┼×i regii mor, nu-i a┼ča?

Publicat în Dilema Veche nr. 726 din 18-24 ianuarie 2018
┼×i regii mor, nu i a┼ča? jpeg

ÔŚĆ Regele moare de Eug├Ęne Ionesco, traducerea: Vlad Russo ╚Öi Vlad Zografi, regia: Andrei ╚Öi Andreea Grosu, scenografia: Vladimir Turturic─â, light design: Chris Jaeger. Cu: Victor Rebengiuc, Mariana Mihu╚Ť, Ana Ciontea, ╚śerban Pavlu, Florentina ┼óilea, Richard Bovnoczki. Teatrul Na┼úional Bucure┼čti.

Eug├Ęne Ionesco ┼či-a expus de mai multe ori, de-a lungul vremii, anxietatea pe care i-o declan┼ča g├«ndul mor┼úii, o stare care l-a b├«ntuit ani la r├«nd ┼či pe care o st─âp├«nea prin diferite procedee (ÔÇ×Spre a-mi potoli angoasa (...), noaptea ├«n pat ├«mi amintesc numele tuturor celor care au muritÔÇť) sau i se l─âsa prad─â cu totul (ÔÇ×Acum c├«┼úiva ani m─â credeam pe moarte. C├«teva luni am tr─âit ├«ntr-o spaim─â nebun─âÔÇť). Abord├«nd direct subiectul ├«n Regele moare, Ionesco a creat o parabol─â despre uman ┼či propriet─â┼úile sale: omul ca st─âp├«n (rege) al propriului univers, suprema┼úia ego-ului ├«n raport cu ceilal┼úi, teama de stingere ┼či uitare, angoasele ┼či regretele ├«naintea sf├«r┼čitului. Frica de moarte,  profund uman─â ┼či rezonabil─â, este tr─âit─â paroxistic c─âci nimeni nu are experien┼úa mor┼úii, singura care ar putea atenua angoasa necunoscutului. Una dintre lec┼úiile esen┼úiale (┼či individuale) ale vie┼úii, de la care nu se poate lipsi ┼či care nu se poate transmite, este s─â ├«nv─â┼ú─âm s─â murim.

├Än spectacolul Regele moare, realizat la Sala Mare a TNB, Andreea ┼či Andrei Grosu respect─â, ├«n spirit ┼či ├«n liter─â, textul lui Ionesco. Exist─â ├«ns─â o r─âsturnare de perspectiv─â, c─âci dac─â, la Ionesco, regele moare ca orice om (moartea se bazeaz─â pe echitate ┼či egalitarism), ├«n viziunea celor doi regizori, omul oarecare se crede rege ┼či pretinde ÔÇ×dreptulÔÇť (regal) de a nu muri. Dimensiunea banal─â, ordinar─â, uman─â (ca antonim a divinului) a ÔÇ×regeluiÔÇť este materializat─â scenic: ÔÇ×palatulÔÇť este o locuin┼ú─â banal─â, cu mobile vechi ┼či desperecheate. B├ęrenger ├«nt├«iul este, la propriu, rege la el ├«n sufragerie. Domiciliul s─âu este modest, regatul s─âu este iluzoriu. Scenografic, un rol important lÔÇĹau avut dimensiunile scenei mari a TNB, c─âci, din toat─â imensitatea acesteia, decorul creat de Vladimir Turturic─â ocup─â o mic─â parte central─â. Camera cu mobile degradate, ├«nghesuite unele ├«ntr-altele (ca ├«n toate locuin┼úele oamenilor ├«n v├«rst─â care nu se ├«ndur─â s─â se debaraseze de nimic), pare meschin de mic─â, a┼ča cum este ├«nconjurat─â de ├«ntunericul scenei ÔÇô unde se ghice┼čte restul universului (regatul) pe care regizorii au ales s─â nu ├«l configureze ├«n nici un fel, l─âs├«nd necunoscutul (altul dec├«t cel al mor┼úii) s─â r─âm├«n─â ├«n afara reprezent─ârii materiale. P├«n─â aici, scenografia spectacolului ┼či cea indicat─â de dramaturg (o sal─â de tron ├«n paragin─â) difer─â ca reprezentare (sal─â de tron vs locuin┼ú─â modest─â), dar s├«nt similare ca aspect (p─âr─âginit). Finalul, pe care Ionesco ├«l descrie scenografic precis, reprezint─â ├«n spectacol o interpretare aproape ad litteram a didascaliilor din text: profit├«nd de scenotehnica S─âlii Mari, care permite cobor├«rea scenei, decorul este ÔÇ×scufundatÔÇť. Astfel, lumea regelui piere odat─â cu el. Cel pu┼úin, din perspectiva lui.

rosencrantz1 foto florin ghioca jpg jpeg

Aici trebuie deschis─â discu┼úia perspectivei: ├«n spectacol, se opteaz─â pentru perspectiva obiectiv─â, exterioar─â, a celor din jurul regelui, asupra agoniei acestuia. Asta rezult─â din faptul c─â spectatorul vede ordinarul lui B├ęrenger ┼či nu extra-ordinarul Regelui B├ęrenger ├«nt├«iul: un interior domestic, cu oameni obi┼čnui┼úi ÔÇô familia (reginele Mariana Mihu┼ú ┼či Ana Ciontea) ┼či apropia┼úii (╚śerban Pavlu, Florentina ┼óilea, Richard Bovnoczki) care intr─â ├«n jocul acestui b─âtr├«n cu min┼úile pierdute (coroanele regale s├«nt de h├«rtie colorat─â, precum cele din desenele lui Ionesco, aluzie la un rege de carton, de juc─ârie, dar ┼či la conven┼úia lumii lui B├ęrenger ca nara┼úiune construit─â, imaginat─â). Publicul asist─â la delirul ┼či agonia unui om care trece prin etapele accept─ârii mor┼úii (negarea, furia, negocierea, depresia, acceptarea). ├Äns─â finalul schimb─â, oarecum for┼úat, perspectiva: dispari┼úia fizic─â a universului casnic ├«n care B├ęrenger era ÔÇ×regeÔÇť nu poate fi ÔÇ×tr─âit─âÔÇť dec├«t de B├ęrenger ├«nsu┼či, c─âci numai el moare, deci numai el poate percepe pr─âbu┼čirea ├«n ├«ntuneric. Astfel, pentru o coeren┼ú─â a viziunii, publicul, plasat ├«n exterior, ├«n sfera obiectivului, ar fi trebuit s─â asiste doar la moartea fizic─â a lui B├ęrenger, nu ┼či la dispari┼úia ÔÇ×palatuluiÔÇť (┼či a regatului) s─âu, care este subiectiv─â, perceptibil─â doar de c─âtre muribund, c─âci exist─â doar ├«n mintea acestuia (├«n text, sala tronului este real─â, astfel c─â dispari┼úia acesteia odat─â cu moartea regelui este ÔÇ×vizibil─âÔÇť pentru cititor). Se cere astfel acceptarea unei licen┼úe dramatice ├«n sensul unei abateri de la logica spectacolului, realizat─â ├«n scopul demonstr─ârii, prin impact vizual, a unei idei. Dac─â ea poate fi considerat─â motivat─â sau nu, asta decide fiecare spectator pentru sine.

Doamna Mariana ┼či domnul Victor

Cu ceva timp ├«n urm─â scriam despre ÔÇ×Mariana ┼či VictorÔÇť, o not─â la cronica spectacolului Umbre, ├«n regia lui Vlad Cristache, tot la TNB, ├«n care Mariana Mihu┼ú ┼či Victor Rebengiuc jucau rolul unui cuplu ├«n v├«rst─â, asem─ân─âtor cu imaginea (subiectiv─â) pe care o are publicul despre cei doi actori ├«n via┼úa civil─â. Rolurile din Regele moare, unde formeaz─â un alt cuplu, reprezint─â un concentrat al vie┼úii lor profesionale, c─âci ├«ntrunesc atributele lor ludice, dezvoltate, exersate, cizelate de-a lungul timpului printr-o experien┼ú─â consistent─â. Multiplele straturi de vulnerabilitate cu care poate jongla Victor Rebengiuc ├«n rolul regelui ÔÇô de la fizic la psihologic, reale sau mimate, etalate cu ostenta┼úie sau ascunse pentru a r─âbufni f─âr─â voie ÔÇô s├«nt mixate cu egocentrism ┼či tu┼če ascu┼úite de r─âutate ├«ntr-o poetic─â a fricii, umane, pure, absolute: o emo┼úionant─â angoas─â a mor┼úii. Mariana Mihu┼ú, ├«n rolul ra┼úionalei regine Marguerite (Ana Ciontea, ca regina Marie, este ├«ntruparea iubirii, a emo┼úiei), are r─âceala ┼či for┼úa lucidit─â┼úii, ┼čtiind s─â fie mai degrab─â pragmatic─â dec├«t dur─â, folosindu-se abil de autoritatea pe care o inspir─â, inclusiv ├«n momentele finale, c├«nd ├«l c─âl─âuze┼čte pe B├ęrenger, sigur ┼či calm, c─âtre lumea de dincolo. ┼×i poate c─â, din perspectiva asta, B├ęrenger nu s-a ├«n┼čelat: numai o Regin─â poate alunga fricile-s─âlb─âticiuni, doar ea poate alina ┼či lini┼čti. ┼×i Mariana Mihu┼ú este toate acestea: for┼úa, luciditatea ┼či lini┼čtea.

Oana Stoica este critic de teatru.

(Foto: Florin Ghioca /TNB)

Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experien╚Ťe livre╚Öti, ├«n vreme ce altele pot fi considerate prelucr─âri personale, fantasmatice, delirante ale acestor experien╚Ťe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.