Singur─ât─â┼úi ┼či solo-uri

Publicat în Dilema Veche nr. 533 din 1-6 mai 2014
Singur─ât─â┼úi ┼či solo uri jpeg

ÔŚĆ ÔÇ×dans//pl ÔÇô Ieri. M├«ine. Azi ÔÇô Zilele dansului polonez la Bucure┼čtiÔÇť. Polska, cu: Agata Maszkiewicz. Moartea ├«n 24 de cadre pe secund─â sau f─â-mi la fel ca ├«ntr-un film adev─ârat, cu: Agata Sinarska. Duete Inexistente, cu: Leszek Bzdyl ┼či Katarzyna Chmielewska. Institutul polonez, CNDB. 

Preocuparea pentru identitate, remarcat─â pe scena polonez─â de dans, se transfer─â ca tendin┼ú─â dintr-o estetic─â ├«n alta. Dup─â performance-uri ├«n care dansatorii chestioneaz─â critic-emo┼úional arti┼čtii de la care se revendic─â ÔÇô Henryk Tomaszewski ┼či Vaslav Nijinski ÔÇô, cu p─âstrarea mi┼čc─ârii ca performan┼ú─â fizic─â ├«n coregrafie fix─â, ÔÇ×Zilele dansului polonezÔÇť au oferit ┼či o imagine asupra limbajelor coregrafice postmoderne, formule hibride, abstracte, hiperconceptualizate, ├«n care mi┼čcarea este reconvertit─â la concept, supus─â ideii, ┼či nu esteticului. Unele teme au atins, din nou, problema identit─â┼úii, de aceast─â dat─â cea na┼úional─â.

├Än Polska, Agata Maszkiewicz proclam─â dreptul la e┼čec. Repetat ├«n preajma Olimpiadei de Var─â de la Londra, performance-ul este puternic influen┼úat de sport, de imaginea sportivului ca erou na┼úional ┼či de victorie ca aspira┼úie colectiv─â. ├Än prolog s├«nt proiectate secven┼úe din competi┼úii, momentele rat─ârilor penibile, ale ├«nfr├«ngerilor categorice. Agata Maszkiewicz ├«n costum de sprinter ÔÇô ÔÇ×uniform─â-cultÔÇť ÔÇô, r─âsturnat─â, cu fundul ├«n sus, pe covorul de dans ofer─â imaginea live a acestor e┼čecuri. Spectatorul prive┼čte ├«ndelung corpul ei longilin ┼či flexibil, dar ceea ce se ofer─â privirii este ├«n primul r├«nd posteriorul. Performera provoac─â un exerci┼úiu al inconfortabilului, pe care ├«l continu─â cu un num─âr de stand-up ├«n care umorul este eminamente st├«njenitor, uneori obscen (trash comedy), urmat de un video ├«n care devine eroin─â de benzi desenate. Construc┼úia piesei atinge explicit sentimentul na┼úional, ├«ntr-un pasaj persiflant de dansuri populare, continuat cu un altul ├«n care sportul ┼či sexul s├«nt str├«ns conectate. Ceea ce face Agata Maszkiewicz este s─â chestioneze ironic m├«ndria na┼úional─â ca un sentiment artificial, chiar represiv pentru individ, c─âruia i se traseaz─â standarde de atins ÔÇô perfec┼úiunea sportivului (mai ales fotbalist) ├«nving─âtor. Agata Maszkiewicz ├«┼či asum─â ironic imperfec┼úiunea ca manifestare lucid─â a umanului.

Un alt solo ┼či o alt─â Agat─â aduc un personaj cu biografie fic┼úional─â. Agata Siniarska a lucrat cu Tarkovski ┼či Antonioni, a creat filme sub numele Jean Luc Godard etc. Este o identitate performativ─â imaginar─â, care aminte┼čte de personajul autohton Farid Fairuz, cel care b├«ntuie locurile ┼či timpurile ├«n trupul lui Mihai Mihalcea. Siniarska este pasionat─â de film, ┼či c─âl─âtoriile sale fic┼úionale s├«nt legate indestructibil de lumea ┼či conceptele cinematografice. ├Än Moartea ├«n 24 de cadre pe secund─â sau f─â-mi la fel ca ├«ntr-un film adev─ârat, ea red─â un film cadru cu cadru, surprinz├«nd ipostaze-standard ale femeii ├«n cinematografie. Redate mecanic, lung, lent, imaginile celebre, care evoc─â dive ca Monica Vitti, Audrey Hepburn sau Anna Karina, servesc ideii stereotipe de femeie-obiect (al pl─âcerii). Punctul forte al performance-ului este coregrafia vocii. C─âci dac─â Agata Maszkiewicz ÔÇ×danseaz─âÔÇť cu fundul, ├«ntr-un mod inedit, Agata Siniarska ÔÇ×danseaz─âÔÇť cu vocea. Performera emite un sunet pe care ├«l manipuleaz─â pentru a crea vocea interioar─â a femeii ├«n diferitele ipostaze ilustrate. Imaginea ÔÇô senzual─â ┼či sexual─â ÔÇô cap─ât─â g├«nduri, atitudine, se umanizeaz─â. Astfel, femeia-prototip, construit─â exclusiv din perspectiv─â masculin─â (ÔÇ×distribu┼úiaÔÇť filmului performat con┼úine numai b─ârba┼úi) cap─ât─â individualitate ┼či expresie. Performera reclam─â artificialitatea vie┼úii, reproducerea atitudinilor generate de media care instituie tipare de imagine ┼či de judecat─â, fascina┼úia cinema-ului care conserv─â ideea de femeie ca obiect sexual.

Cele dou─â solo-uri s├«nt declarat ancorate ├«n realitatea social─â, comentarii critice ├«n limbaj performativ asupra unor probleme identificabile la nivelul mentalului colectiv. Tot din cotidanul imediat se extrage ┼či tema din Duete inexistente, doar c─â aici, dezvoltarea acesteia mizeaz─â mai mult pe explorarea la nivel personal ┼či mai pu┼úin pe reprezentativitatea politic─â. Duete inexistente este produs de Dada von Bzd├╝l├Âw, una dintre cele mai puternice companii independente de dans din Polonia, fondat─â de Leszek Bzdyl ┼či Katarzyna Chmielewska ├«n 1992, la Gdansk. Cei doi coregrafi ┼či dansatori au creat anul trecut acest performance prin care scaneaz─â rela┼úia femeie ÔÇô b─ârbat p├«n─â dincolo de m─âduv─â, acolo unde intimitatea este torturant─â. Este un spectacol contorsionat, frumos ┼či incomod deopotriv─â, care reface dramaturgia cuplului pornind de la iubire ┼či dorin┼ú─â, dar insist├«nd pe perioada de convie┼úuire, traumatizant─â prin lupta pentru p─âstrarea individualit─â┼úii ┼či prin abandonul eului ├«n favoarea rela┼úiei. Via┼úa ├«n comun produce o contopire care duce la reidentificarea ├«n cel─âlalt, adic─â la anihilarea individualit─â┼úii. Cartografierea evolu┼úiei ├«n timp a cuplului relev─â detaliile sordide, monotonia, ├«nsingurarea, respingerea, furia, suportarea corpului celuilalt, confundarea cu el. Cei doi ├«┼či proiecteaz─â reciproc g├«ndurile pe un ecran, uneori cuvintele scrise ÔÇô care apar┼úin t├«n─ârului scriitor Grzegorz Kwiatkowski ÔÇô s├«nt ascu┼úite ca ni┼čte ┼úipete, alteori muzica jazzmanului Mikolaj Trzaska sun─â mecanic, ├«nfundat, amenin┼ú─âtor, ca un utilaj ├«ntr-o uzin─â. Este o atmosfer─â sufocant─â, ap─âs─âtoare, ca ├«ntr-o ├«nchisoare. ┼×i este o mare sinceritate ├«n acest spectacol creat din experien┼úa personal─â (Leszek ┼či Katarzyna au fost c─âs─âtori┼úi, au divor┼úat ┼či continu─â s─â lucreze ├«mpreun─â), care aminte┼čte de durerea furioas─â afi┼čat─â de Andriy Zholdak ├«n spectacolul sibian Via┼úa cu un idiot, creat imediat dup─â divor┼úul s─âu. Dac─â Zholdak ├«┼či exhiba suferin┼úa tumultuos, printr-o hemoragie vizual─â cu ├«ngeri droga┼úi, Leszek Bzdyl ┼či Katarzyna Chmielewska opteaz─â pentru o analiz─â de laborator a modului ├«n care omul iubit se transform─â ├«n str─âinul insuportabil de l├«ng─â tine. Este experien┼úa durerii pulsatile, intime, a neputin┼úei de a-l mai tolera pe cel─âlalt. De la ÔÇ×am t─âcut ca oamenii umili┼úiÔÇť, la ÔÇ×am ie┼čit din noi ├«n┼čine, am vrut s─â ne devenim str─âiniÔÇť este un drum lung, monoton, care ucide prin rutin─â, ├«n care gesturile repetate s├«nt golite de emo┼úie ┼či semnifica┼úie. A tr─âi ├«mpreun─â este superlativul absolut al singur─ât─â┼úii. Spectacolul este centrat pe un diptic, o serie de fraze coregrafice care compun dramaturgia rela┼úiei, repetate din perspective diferite, o rela┼úie degradat─â ┼či parazitat─â de rutin─â. Dup─â un parcurs dureros, conflictual, apoi mecanic, Leszek ┼či Katarzyna se a┼čaz─â t─âcu┼úi unul l├«ng─â altul. ┼×i nu este singur─âtate mai mare dec├«t asta.

Efervescen┼úa ┼či diversitatea de pe scena polonez─â de dans, vizibile ├«n ÔÇ×Zilele dansului polonez la Bucure┼čtiÔÇť, au trezit nu numai curiozitate ┼či apreciere, ci ┼či invidie. Cel pu┼úin a mea, ca spectator.  

Oana Stoica este critic de teatru.

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.