Richamlet Vodă

Publicat în Dilema Veche nr. 737 din 5-11 aprilie 2018
Richamlet Vodă jpeg

● Viforul, de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regie, scenografie, video: Alexandru Dabija, dramaturg: Mașa Dinescu, coregrafie: Florin Fieroiu, regizor secund: Patricia Katona, asistent regie: Teodora Petre, asistent scenografie: Ioana Iliescu, regia tehnică: Marcel Bălănescu. Cu: Marius Manole, Ana Ciontea, Afrodita Androne, Rodica Ionescu, Ilona Brezoianu, Alexandra Sălceanu, Dorin Andone, Dragoş Ionescu, Marius Rizea, Alexandru Voicu, Emilian Mârnea, Mihai Calotă, Eduard Adam, George Piștereanu, Ionuț Toader, Mihai Munteniţă. Teatrul Naţional Bucureşti. 

La 100 de ani de la moartea lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, Alexandru Dabija dă un suflu nou piesei Viforul (1909) din Trilogia Moldovei. Ştefăniţă (1506-1527), fiul lui Bogdan al III-lea, nepotul lui Ştefan cel Mare şi oaia neagră a dinastiei Muşatinilor, înscăunat la 11 ani, sub regenţa boierului Luca Arbore, a avut timp pînă la 21 ani, cînd i s-au încheiat şi domnia, şi viaţa, să parcurgă dramele conducătorului, trecînd prin bătălii, intrigi de curte şi de alcov. S-a confruntat cu opoziţia boierilor, a căror putere, în sistemul politic bicefal al acelor timpuri, contrabalansa puterea domnitorului, şi a trecut la represiuni sîngeroase împotriva lor. Delavrancea porneşte de la fapte reale certe, dar include şi controverse sau neclarităţi, pe care le ficţionalizează. Rezultatul este o docu-ficţiune care conţine acţiuni istorice şi interpretări posibile asupra lor, o formulă dramaturgică valabilă pentru toate naraţiunile din Trilogia Moldovei a căror aparenţă de veridicitate a făcut ca, de-a lungul timpului, ele să înlocuiască, în percepţia publică, adevărul istoric (de exemplu, Oana, fiica nelegitimă a lui Ştefan cel Mare, este un personaj inventat, care a fost perceput adeseori ca fiind real).

Textul este datat stilistic, cu o construcţie dramaturgică încărcată şi o limbă învechită, astfel că pentru reprezentarea scenică era necesar să fie de/reconstruit. În calitate de dramaturg (în sensul occidental al cuvîntului, ca acela care organizează materialul dramatic special pentru o anume viziune regizorală), Maşa Dinescu a concentrat naraţiunea, subliniind scenele cu influenţă shakespeariană (pentru care existau toate ingredientele: caractere malefice, comploturi de putere, iubiri tragice) astfel încît apar fantomele victimelor care îl bîntuie pe ucigaş din Richard al III-lea, nebunia Ofeliei/Oanei sau otrăvirea din Hamlet etc. Patina istorică a fost eliminată la nivelul limbajului şi al acţiunilor – ambele ies din sfera veridicităţii istorice şi intră într-o zonă neutră, atemporalitatea universalizează povestea –, dar a fost reintrodusă prin fragmente de cronici istorice reale (de Ion Neculce, Dimitrie Cantemir sau texte populare). Mai mult, „istoria“ de pe scenă este înregistrată în timp real, adică Ştefăniţă arhivează şi propria sa versiune. A fost creat astfel un construct dramaturgic postmodern: o docu-ficţiune istorică, contextualizată prin mărturii reale, despre obsesia pentru putere a unui conducător prea tînăr.

737 19 rosencrantz1 foto f ghioca jpg jpeg

Alexandru Dabija deconstruieşte perspectiva istorică şi dincolo de text, în spectacol. Practic, scena este goală, cu cîteva elemente de mobilier şi recuzită (masă, bănci, topoare, stema Moldovei realizată ca un negativ al reprezentării iconice a lui Ştefan, adică doar mustaţa şi coroana etc.). Pe un ecran rulează imagini cu Ştefăniţă şi apropiaţii lui, un fel de frăţie de palat, tovărăşie de beţie, intrigi şi cuceriri amoroase de ambe sexe. Tronul Moldovei, acoperit cu o pînză, are forma unui falus (lupta lui Ştefăniţă este mai degrabă pentru favorurile unui conte polonez decît pentru ţară, iar ascunderea tronului ţine de memoria intimidantă a lui Ştefan pe care tînărul voievod nu o suportă). Bisexualitatea lui Ştefăniţă cel real nu este dovedită (este deseori confundat cu Ştefăniţă Lupu, a cărui bisexualitate este menţionată explicit în cronici), în schimb, în spectacol, vulnerabilitatea personajului se bazează şi pe orientarea sa sexuală incertă şi neasumată. Ştefăniţă este un personaj multiplu agresat şi care se transformă, la rîndul său, în agresor: obligat de mic să poarte o povară mare (conducerea ţării), i se anulează copilăria, ajunge un domnitor cu temperament adolescentin, instabil şi necopt; comparat constant cu bunicul său legendar, dezvoltă un complex de inferioritate care îi susţine impulsivitatea; forţat la o căsătorie nedorită (din raţiuni politice), îşi găseşte refugii în homosexualitate. Marius Manole creează un Ştefăniţă fragil prin nestăpînirea propriei persoane, impulsiv, preocupat intens de sine, incapabil de diplomaţie politică, copilăros şi iresponsabil, în egală măsură crud şi intrigant, dar şi profund uman. Un amestec între cruzimea lui Richard al III-lea şi slăbiciunile unui Hamlet dubitativ. Dabija şi Manole relativizează personajul, îi refuză o singură culoare. Ştefăniţă este un tip tonic, cu un umor muşcător, dar poate fi şi profund dezagreabil, depresiv sau violent. Se poate empatiza cu el, dar poate fi şi detestat. Ca prieteni ai domnitorului, Marius Rizea şi Alexandru Voicu sînt şi ei duali, pot fi gregari şi hedonişti, dar şi asasini cu sînge rece. Naratorul, funcţie imaginată în scenariu, este atribuită unui personaj din textul original, Unguru (Mihai Munteniţă), adică străinului, celui care are distanţa privirii. Aici apare un contrapunct: comentariul obiectiv (citatele din cronici) al naratorului este teatralizat, are un anume ludic, în timp ce ficţiunea (piesa) este scoasă din registrul desuet al patosului şi remontată în cel contemporan, al firescului. În general, distribuţia masculină funcţionează bine în sensul acestui joc natural, în schimb cea feminină (dublă distribuţie pe toate rolurile) este neuniformă, cu unele stridenţe (Afrodita Androne în rolul Oanei este mult prea teatrală în raport cu stilul de joc general).

Acest material dramaturgic de sorginte shakespeariană, reconfigurat postmodern, este decriptat cehovian de Dabija care construieşte, cu fineţe, relaţii şi caractere. De exemplu, se respectă regula pistolului lui Cehov: la începutul spectacolului sînt aduşi în scenă saci cu nuci pentru parastasul lui Ştefan cel Mare, dar la final, după moartea lui Ştefăniţă, nucile vor folosi (se subînţelege) pentru coliva de la înmormîntarea acestuia. Ca de obicei, Dabija ştie să citească scenic, cu o logică impecabilă, un text de teatru, reuşind să facă, în cazul de faţă, dintr-o piesă datată, un spectacol actual. În unele privinţe, chiar acut actual. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Florin Ghioca, TNB

Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.