Scheletele din dulap

Publicat în Dilema Veche nr. 773 din 13-19 decembrie 2018
Scheletele din dulap jpeg

● Ilegitim, adaptare scenică de Adrian Sitaru după un text colectiv creat de Adrian Sitaru și Alina Grigore, traducerea în limba maghiară: Andor Horváth, dramaturgia: Csep Zoltán, regia: Adrian Sitaru, scenografia: Carmencita Brojboiu, director de imagine: Adrian Silișteanu, VFX: Digital Apes, VR suport: Oroblade, 3D model: Horia Spirescu. Cu: Bács Miklós, Sinkó Ferenc, Pethö Anikó, Buzási András, Imre Eva, Tordai Tekla, Györgyjakab Enikö, Marosán Csaba. Teatrul Maghiar de Stat Cluj. 

Există un interes din partea regizorilor de teatru de a adapta pentru scenă scenarii de film. La Sibiu, Radu-Alexandru Nica a regizat Am angajat un ucigaş profesionist (Aki Kaurismaki) şi Breaking the waves (Lars von Trier), la Nottara, Vlad Massaci a montat Aniversarea lui Thomas Vinterberg. Aniversarea şi Breaking the Waves au fost montate şi la Teatrul Maghiar din Cluj de Robert Woodruff, respectiv Tom Dugdale. Radu Jude a regizat trei spectacole de teatru, toate cu scenarii de film: la Teatrul Naţional din Timişoara, Scene dintr-o căsnicie (Ingmar Bergman) şi Controversa de la Valladolid (Jean-Daniel Verhaeghe pe un scenariu de Jean-Claude Carrière – aici textul primează, nu adaptarea scenică) şi la Teatrul Apollo 111, ALI: Frica mănîncă sufletul (Rainer Werner Fassbinder). Dar pentru prima dată, un regizor de film, Adrian Sitaru, face un spectacol de teatru din scenariul propriului său film: Ilegitim, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj.

Scenariul preia una dintre temele filmului, cea a colaborării cu Securitatea, lăsînd în umbră latura spectaculoasă, a incestului, care a amplificat controversele asupra peliculei. Problema gestionării trecutului, a reverberaţiilor pe care acesta le are în prezent la nivelul societăţii, dar şi la cel personal, acaparează întreaga naraţiune în spectacol. Insuficient dezbătută şi asumată public, relaţia individuală cu fosta poliţie politică din perioada comunistă bîntuie încă în România şi izbucneşte purulent în momente de criză. În lipsa lustraţiei, cu acces liber (dar birocratic) la dosarele întocmite de Securitate, dosare incomplete, parţial distruse sau „pierdute“, folosite, de multe ori, pentru şantajul politic, însănătoşirea societăţii este departe de a se produce. Colaborarea cu fosta Securitate are multiple nuanţe şi de multe ori sînt greu de apreciat vinovăţiile. În Ilegitim, un medic ginecolog denunţă o femeie pentru un avort în timpul odiosului decret nr. 777/1966. Motivul doctorului, livrat celorlalţi ca fiind legat de conştiinţă şi dreptul la viaţă, se reduce, de fapt, la un interes material. Povestea izbucneşte ani mai tîrziu, în plină libertate, cînd medicul este confruntat cu faptele sale trecute de faţă cu cei patru copii, la un prînz duminical (ca în multe drame de familie, situaţia explodează la masă). Sitaru ridică problema consecinţelor faptelor în timp şi a modului în care se schimbă percepţia asupra lor, atunci cînd este implicată o persoană apropiată. Se diminuează gravitatea lor dacă sînt comise de un om pe care îl iubim?

rosencrantz2 foto istvan biro 1 jpg jpeg

Excelenţii actori maghiari de la Cluj au şi aici, ca de fiecare dată, evoluţii de mare fineţe. În rolul tatălui, Miklós Bács domină masa, cu o autoritate necontestată direct. I se ghiceşte potenţialul agresiv şi, pînă spre final, nu e prea clar dacă e vorba doar de un potenţial sau omul poate fi realmente violent. Afirmă principii morale pe care le încalcă fără probleme, dublul standard nu îl deranjează, ba chiar se autovalidează drept intransigent în moralitatea sa. Căci personajul şi-a construit o biografie diferită de realitate şi crede în ea, acordîndu-şi singur justificări, circumstanţe atenuante şi iertare. Oponentul său principal este unul dintre copii, interpretat de Ferenc Sinkó, care împrumută de la tatăl său forţa argumentaţiei, poate şi agresivitatea, nu însă şi latura sinistră a orbirii.

Adrian Sitaru realizează în acest spectacol o expresie hibridă între teatru și film, adică un format scenic cu două canale. Spectacolul de teatru se derulează pe scenă. Spectatorii primesc ochelari VR (Virtual Reality) prin care pot privi spectacolul ca pe un film, peste decorurile de un verde prăzuliu de pe scenă proiectîndu-se diverse imagini. Unele scene se reiau, cu mici amendamente sau identic, ca nişte duble de film. Problema este că tehnologia nu e prea comodă pentru spectator, ochelarii sînt grei, alunecă, imaginea mai scapă din focus şi telefonul anexat ochelarilor trebuie resetat etc. Asta face ca, de la un moment dat încolo, aproape toţi spectatorii să renunţe la ochelari. Nu cred că se pierde ceva esenţial din asta, mai ales că pînă atunci am înţeles cu toţii care era miza tehnologiei, iar greul vine tot de pe scenă, de la text şi actorie. Aici se ridică problema integrării tehnologiei în teatru, unde ­curgerea nu poate fi întreruptă, iar filtrele materiale de percepţie nu trebuie să stînjenească (decît dacă asta reprezintă o miză) spectatorul. Readuc în discuţie o producţie prezentată în FNT 2018, Miss Julie de Kate Mitchell, în care spectacolul este filmat pe scenă, montat şi proiectat în timp real, produsele artistice rezultate reprezentînd perspectiva obiectivă (spectacol) şi subiectivă (film) în acelaşi timp. Doar că asta se făcea fără ca spectatorul să resimtă vreun disconfort – altul decît acela că atenţia îi era intens solicitată de faptul că vedea concomitent două produse artistice în loc de unul singur. La Ilegitim, componenta VR relativizează perspectivele, dar o face atît de incomod încît tehnologia devine scop în sine în loc să se integreze şi să se susţină în produsul artistic.

Văzut la FEST(in) pe Bulevard 2018 (festival organizat de Teatrul Nottara în luna octombrie), unde a obţinut premiul pentru Cel mai bun spectacol şi pe cel pentru Cel mai bun actor în rol principal (Miklós Bács), Ilegitim a precedat producţiile străine din FNT 2018, toate bazate pe includerea tehnologiei în spectacol. Deşi mai are mult de experimentat, teatrul din România pare să se deschidă în această direcţie. Cît despre traumele vechiului regim şi urmările sale în prezent, vindecarea noastră, ca naţie, pare să se tot îndepărteze. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: István Biró

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.