Saga Necşuleştilor

Publicat în Dilema Veche nr. 519 din 23-29 ianuarie 2014
Saga Necşuleştilor jpeg

● Titanic Vals de Tudor Muşatescu; regia: Alexandru Dabija; decoruri: Helmuth Stürmer; costume: Corina Grămoşteanu. Cu: Ionel Mihăilescu, Antoaneta Zaharia, Dorina Lazăr, Nicoleta Lefter, Sabrina Iaşchevici, Marius Damian, Ruxandra Maniu, Ioan Batinaş, Alexandru Papadopol, Pavel Bartoş, Rodica Mandache, Anda Saltelechi, Dan Iosif. Teatrul Odeon

Ce mi se pare definitoriu pentru Alexandru Dabija este faptul că viziunile sale asupra textelor pe care le montează nu le afectează acestora identitatea. Un Hamlet femeie sau Romeo şi Julieta cu sindrom Down pot fi perfect argumentate (s-au făcut), dar asta presupune o intervenţie esenţială în dramaturgie, folosirea textului ca fundaţie pentru crearea unui scenariu nou, înşurubarea unui raţionament logic într-un imaginar subiectiv, în timp ce Dabija, de cele mai multe ori, nu alterează materia primă, deşi asupra ei operează disecţii şi proiectează perspective. Dabija este un cititor inteligent, percepe subtil intenţia dramaturgului şi îi oferă vizibilitate, asta fiind şi amprenta sa regizorală.

Satira socială din 1932 a lui Tudor Muşatescu, Titanic Vals, o variantă de Scrisoare pierdută (scrisoarea e înlocuită de un testament), cu focus pe universul casnic şi aspiraţiile de parvenire, are potenţial de dezvoltare în diferite direcţii, de la dramolete familiale, la comedii politice. „Comedie spumoasă“, cum este de obicei prezentată, Titanic Vals a avut o lungă carieră scenică, iar în 1964 a fost ecranizată de Paul Călinescu. Probabil la longevitate speră şi creatorii actualei versiuni şi speranţele lor ar putea fi împlinite, căci se aplică modelul din Gaiţele lui Kiriţescu, tot la Odeon. Acolo, Dabija scana mentalul micilor burghezi provinciali, a răutăţii feminine dominante şi a atracţiei spre funebru (teme reluate, din altă perspectivă, în spaţiu rural, în recentul O... ladă de la Teatrul Tineretul din Piatra Neamţ), păstrînd însă umorul, atît cît permite textul, ceea ce îl făcea accesibil şi dezirabil pentru o categorie largă de public şi, de aici, un succes de lungă durată al spectacolului de la Odeon. De altfel, regizorul pare pasionat de disecţiile mentalului comunităţilor şi inventarierea, cu hîtră înţelegere, a tarelor colectivităţii, dezvoltate malign în indivizi.

Titanic Vals stă, la Dabija, sub semnul naufragiului uman, al catastrofei sociale (finalul este incert, proiecţia unui vapor pe jumătate scufundat zguduie ameninţător familia proaspăt cocoţată pe avere şi putere): afundarea într-un univers casnic inconfortabil, dar nu torturant, undeva între comoditate şi anularea identităţii, în vecinătatea resemnării, cu rare izbucniri de revoltă şi morală, ba chiar de afirmare a unor crezuri, pusee repede înăbuşite de ambiţia parvenirii.

Spectacolul este construit din două părţi, puse scenografic în oglindă (decor: Helmuth Stürmer). Prima parte conturează lumea înghesuită a Necşuleştilor, într-un spaţiu sufocat de panouri mate, care permit jocurile cu umbre, cu o canapea mică şi o bucătărie permanent aburită, din care mirosul de mîncare se propagă peste tot, îl simţi cum se infiltrează în haine. Într-un colţ – nişte coteţe de găini. Se construieşte o atmosferă stătută, din care lipseşte orizontul, o rutină a suficienţei, un mod de a trăi mărunt, irespirabil. În acest spaţiu meschin, familia Necşulescu se reliefează ca un ansamblu de caractere vag periculoase. Chiriachiţa (Dorina Lazăr, într-un rol pe care l-ar putea juca şi în somn, prototip de soacră urbană, veşnic nemulţumită) şi Dacia (Antoaneta Zaharia, soţia, demnă fiică a mamei ei) instituie un matriarhat comic, a cărui supremă putere se arată în bucătărie sau la „pasienţe“ şi căruia Spirache (Ionel Mihăilescu) i se supune fără rezistenţă. Spirache se bucură, de altfel, de dragostea fizică a nevestei şi de afecţiunea fiicei, Gena (Sabrina Iaşchevici), ceea ce e suficient pentru a-l face fericit. Mezinul Decebal (Ruxandra Maniu) se ocupă cu micile iritări ale celor mari, iar silueta sa supradimensionată face trimitere la copiii-monştri din piesa lui Roger Vitrac, Victor sau copiii la putere. Sugestia de derapaj al acestui echilibru domestic vine de la predispoziţia către pariuri sportive a lui Traian (Marius Damian), atenuată în spectacol şi de la cea către jocuri sentimentale murdare a Sarmisegetuzei (Nicoleta Lefter).

Partea a doua se bazează pe dezvoltarea pînă la caricatură a viciilor inofensive din primul act. Parveniţi financiar, Necşuleştii nu reuşesc să obţină şi aparenţa burgheză. Definitoriu pentru asta este un element de decor: interiorul sărăcăcios e înlocuit de o canapea imensă, foarte înaltă, cu multiple funcţiuni şi pe care familia încearcă să se caţere cu greutate, deseori fără succes, astfel încît lupta cu sofaua devine o metaforă transparentă a dificultăţii de acces la un statut social pentru care nu există CV-ul necesar. Îmburghezirea nu se reduce la o moştenire picată din cer, iar puterea se dovedeşte greu şi scump de cucerit. Matriarhatul se extinde la politică, Dacia şi Chiriachiţa îşi impun voinţa cu autoritatea şefilor de trib, în faţa unui Spirache depăşit de ambiţiile familiei, dar nu şi de probleme pe care le rezolvă ca orice bărbat diplomat, fără ştirea cuplului soţie – soacră. Personajele urmează trasee tipologice fără a-şi pierde însă umanitatea (pe lîngă multe altele, este şi acesta meritul regizorului, că generalizează fără tezism). Curtezanii Dinu (Ioan Batinaş) – emotiv, vorbăreţ şi vag bîlbîit – şi Stamatescu (Alexandru Papadopol) – un sentimental agresiv –, Nercea (Pavel Bartoş) – un gigolo de partid, a cărui intrare cu tricolorul la brîu şi coşul de răchită este imaginea parodică a patriotismului electoral –, doica unguroaică (Anda Saltelechi), ale cărei bosumflări în maghiară condimentează textul original, şi avocatul Procopiu, devenit personaj feminin (Rodica Mandache), rudă cu Familia Addams sau cu Pălărierul nebun din Alice în Ţara minunilor (realismul satiric este traversat de cîte o tuşă de fantasy).

Îmi place rîsul lui Dabija, care preferă să se amuze lucid – dar fără răutate – de natura umană, decît să o judece. Deşi privirea sa pătrunzătoare descoperă umanitatea cu toată splendoarea micilor şi marilor sale ipocrizii, Dabija acceptă lumea aşa cum e, rea, comică, perfectibilă şi, uneori, teribil de plictisitoare. Cel din urmă „păcat“ este însă capital...

Oana Stoica este critic de teatru.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Mii de tineri ruși mor în războiul din Ucraina. Familia unui soldat de 18 ani ucis pe front: „Abia aștepta să se înroleze”
Moscova cheltuiește milioane de euro pentru a încerca să modeleze o nouă generație dispusă să își dea viața în serviciul militar.
image
Pericolul din prăjituri. Substanța cu aromă de unt care ne poate afecta ADN-ul
Un nou studiu a descoperit că substanțele chimice dăunătoare pentru ADN ar putea să se ascundă în dulciurile preferate.
image
Un bărbat de origine romă care a violat o fată de 12 ani scapă de pedeapsă. Instanța a decis că „face parte din cultura sa”
Un tribunal spaniol a achitat un bărbat care a violat o fetiță de 12 ani, după ce a stabilit că relația lor face parte din cultura romă, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Efectele surprinzătoare ale prezenței ofițerilor ruși în Bucureștiul anului 1877
În cadrul Războiului ruso-turc din 1877, după declararea de Război Imperiului Otoman, trupele ruse intră în România, în drum spre Turcia. Ca urmarea a acestui fapt, Bucureștii lui 1877 sînt luați cu asalt de ofiţerii ruși, gata să-și cheltuiască banii nebunește.
image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.