Semnele vremurilor

Publicat în Dilema Veche nr. 670 din 22-28 decembrie 2016
Semnele vremurilor jpeg

CONECTACT, ediţia a V-a (24-27 noiembrie 2016), Teatrul Naţional Tîrgu Mureş împreună cu „Fabulamundi. Playwriting Europe“. 

Platformă de artă contemporană, CONECTACT de la Tîrgu Mureş a adunat evenimente diferite, configurate în jurul ideii de cultură vie actuală. Organizată de Teatrul Naţional Tîrgu Mureş în parteneriat cu „Fabulamundi. Playwriting Europe“, platforma a cuprins teatru (Kepler – 438B, Că tot veni vorba despre vreme, :P Patru piesuţe politice despre duşmani), dans contemporan (Coregrafie de grup, Cvartet pentru o lavalieră), performance (Open), carte, ateliere, spectacol-lectură.

Am remarcat un proiect inedit: o instalaţie vizuală şi o carte-album despre tinerii mureşeni pasionaţi de rock, din cartierul Tudor Vladimirescu, în anii ’80. BRONX (instalaţia şi cartea) foloseşte documente – scrisori, fotografii, viniluri, casete etc. – pentru a configura grupul de tineri dornici de a evada din universul cenuşiu al comunismului. Refuzul realităţii descurajante s-a tradus printr-o contracultură (antidot la cea oficială): pasiunea comună pentru muzica „decadentă“, occidentală sau autohtonă, a adunat împreună tineri români şi maghiari într-un grup în care restricţiile regimului politic erau mai puţin resimţite. Instalaţia şi albumul arhivează o formă de libertate posibilă în comunism, de tinereţe rebelă.

Platforma înregistrează şi debutul regizoral al Olgăi Macrinici cu spectacolul Limba maternă Mameloschn de Sasha Marianna Salzmann, un text despre identitate şi transformări istorice, despre relaţiile mamă-fiică şi cetăţean-patrie (un spectacol cu acest text de la Deutsches Theater Berlin a fost prezentat la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu în 2015). Trei femei – bunica, mama, fiica – se confruntă cu istoria, cea mare, politică şi socială, şi cea mică, de familie. În mutaţiile mentalităţilor şi în traumele personale se pot descoperi parabole ale destinelor naţiunilor într-o perioadă tulbure (de la al Doilea Război Mondial încoace). Dansatoare evreică de cabaret, bunica ajunge în lagăr, apoi comunistă în Germania de Est şi colaboratoare a STASI. Mama creşte într-o Germanie denazificată şi îşi asumă cu înverşunare identitatea nemţească, făcînd parte din generaţia sacrificată, care a trăit jumătate de viaţă în comunism şi jumătate în capitalism. Fiica vrea să-şi recupereze identitatea evreiască şi să-şi găsească locul, nici în Israel, nici în Germania, ci în provocatoarea Americă, unde problemele de acasă se regăsesc în alt context. Fiecare femeie reprezintă simbolic o etapă istorică, un timp care îşi caută sensul. Olga Macrinici foloseşte un spaţiu comun pentru cele trei personaje, delimitat de lumină şi marcat de cîte un element scenografic: un cufăr pentru bunică, un copac cu lumini (şi umbre) pentru mamă şi un dulap/valiză pentru fiică. Scenografa Cristina Milea prelungeşte spaţiul de joc cu o instalaţie în foaier: un poem vizual şi sonor al copilăriei, alcătuit din jucării de lemn (unele muzicale, de unde şi sunetul delicat) şi diferite notiţe, o arhivă-refugiu a candorii şi fragilităţii în vremuri tulburi. O bunică bonomă, puternică şi alunecoasă (Monica Ristea), o mamă decisă să răzbată într-o lume pragmatică (Roxana Marian) şi o fiică avidă de cunoaştere şi de independenţă (Carmen Ghiurco, la debut) – destinele lor, legate simbiotic, se derulează pe scenă în discursuri separate, aproape fără contact, doar unul minimal, cu schimburi scurte de priviri sau replici, arătînd o însingurare moştenită de generaţii. Alături, dar nu împreună.

670 rosencrantz foto christian brachwitz jpg jpeg

Textul Mihaelei Michailov, Copii răi – cunoscut din spectacolul bucureştean al Katiei Pascariu, în regia lui Alexandru Mihăescu – a prilejuit celor de la Theater an der Parkaue (teatru berlinez pentru adolescenţi, cu o trupă excelentă) o polifonizare a dramaturgiei. Scris pentru o singură actriţă (Katia Pascariu a participat la documentarea subiectului, inspirat dintr-un caz real), textul este desfăşurat în spectacolul german pe un grup de cinci actori care preiau alternativ sau concomitent mai multe ipostaze, ca narator sau personaje. Spaţiul este folosit integral: un catwalk flancat de două zone destinate publicului, pe care însă actorii le vor întrebuinţa în întregime. Includerea publicului în spectacol se subsumează ideii de grup, căci textul explorează violenţa în şcoală ca atitudine comună (profesor şi elev) şi contaminantă. O fetiţă se pierde în propriile ei vise în timpul cursului. Neatenţia ei este pedepsită disproporţionat de învăţătoare, a cărei atitudine este preluată de copii şi dusă mai departe, în agresiune fizică şi psihologică. Este vorba aici despre o dinamică de grup în care impulsurile (violente) determină o reacţie comună care le amplifică. Sigur, atît textul, cît şi spectacolul pun problema şcolii ca mediu care înregimentează, dar referinţa este mai amplă, la societate în ansamblul ei, unde mentalităţile se generalizează, iar opiniile individuale devin tot mai des condamnabile. În Copii răi, contextul concret al actului violent este ironic plasat în timpul orei de istorie în care se discută conceptul de „democraţie“. În teorie, lucrurile sînt idealizate, dar, practic, democraţia nu funcţionează. Şcoala creează tipare comportamentale pe care copiii le vor aplica întreaga viaţă.

În relaţie directă cu această idee, textul catalanului Josep Maria Miró, Principiul lui Arhimede, prezentat ca spectacol-lectură (şi el polifonic, sub forma unui „concert“ cameral) în regia lui Attila Gáspárik, urmăreşte tot o dinamică de grup: modul în care un zvon (incert) coagulează energiile într-o acţiune violentă. Un antrenor de înot calmează un copil care se teme de apă. Gestul său tandru este interpretat şi apoi „certificat“ ca o dovadă de pedofilie, ceea ce determină reacţii violente (temă similară cu Profu’ de religie de Mihaela Michailov, regizat de Bobi Pricop la Teatrul Naţional din Craiova). Care este adevărul şi ce îndreptăţeşte societatea – părinţi, copii – să reacţioneze agresiv, prin stigmatizare publică şi violenţă? 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: C. Gânj (sus), C. Brachwitz (jos)

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.