Semnele vremurilor

Publicat în Dilema Veche nr. 670 din 22-28 decembrie 2016
Semnele vremurilor jpeg

CONECTACT, edi┼úia a V-a (24-27 noiembrie 2016), Teatrul Na┼úional T├«rgu Mure┼č ├«mpreun─â cu ÔÇ×Fabulamundi. Playwriting EuropeÔÇť. 

Platform─â de art─â contemporan─â, CONECTACT de la T├«rgu Mure┼č a adunat evenimente diferite, configurate ├«n jurul ideii de cultur─â vie actual─â. Organizat─â de Teatrul Na┼úional T├«rgu Mure┼č ├«n parteneriat cu ÔÇ×Fabulamundi. Playwriting EuropeÔÇť, platforma a cuprins teatru (Kepler ÔÇô 438B, C─â tot veni vorba despre vreme, :P Patru piesu┼úe politice despre du┼čmani), dans contemporan (Coregrafie de grup, Cvartet pentru o lavalier─â), performance (Open), carte, ateliere, spectacol-lectur─â.

Am remarcat un proiect inedit: o instala┼úie vizual─â ┼či o carte-album despre tinerii mure┼čeni pasiona┼úi de rock, din cartierul Tudor Vladimirescu, ├«n anii ÔÇÖ80. BRONX (instala┼úia ┼či cartea) folose┼čte documente ÔÇô scrisori, fotografii, viniluri, casete etc. ÔÇô pentru a configura grupul de tineri dornici de a evada din universul cenu┼čiu al comunismului. Refuzul realit─â┼úii descurajante s-a tradus printr-o contracultur─â (antidot la cea oficial─â): pasiunea comun─â pentru muzica ÔÇ×decadent─âÔÇť, occidental─â sau autohton─â, a adunat ├«mpreun─â tineri rom├óni ┼či maghiari ├«ntr-un grup ├«n care restric┼úiile regimului politic erau mai pu┼úin resim┼úite. Instala┼úia ┼či albumul arhiveaz─â o form─â de libertate posibil─â ├«n comunism, de tinere┼úe rebel─â.

Platforma ├«nregistreaz─â ┼či debutul regizoral al Olg─âi Macrinici cu spectacolul Limba matern─â Mameloschn de Sasha Marianna Salzmann, un text despre identitate ┼či transform─âri istorice, despre rela┼úiile mam─â-fiic─â ┼či cet─â┼úean-patrie (un spectacol cu acest text de la Deutsches Theater Berlin a fost prezentat la Festivalul Interna┼úional de Teatru de la Sibiu ├«n 2015). Trei femei ÔÇô bunica, mama, fiica ÔÇô se confrunt─â cu istoria, cea mare, politic─â ┼či social─â, ┼či cea mic─â, de familie. ├Än muta┼úiile mentalit─â┼úilor ┼či ├«n traumele personale se pot descoperi parabole ale destinelor na┼úiunilor ├«ntr-o perioad─â tulbure (de la al Doilea R─âzboi Mondial ├«ncoace). Dansatoare evreic─â de cabaret, bunica ajunge ├«n lag─âr, apoi comunist─â ├«n Germania de Est ┼či colaboratoare a STASI. Mama cre┼čte ├«ntr-o Germanie denazificat─â ┼či ├«┼či asum─â cu ├«nver┼čunare identitatea nem┼úeasc─â, f─âc├«nd parte din genera┼úia sacrificat─â, care a tr─âit jum─âtate de via┼ú─â ├«n comunism ┼či jum─âtate ├«n capitalism. Fiica vrea s─â-┼či recupereze identitatea evreiasc─â ┼či s─â-┼či g─âseasc─â locul, nici ├«n Israel, nici ├«n Germania, ci ├«n provocatoarea Americ─â, unde problemele de acas─â se reg─âsesc ├«n alt context. Fiecare femeie reprezint─â simbolic o etap─â istoric─â, un timp care ├«┼či caut─â sensul. Olga Macrinici folose┼čte un spa┼úiu comun pentru cele trei personaje, delimitat de lumin─â ┼či marcat de c├«te un element scenografic: un cuf─âr pentru bunic─â, un copac cu lumini (┼či umbre) pentru mam─â ┼či un dulap/valiz─â pentru fiic─â. Scenografa Cristina Milea prelunge┼čte spa┼úiul de joc cu o instala┼úie ├«n foaier: un poem vizual ┼či sonor al copil─âriei, alc─âtuit din juc─ârii de lemn (unele muzicale, de unde ┼či sunetul delicat) ┼či diferite noti┼úe, o arhiv─â-refugiu a candorii ┼či fragilit─â┼úii ├«n vremuri tulburi. O bunic─â bonom─â, puternic─â ┼či alunecoas─â (Monica Ristea), o mam─â decis─â s─â r─âzbat─â ├«ntr-o lume pragmatic─â (Roxana Marian) ┼či o fiic─â avid─â de cunoa┼čtere ┼či de independen┼ú─â (Carmen Ghiurco, la debut) ÔÇô destinele lor, legate simbiotic, se deruleaz─â pe scen─â ├«n discursuri separate, aproape f─âr─â contact, doar unul minimal, cu schimburi scurte de priviri sau replici, ar─ât├«nd o ├«nsingurare mo┼čtenit─â de genera┼úii. Al─âturi, dar nu ├«mpreun─â.

670 rosencrantz foto christian brachwitz jpg jpeg

Textul Mihaelei Michailov, Copii r─âi ÔÇô cunoscut din spectacolul bucure┼čtean al Katiei Pascariu, ├«n regia lui Alexandru Mih─âescu ÔÇô a prilejuit celor de la Theater an der Parkaue (teatru berlinez pentru adolescen┼úi, cu o trup─â excelent─â) o polifonizare a dramaturgiei. Scris pentru o singur─â actri┼ú─â (Katia Pascariu a participat la documentarea subiectului, inspirat dintr-un caz real), textul este desf─â┼čurat ├«n spectacolul german pe un grup de cinci actori care preiau alternativ sau concomitent mai multe ipostaze, ca narator sau personaje. Spa┼úiul este folosit integral: un catwalk flancat de dou─â zone destinate publicului, pe care ├«ns─â actorii le vor ├«ntrebuin┼úa ├«n ├«ntregime. Includerea publicului ├«n spectacol se subsumeaz─â ideii de grup, c─âci textul exploreaz─â violen┼úa ├«n ┼čcoal─â ca atitudine comun─â (profesor ┼či elev) ┼či contaminant─â. O feti┼ú─â se pierde ├«n propriile ei vise ├«n timpul cursului. Neaten┼úia ei este pedepsit─â dispropor┼úionat de ├«nv─â┼ú─âtoare, a c─ârei atitudine este preluat─â de copii ┼či dus─â mai departe, ├«n agresiune fizic─â ┼či psihologic─â. Este vorba aici despre o dinamic─â de grup ├«n care impulsurile (violente) determin─â o reac┼úie comun─â care le amplific─â. Sigur, at├«t textul, c├«t ┼či spectacolul pun problema ┼čcolii ca mediu care ├«nregimenteaz─â, dar referin┼úa este mai ampl─â, la societate ├«n ansamblul ei, unde mentalit─â┼úile se generalizeaz─â, iar opiniile individuale devin tot mai des condamnabile. ├Än Copii r─âi, contextul concret al actului violent este ironic plasat ├«n timpul orei de istorie ├«n care se discut─â conceptul de ÔÇ×democra┼úieÔÇť. ├Än teorie, lucrurile s├«nt idealizate, dar, practic, democra┼úia nu func┼úioneaz─â. ┼×coala creeaz─â tipare comportamentale pe care copiii le vor aplica ├«ntreaga via┼ú─â.

├Än rela┼úie direct─â cu aceast─â idee, textul catalanului Josep Maria Mir├│, Principiul lui Arhimede, prezentat ca spectacol-lectur─â (┼či el polifonic, sub forma unui ÔÇ×concertÔÇť cameral) ├«n regia lui Attila G├ísp├írik, urm─âre┼čte tot o dinamic─â de grup: modul ├«n care un zvon (incert) coaguleaz─â energiile ├«ntr-o ac┼úiune violent─â. Un antrenor de ├«not calmeaz─â un copil care se teme de ap─â. Gestul s─âu tandru este interpretat ┼či apoi ÔÇ×certificatÔÇť ca o dovad─â de pedofilie, ceea ce determin─â reac┼úii violente (tem─â similar─â cu ProfuÔÇÖ de religie de Mihaela Michailov, regizat de Bobi Pricop la Teatrul Na┼úional din Craiova). Care este adev─ârul ┼či ce ├«ndrept─â┼úe┼čte societatea ÔÇô p─ârin┼úi, copii ÔÇô s─â reac┼úioneze agresiv, prin stigmatizare public─â ┼či violen┼ú─â? 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: C. G├ónj (sus), C. Brachwitz (jos)

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.