Şcoala în şantier

Publicat în Dilema Veche nr. 792 din 25 aprilie – 1 mai 2019
Şcoala în şantier jpeg

● Limite Text: Mihaela Michailov, Radu Apostol, versuri: Bobi Dumitraș (de la Fără Zahăr). Cu: Mihaela Rădescu. Regie: Radu Apostol. Scenografie: Gabi Albu. Costum: Irina Gâdiuță. Muzica & spațiul sonor: Alex Bălă. Video: Elena Găgeanu. Centrul de Teatru Educațional Replika. 

De ani de zile, învăţămîntul românesc supravieţuieşte în haos. Reforme peste reforme ale programelor şcolare duc la dificultatea de a crea o strategie de educare pe termen mediu sau lung. Instabilitatea sistemului şi condiţiile financiare neatrăgătoare au generat deprofesionalizarea cadrelor didactice, în special în mediul rural, unde s-au închis multe şcoli. Acestea sînt doar cîteva defecte care se văd la suprafaţa ruginită a sistemului de educaţie autohton, dar există şi vicii ascunse care îl transformă într-un mecanism greoi, contraproductiv, inadecvat realităţii şi uneori chiar toxic. Sistemul se dovedeşte nepregătit să facă faţă problemelor actuale cu care se confruntă copiii (bullying, cyber-bullying, violenţă fizică, dependenţă de droguri etc.). Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, publicat recent, arată că bullying-ul în şcoli plasează România pe locul 3 la nivel european în privinţa fenomenului, iar un studiu naţional al Organizaţiei Salvaţi Copiii dă cifre exacte: aproape 400.000 de elevi sînt ameninţaţi cu bătaia şi 220.000 sînt bătuţi în mod repetat de colegi.

Mihaela Michailov şi Radu Apostol au creat de-a lungul timpului mai multe spectacole despre şcoală şi universul copiilor şi al adolescenţilor. Cea mai recentă premieră a lor, Limite, explorează panoramic sistemul de educaţie prin investigarea mentalităţilor adulţilor implicaţi, profesori şi părinţi. Pornit de la un caz real de bullying şi documentat prin interviuri, spectacolul surprinde atitudini, mai mult sau mai puţin rigide, învechite sau nedrepte, ale adulţilor care eşuează în gestionarea unei probleme a copiilor. Hărţuirea unei fete cu un corp anormativ (este supraponderală, ceea ce duce la etichetarea ei ca retardată întrucît mentalul colectiv asociază obezitatea cu un intelect redus, deşi ea poate fi un semn de stres – bulimie, o disfuncţie endocrină sau urmarea unei alimentaţii deficitare, cu alimente de slabă calitate) de către un băiat dintr-o familie „bună“ antrenează acţiuni eronate din partea adulţilor şi le revelează mentalităţile retrograde. Mai mult, actul agresiv al copilului, care făcea parte din comportamentul obişnuit al acestuia, se reproduce şi între adulţi. Profesorii se hărţuiesc între ei sau sînt hărţuiţi de părinţi. Deşi conştienţi că fiul lor este violent – ceea ce poate reprezenta reacţia copilului la probleme exterioare sau disfuncţii emoţionale –, părinţii preferă să atenueze efectele în loc să caute cauza. Mentalitatea discriminatorie şi atitudinea jignitoare ale copilului sînt parţial inspirate de părinţi. Deşi ei sînt primii care pot corecta situaţia, profesorii nu îşi asumă o poziţie tranşantă, nu doar din cauză că familia agesorului este „utilă“ şcolii – un viciu generat de subfinanţarea învăţămîntului –, ci şi din cauză că nu ştiu exact care ar fi aceasta. Opiniile lor diferă, de la recunoaşterea vinovăţiei băiatului şi suportarea consecinţelor de către acesta la absolvirea totală de vină, pentru incident fiind responsabilizaţi (puţin) părinţii şi (mai mult) profesoara.

Prejudecăţi, mentalităţi anchilozate, părinţi cu potenţial financiar, interesul şcolii – această reţea de dependenţe supravieţuiește unui moment critic prin solidarizarea celor care au puterea decizională. Diferenţa de statut social între agresor şi victimă este esenţială pentru deznodămîntul cazului: agresorul are de partea lui „avocaţi“, în timp ce pentru victimă nu vorbeşte nimeni. Copilul agresiv, şi el victima unor disfuncţii (eșecul supravegherii psihologice a copiilor în școală, acţiunile eronate ale părinţilor), este salvat pînă la următoarea criză, dar nu se identifică şi nu se rezolvă cauza care îi generează comportamentul. Însă pentru victima lui, o fetiţă vulnerabilă, crescută de bunică în timp ce mama este la muncă în străinătate, nu doar că nu exista salvare, dar i se agravează situaţia. Oricît am fi de înţelegători cu limitele de gîndire şi empatie ale fiecărui adult şi ale sistemului în întregul său, este insuportabil faptul că cel care plăteşte preţul cel mai mare este victima.

rosencrantz foto augustina iohan jpg jpeg

Construit ca un one woman show, spectacolul vorbeşte la propriu despre construcţii de sisteme, şcoli şi mentalităţi. Într-un dreptunghi cu moloz (groapa de nisip din curtea şcolii), în care se ascund manuale, hărţi, instrumente de geometrie, toate vechi, tronează o scară. Este un şantier în care se lucrează, dar nu se finalizează nimic, o imagine corectă pentru învăţămîntul actual. În mijlocul acestui şantier, Mihaela Rădescu este un corp populat de identităţi succesive şi alternative, un muncitor „murdărit“ de prejudecăţi şi presiuni, un Meşter Manole didactic. În trei episoade, actriţa jonglează abil cu o multitudine de personaje, argumentaţii, dinamici corporale şi verbale, timbre vocale (aici este „ajutată“ de Alex Bălă, care prelucrează direct fiecare voce, mai puţin pe cea a dirigintei), reuşind să facă inteligibil tabloul complex al cazului. Este un efort uriaş pentru că, pe de o parte, textul conţine scene de două sau mai multe personaje în care alternanţa acestora este rapidă (monoloagele succesive ale mai multor personaje sînt mai uşor de jucat pentru că personalitatea fiecăruia se construieşte ca un monolit, pe cînd aici este fragmentată), iar pe de altă parte, actriţa trebuie să controleze o serie de minimecanisme, infiltrate în costum şi recuzită. Complexitatea dramaturgică şi dramatică a întregului construct performativ este susţinută prin dexteritatea interpretării, una dintre cele mai bune performanţe actoriceşti ale Mihaelei Rădescu.

O ştire recentă din educaţie: un copil de 3 ani a murit după ce a căzut în fosa septică a grădiniţei. Sistemul de învăţămînt nu înseamnă doar arii curriculare coagulate într-un program, mai mult sau mai puţin coerent, ci şi administrare, mentalitate, aptitudini pedagogice, racordare la realitate etc. Deocamdată, luminiţa de la capătul tunelului groazei din educația românească nu se vede. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Augustina Iohan

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Ce îi distrează la culme pe americani în România. „Nu eram pregătit pentru asta, dar n-a fost așa rea pe cât aș fi crezut” VIDEO
Americanii de la Lifey au realizat pe Youtube un top cu 22 de lucruri pe care ei le consideră amuzante și despre care spun că sunt specifice României. Este vorba, spun ei, despre „șocuri culturale românești”, povești haioase sau tradiții fascinante
image
Băiatul unei românce a fost aruncat de colegi sub tren, în Italia. Imagini cu puternic impact emoțional VIDEO
Un băiat în vârstă de 15 ani, fiul unei românce, a fost atacat de câțiva colegi în Italia. Tânărul a fost victima unei tentative de omor la care a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aruncat sub un tren.
image
Cum și-a pierdut Florina Cercel marea iubire. Artista și bărbatul care a cucerit-o au murit de aceeași boală, la jumătate de veac distanță VIDEO
Artista Florina Cercel a povestit într-un interviu drama trăită la vârsta de 29 de ani, când a pierdut o sarcină iar, la scurt timp, iubirea vieții ei s-a îmbolnăvit și a murit.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.