─ârimi, pe care ├«i vopse┼čte ├«n negru, impun├«ndu-le doliul, nu at├«t ca durere, ci ca o conven┼úie social─â absolut─â. O so┼úie cic─âlitoare, cu vederi stricte, ┼či incult─â, incapabil─â s─â ├«n┼úeleag─â dramele so┼úului, scriitor ┼či profesor, ceea ce genereaz─â acel tip de mariaj chinuitor, erodat de tortura reciproc─â a partenerilor (o form─â r─âsp├«ndit─â de c─âsnicie ├«n societatea rom├óneasc─â). O femeie m─âritat─â, tentat─â de o aventur─â, atras─â mai mult de ideea c─â cineva o place dec├«t de acel cineva. O t├«n─âr─â doritoare de iubiri exuberante (┼či aici se arat─â cinismul memoriei, b─ârba┼úii dori┼úi, acei italieni cuceritori, s├«nt militarii trimi┼čii de Mussolini ├«n ajutorul lui Franco). O feti┼ú─â fericit─â. 

Cu o precizie farmaceutic─â, Florina Gleznea ├«i ofer─â acestui personaj ceea ce i-a lipsit o via┼ú─â ├«ntreag─â: compasiune. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Unteatru

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.