┼×i acum?

Publicat în Dilema Veche nr. 666 din 24-30 noiembrie 2016
┼×i acum? jpeg

Temps DÔÇÖImages #9 (7-13 noiembrie, Cluj). 

Organizat anual din 2008 ├«ncoace, cu ├«nc─âp─â┼ú├«nare, de Miki Brani┼čte ┼či echipa Colectiv A la Fabrica de Pensule din Cluj ┼či curatoriat ├«n ultimii ani de criticul Iulia Popovici, Festivalul Temps DÔÇÖImages, parte dintr-o re┼úea interna┼úional─â creat─â de Canalul de televiziune ARTE, continu─â s─â fie pentru Rom├ónia o platform─â care catalizeaz─â vibra┼úiile societ─â┼úii ┼či ale vremurilor ├«n diferite formule artistice: teatru, dans, instala┼úii vizuale ┼či performative, c─âr┼úi, concerte, ateliere, conferin┼úe. Pentru spa┼úiul mioritic, ┬şTemps DÔÇÖImages ofer─â ┼či o perspectiv─â asupra noilor formate performative, ├«nc─â marginale (chiar ┼či atunci c├«nd domin─â o institu┼úie public─â precum CNDB, care ├«ns─â a r─âmas, involuntar, mai degrab─â un actant underground). La edi┼úia din acest an, tema a fost ÔÇ×Post-falimentÔÇť, cu referire la investigarea realit─â┼úii, a emotivit─â┼úii ┼či a identit─â┼úii ├«ntr-o lume ale c─ârei valori au expirat. De la criza economic─â ├«ncoace, dinamica mondial─â este ├«ntr-o continu─â ┼či surprinz─âtoare reconfigurare ÔÇô ├«nainte de festival ┼či, respectiv, la finalul s─âu, Donald Trump a c├«┼čtigat alegerile americane, iar Igor Dodon pe cele moldovene┼čti, acestea fiind doar dou─â dintre evenimentele recente ÔÇô cu efecte asupra individului. ├Än ce lume tr─âim ┼či cum?

Preocuparea festivalului pentru limbajele performative noi permite o radiografiere a evolu┼úiei acestora ├«n spa┼úiul rom├ónesc. Din ceea ce se vede, de┼či lucrurile par s─â se mi┼čte, reu┼čitele s├«nt mai degrab─â declamative dec├«t performative: multe ├«ncerc─âri ┼či abord─âri curajoase, dar cu teme insuficient dezvoltate ┼či formule performative insuficient lucrate, spectacole/performance-uri/instala┼úii nefinalizate (┼či nu m─â refer la work in progress, ci la produsele culturale finite, ├«n opinia autorilor).

INUTIL/cOLD, concept ┼či regie: Catinca Dr─âg─ânescu, cu Catrinel Bejenariu ┼či Conrad Mericoffer, este la intersec┼úia dintre instala┼úie performativ─â ┼či teatru ┼či se coaguleaz─â ├«n jurul costurilor economice ┼či sociale ale b─âtr├«ne┼úii ┼či a efectelor acestora asupra omului. ├Äntr-un cadru mai larg, spectacolul investigheaz─â modul ├«n care normele sociale oblig─â individul s─â se subordoneze unui tipar de via┼ú─â agreat de mentalul colectiv. Doi actori joac─â toate personajele unei familii-standard dup─â normele sociale, dar care ├«ncepe s─â se dezintegreze. Jocul actorilor include ┼či g├«ndurile personajelor, rostite live sau ├«nregistrate, uneori ├«n contradic┼úie cu ac┼úiunile. Ceea ce se demonstreaz─â este cum gestioneaz─â individul presiunea social─â: preia modele comportamentale, se raporteaz─â la tiparul general al succesului, ├«i abandoneaz─â pe cei inutili ┼či neprofitabili (v├«rsta vulnerabilizeaz─â). P├«n─â la un punct, spectacolul este consistent, at├«t ca dramaturgie, c├«t ┼či ca performativitate ÔÇô o combina┼úie de ludic deta┼čat pe o scriitur─â fragmentar─â cu un univers sonor (sound design: Cristian Vieriu ┼či Mara M─âr─âcinescu) livrat live, dar apoi nici dramaturgic lucrurile nu par s─â duc─â undeva, nici performativitatea nu trece de monotonie. Pasajele ÔÇ×radiofoniceÔÇť, prea lungi, ┼či defilarea pe podium, ipostaziind b─âtr├«ne┼úea ├«n devenire, s├«nt repetitive, iar tema spectacolului r─âm├«ne la un nivel expozitiv. Regizoarea Catinca Dr─âg─ânescu poate s─â mai lucreze la acest show, problema nefiind direc┼úia, ci nefinalizarea ideilor.

rosencrantz1 foto ronald vaczi jpg jpeg

Farid Fairuz, artist asociat al festivalului ├«n acest an, a prezentat un work in progress ÔÇô The panda over there, wearing pants, is a holobiont! (cu Paul Dunca, Andreea David, Katia Pascariu, Ilinca Manolache, Olimpiu Blaj, Ruxandra Hule, Mihai-R─âzvan Rotaru), o faz─â de lucru a unui proiect numit We are all lichens. ├Äntr-o ser─â cu plante ┼či performeri, spa┼úiu care include ┼či publicul, se lucreaz─â cu materiale diverse ├«n ceea ce Fairuz a denumit ÔÇ×o explorare fluid performativ─âÔÇť. Umanoizii deconstruiesc ┼či apoi reconstruiesc o lume, impulsiona┼úi de universul sonor creat live de DJ Admina. V─âzut ├«n aceast─â etap─â, performance-ul pare a fi un discurs despre dependen┼ú─â ÔÇô de al┼úii ┼či de societate ÔÇô, interconectivitate, despre povara social─â ┼či modul ├«n care tot ceea ce se afl─â ├«n exteriorul nostru, politic sau personal, ne formeaz─â ┼či ne define┼čte. Identitatea individual─â, genuin─â, pierdut─â ├«n gr─âmada de concepte ┼či cutume sociale, se reconverte┼čte ├«ntr-o alt─â identitate, care con┼úine ┼či influen┼úele ÔÇ×str─âineÔÇť.

Cu Duet ├«n trecere, Mihaela Dancs ┼či Andreea David afirm─â o ├«ntoarcere la mi┼čcare ca performan┼ú─â fizic─â. Dup─â non-dans ┼či post-dans, dansul contemporan a atins o limit─â ├«n rela┼úia dintre concept ┼či expresie fizic─â. Dancs ┼či David revin la utilizarea corpului, nu numai ca material conceptualizabil, ci ┼či ca instrument pentru performan┼ú─â. Cele dou─â performere au evolu┼úii paralele, fiecare cu ritmul ┼či frazarea ei coregrafic─â, cu stilul ┼či amprenta ei de mi┼čcare, ├«ns─â aceste diferen┼úe func┼úioneaz─â concomitent. S├«nt evolu┼úii individuale, dar sincrone ├«n paralelismul lor.

Spectacolul din Budapesta ├Än timp ce cite┼čti acest titlu, noi vorbim despre tine, ├«n regia lui Krist├│f Kelemen, detoneaz─â c├«teva probleme ale ┼čcolii de art─â ├«n Europa de Est, precum formarea ├«n cultura clasic─â sau lipsa oportunit─â┼úilor de lucru ├«n teatru pentru un actor t├«n─âr. Spectacolul are ca reper montarea din 1969 cu textul lui Peter Handke, Jignind publicul, realizat─â de studen┼úii din Universitatea de Teatru din Budapesta, care a generat reac┼úii adverse ale profesorilor, unul p─âr─âsind sala ├«n timpul reprezenta┼úiei, ceea ce a dus la oprirea acesteia. Regizorul Krist├│f Kelemen se joac─â tot timpul cu deconstruc┼úia, actorii nu au texte fixe, ci doar un scenariu pe care improvizeaz─â ÔÇô de unde ┼či durata variabil─â a spectacolului ÔÇô, ├«ntre actor ┼či personajul care este tot actor exist─â o ambiguitate pe care spectacolul o cultiv─â (discu┼úia ÔÇ×liveÔÇť prin Skype cu actorul care nu a putut face deplasarea etc.), deteatralizarea vine din jocul ÔÇ×civilÔÇť al actorilor, promisiunea performativit─â┼úii este mereu ├«nc─âlcat─â. Dincolo de form─â ├«ns─â, importan┼úa spectacolului rezid─â ├«ntr-o abordare deschis─â a rela┼úiei ├«ntre artist ┼či ┼čcoal─â/institu┼úii publice ├«n Europa de Est.

Temps DÔÇÖImages provoac─â, uneori f─âr─â menajamente, g├«ndirea. Despre alte evenimente din festival voi scrie ├«n articole viitoare. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: R. Vaczi

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?