Schimbări de Macaz

Publicat în Dilema Veche nr. 800 din 19-25 iunie 2019
Schimbări de Macaz jpeg

● SubPămînt – Valea Jiului după 1989, concept: Mihaela Michailov și David Schwartz, regie: David -Schwartz, scenariu: Mihaela Michailov. Cu: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban. Muzica: Bobo Burlăcianu, video și documentare video: Vlad Petri, scenografie: Adrian Cristea. Macaz – Bar Teatru Coop. 

La 1 mai 2016, pe Calea Moşilor nr. 106 din București se deschidea Macaz – Bar Teatru Cooperativă. În barul dotat cu bibliotecă, pe perete este afişată regula locului: „În acest spațiu nu sînt tolerate atitudinile rasiste, homofobe, sexiste, clasiste“. Și așa va funcționa Macaz timp de trei ani, ca un loc de cultură și socializare cu orientare de stînga, în care cîţiva artişti lucrează fără structuri ierarhice, atît în artă, cît şi în administrarea spaţiului, şi militează pentru justiţie socială, nediscriminare şi organizare comunitară, pentru respectarea dreptului la muncă şi împotriva exploatării categoriilor sociale şi profesionale vulnerabile. Aici se face un teatru bazat pe investigaţii sociale, care aduce în dezbatere teme, prea puţin sau deloc abordate în teatrul aşa-zis de artă, şi subiecţi marginali sau de-a dreptul invizibili în raport cu interesul public. De exemplu, s-au pus în discuţie situaţiile sociale ale lucrătorilor sexuali (Tabu) sau ale persoanelor vîrstnice din instituţiile de îngrijire (Domiciliu instabil, Lambada – cu şi despre rezidenţii Căminului „Moses Rosen“), în spectacole create de nucleul artistic al Macazului (David Schwartz, Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Andrei Şerban, Alexandru Potocean etc. – artişti care colaboraseră anterior în proiectele Platforma de teatru politic, Gazeta de artă politică, Claca) şi de diferite asociaţii culturale (Giuvlipen, Teatrul Beznă, ADO etc.). Au fost seri de film, conferinţe, dezbateri şi petreceri. S-a creat o comunitate a artiştilor şi a publicului, formată din populaţia din vecinătate, de cei care se regăseau în ideile promovate şi aparţineau comunităţilor investigate aici. Militantismul şi stîngismul i-au ţinut la distanţă pe unii şi i-au iritat pe alţii, dar meritul Macazului în a-şi afirma personalitatea (activistă), ideile (echitate şi nediscriminare) şi formula de lucru (devised), într-un peisaj teatral în mare parte haotic, este indiscutabil. În timp, Macaz a impus în peisajul teatral autohton artişti care s-au identificat cu locul. Pe lîngă Potocean, cunoscut publicului şi din filme, aici s-au afirmat Andrei Şerban, Katia Pascariu, Alice Monica Marinescu, Mădălina Brînduşe, Ioana Chiţu, Raj Alexandru Udrea etc.

rosencrantz foto ana dubik jpg jpeg

De la 1 iulie, Macaz, aşa cum şi unde îl ştim, se închide. Susţinerea un spaţiu cultural independent este costisitoare şi epuizantă, aşa că ele rezistă puţin (din 2011, de cînd Centrul Naţional al Dansului, instituţie care susţine cultura independentă, a fost evacuat din Teatrul Naţional Bucureşti, au dispărut subRahova, La Bomba, Zona D, Godot; Green Hours a fost temporar închis, iar ArtHub şi Teatrul Apropo s-au mutat de mai multe ori – acestea sînt doar cîteva exemple din Capitală). Macaz părăseşte Calea Moşilor pentru un spaţiu mai mic, pe care îl va împărţi cu alte asociaţii. Asta înseamnă renunţarea temporară la una dintre activităţile sale: teatrul. Comunitatea din jurul Macazului are nevoie în primul rînd de un loc de socializare şi solidarizare, iar pentru asta, spaţiile sînt mai uşor de găsit şi de susţinut financiar. Aşa că Macaz devine centru social autonom şi va face aproape tot ceea ce făcea şi pînă acum, mai puţin teatru (va putea oferi, la un moment dat, un spaţiu de repetiţii, dar nu şi de spectacole, căci locul este inadecvat). Spectacolele se vor juca sporadic în spaţii partenere, iar modul de a produce teatru şi locurile de reprezentare vor fi regîndite (concret, asta va însemna o mai mare flexibilitate prin crearea de spectacole în diferite oraşe şi spaţii).

Săptămîna trecută, Macaz a prezentat pentru ultima oară în spaţiul cunoscut cîteva dintre show-urile sale. Unul dintre cele mai vechi spectacole, cu premiera în 2012 la deja dispărutul subRahova, subPămînt vorbeşte despre o categorie profesională devenită invizibilă la nivel naţional: minerii din Valea Jiului. După ce au fost glorificaţi în timpul regimului comunist, în discursul oficial, creîndu-se aparenţa importanţei lor, după ce au fost manipulaţi politic şi imaginea lor a fost exploatată negativ în mentalul public (despre mineriada din 13-15 iunie 1990 a existat un alt spectacol creat de David Schwartz, Mihaela Michailov şi Alexandru Potocean, Capete înfierbîntate), minerii au dispărut din atenţia publică. Economic, Valea Jiului s-a prăbuşit, multe mine au fost închise, şomajul a explodat. Din cînd în cînd, un accident readuce pentru scurtă vreme şi superficial subiectul în discuţie. David -Schwartz şi o echipă de artişti (Mihaela Michailov, Alexandru Potocean, Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Andrei Şerban, Vlad Petri), cu aranjamente muzicale live create de Bobo Burlăcianu, au făcut o radiografie, fără iluzii şi fără patimă, a ceea ce este astăzi – sau era în 2012 – urbanul minier din Valea Jiului: un teritoriu al precarităţii în care stima de sine este înlocuită cu frica de viitor, o panoramă dezolantă a destrămării unei categorii profesionale şi a oraşelor din care fiecare vrea să evadeze (utopia măruntă a unui personaj de a se muta la Deva mi-a amintit de Márton din Apă de mină de Csaba Székely, care locuia într un sat transilvănean de mineri şi visa să plece la Cluj). Spectacolul este un muzeu „al poveştilor transmise prin extracţie şi prelucrare“ – muzeul funcţionează performativ ca o arhivă de istorii personale, contextualizate şi interconectate astfel încît să ofere imaginea unui loc şi a unui timp. Este impresionant cum actorii creează personaje succesive prin prelucrarea vocii: diferenţa de timbru între personaj şi narator, întruchipaţi de acelaşi actor, este linia de demarcaţie între „exponatul“ din arhivă (persoană, istorie personală) şi contextul lui. La premieră, spectacolul m-a întristat prin neputinţa dezarmantă care răbufnea din poveşti. Şapte ani mai tîrziu, cred că sîntem şi mai neputincioşi, şi mai trişti. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: David Schwartz, Ana Dubik

dilemaveche ro   Literatura clasica pentru copii   De ce merita redescoperita jpg
Literatura clasică pentru copii: De ce merită redescoperită
"A fost odată, ca niciodată..." Cine nu-și amintește aceste cuvinte magice care deschideau porțile unei lumi fantastice?
dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.

Parteneri

Capitoliu SUA FOTO Shutterstock jpg
Istoricul care a prezis o criză politică în SUA, despre protestele din Los Angeles: „Istoria s-a accelerat”
În urmă cu 15 ani, în mijlocul primului mandat al lui Barack Obama, pe fondul ascensiunii rapide a rețelelor de socializare și al unei redresări lente după criza financiară, un profesor de la Universitatea din Connecticut lansa un avertisment: SUA se îndreaptă spre un deceniu de instabilitate.
image png
Artiștii din Generația de Aur ce și-au ținut povestea de dragoste secretă, timp de 55 de ani. De ce nu s-au căsătorit: „Era femeia perfectă”
O nouă poveste imensă de iubire între doi artiști iubiți de români iese la iveală. Gheorghe Turda (74 de ani) a povestit, pentru Playtech Știri, că a avut sentimente puternice pentru Elena Merișoreanu (75 de ani) în tinerețe.
spital pacient operatie jpeg
Medicina de război în România anului 2025: copii operați fără un diagnostic clar
Într-un spital din România, mulți copii ajung să suporte intervenții chirurgicale inutile. Medicii sunt nevoiți să meargă pe bâjbâite, doar cu suspiciuni de diagnostic, din cauza lipsei de suport imagistic. Criza de radiologi se menține în toată țara.
Restaurant - prieteni la masa - mancare - telefon - socializare FOTO Shutterstock
Peștele pe care italienii îl consumă aproape zilnic. Este alimentul perfect pentru longevitate
Deja nu mai este un secret pentru nimeni faptul că dieta are un rol crucial pentru sănătatea noastră. Iar acest lucru nu se vede numai în greutatea corporală, ci și în speranța de viață.
Închisoare Rusia FOTO Shutterstock jpg
Activistele anti-Putin care lucrează în umbră: „Sunt pregătită să fiu inclusă pe lista teroriștilor”
Acoliții lui Vladimir Putin îi interzic cărțile, aparatul de securitate i-a anulat pașaportul, iar spionii lui par siguri că o vor strivi, relatează Daily Beast.
animale de companie jpg
Generația care evită să zboare de grija animalelor de companie
O bună parte din Generația Z evită să zboare din cauza animalelor lor de companie, preferând să rămână acasă cu acestea decât să plece în vacanță, potrivit unui sondaj realizat de TrustedHousesitters!
shutterstock 1920051233 jpg
Coriandrul, de ajutor în tulburările digestive. Cum poate fi consumat și ce spun medicii
Coriandrul este o plantă aromatică folosită atât ca mirodenie, cât şi ca plantă medicinală. Utilizat în scop terapeutic, poate contribui la detoxifierea organismului, susţinerea sistemului imunitar şi îmbunătăţirea sănătăţii generale.
retezat foto lucian ignat
Ținuturile zăpezii din România sfidează canicula. Unde se află cele mai răcoroase atracții turistice
Câteva locuri din România se pregătesc să înfrunte temperaturile ridicate ale verii, păstrându-și prospețimea care le-a făcut faimoase. Sunt atracțiile turistice cele mai răcoroase ale României, accesibile în special în sezonul estival.
Rachete rusesti iskander FOTO EPA
Rusia, între frică și eșec. Ce spune un general român despre reala amenințare de la Răsărit
Care e adevărata Rusie: cea umilită de ucraineni sau cea care bagă spaima în europeni și determină NATO să își dubleze bugetul. Fost șef al Statului Major General al Armatei Române, generalul Ștefan Dănilă răspunde, pentru „Adevărul”, la această dilemă.