Richamlet Vodă

Publicat în Dilema Veche nr. 737 din 5-11 aprilie 2018
Richamlet Vodă jpeg

● Viforul, de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regie, scenografie, video: Alexandru Dabija, dramaturg: Mașa Dinescu, coregrafie: Florin Fieroiu, regizor secund: Patricia Katona, asistent regie: Teodora Petre, asistent scenografie: Ioana Iliescu, regia tehnică: Marcel Bălănescu. Cu: Marius Manole, Ana Ciontea, Afrodita Androne, Rodica Ionescu, Ilona Brezoianu, Alexandra Sălceanu, Dorin Andone, Dragoş Ionescu, Marius Rizea, Alexandru Voicu, Emilian Mârnea, Mihai Calotă, Eduard Adam, George Piștereanu, Ionuț Toader, Mihai Munteniţă. Teatrul Naţional Bucureşti. 

La 100 de ani de la moartea lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, Alexandru Dabija dă un suflu nou piesei Viforul (1909) din Trilogia Moldovei. Ştefăniţă (1506-1527), fiul lui Bogdan al III-lea, nepotul lui Ştefan cel Mare şi oaia neagră a dinastiei Muşatinilor, înscăunat la 11 ani, sub regenţa boierului Luca Arbore, a avut timp pînă la 21 ani, cînd i s-au încheiat şi domnia, şi viaţa, să parcurgă dramele conducătorului, trecînd prin bătălii, intrigi de curte şi de alcov. S-a confruntat cu opoziţia boierilor, a căror putere, în sistemul politic bicefal al acelor timpuri, contrabalansa puterea domnitorului, şi a trecut la represiuni sîngeroase împotriva lor. Delavrancea porneşte de la fapte reale certe, dar include şi controverse sau neclarităţi, pe care le ficţionalizează. Rezultatul este o docu-ficţiune care conţine acţiuni istorice şi interpretări posibile asupra lor, o formulă dramaturgică valabilă pentru toate naraţiunile din Trilogia Moldovei a căror aparenţă de veridicitate a făcut ca, de-a lungul timpului, ele să înlocuiască, în percepţia publică, adevărul istoric (de exemplu, Oana, fiica nelegitimă a lui Ştefan cel Mare, este un personaj inventat, care a fost perceput adeseori ca fiind real).

Textul este datat stilistic, cu o construcţie dramaturgică încărcată şi o limbă învechită, astfel că pentru reprezentarea scenică era necesar să fie de/reconstruit. În calitate de dramaturg (în sensul occidental al cuvîntului, ca acela care organizează materialul dramatic special pentru o anume viziune regizorală), Maşa Dinescu a concentrat naraţiunea, subliniind scenele cu influenţă shakespeariană (pentru care existau toate ingredientele: caractere malefice, comploturi de putere, iubiri tragice) astfel încît apar fantomele victimelor care îl bîntuie pe ucigaş din Richard al III-lea, nebunia Ofeliei/Oanei sau otrăvirea din Hamlet etc. Patina istorică a fost eliminată la nivelul limbajului şi al acţiunilor – ambele ies din sfera veridicităţii istorice şi intră într-o zonă neutră, atemporalitatea universalizează povestea –, dar a fost reintrodusă prin fragmente de cronici istorice reale (de Ion Neculce, Dimitrie Cantemir sau texte populare). Mai mult, „istoria“ de pe scenă este înregistrată în timp real, adică Ştefăniţă arhivează şi propria sa versiune. A fost creat astfel un construct dramaturgic postmodern: o docu-ficţiune istorică, contextualizată prin mărturii reale, despre obsesia pentru putere a unui conducător prea tînăr.

737 19 rosencrantz1 foto f ghioca jpg jpeg

Alexandru Dabija deconstruieşte perspectiva istorică şi dincolo de text, în spectacol. Practic, scena este goală, cu cîteva elemente de mobilier şi recuzită (masă, bănci, topoare, stema Moldovei realizată ca un negativ al reprezentării iconice a lui Ştefan, adică doar mustaţa şi coroana etc.). Pe un ecran rulează imagini cu Ştefăniţă şi apropiaţii lui, un fel de frăţie de palat, tovărăşie de beţie, intrigi şi cuceriri amoroase de ambe sexe. Tronul Moldovei, acoperit cu o pînză, are forma unui falus (lupta lui Ştefăniţă este mai degrabă pentru favorurile unui conte polonez decît pentru ţară, iar ascunderea tronului ţine de memoria intimidantă a lui Ştefan pe care tînărul voievod nu o suportă). Bisexualitatea lui Ştefăniţă cel real nu este dovedită (este deseori confundat cu Ştefăniţă Lupu, a cărui bisexualitate este menţionată explicit în cronici), în schimb, în spectacol, vulnerabilitatea personajului se bazează şi pe orientarea sa sexuală incertă şi neasumată. Ştefăniţă este un personaj multiplu agresat şi care se transformă, la rîndul său, în agresor: obligat de mic să poarte o povară mare (conducerea ţării), i se anulează copilăria, ajunge un domnitor cu temperament adolescentin, instabil şi necopt; comparat constant cu bunicul său legendar, dezvoltă un complex de inferioritate care îi susţine impulsivitatea; forţat la o căsătorie nedorită (din raţiuni politice), îşi găseşte refugii în homosexualitate. Marius Manole creează un Ştefăniţă fragil prin nestăpînirea propriei persoane, impulsiv, preocupat intens de sine, incapabil de diplomaţie politică, copilăros şi iresponsabil, în egală măsură crud şi intrigant, dar şi profund uman. Un amestec între cruzimea lui Richard al III-lea şi slăbiciunile unui Hamlet dubitativ. Dabija şi Manole relativizează personajul, îi refuză o singură culoare. Ştefăniţă este un tip tonic, cu un umor muşcător, dar poate fi şi profund dezagreabil, depresiv sau violent. Se poate empatiza cu el, dar poate fi şi detestat. Ca prieteni ai domnitorului, Marius Rizea şi Alexandru Voicu sînt şi ei duali, pot fi gregari şi hedonişti, dar şi asasini cu sînge rece. Naratorul, funcţie imaginată în scenariu, este atribuită unui personaj din textul original, Unguru (Mihai Munteniţă), adică străinului, celui care are distanţa privirii. Aici apare un contrapunct: comentariul obiectiv (citatele din cronici) al naratorului este teatralizat, are un anume ludic, în timp ce ficţiunea (piesa) este scoasă din registrul desuet al patosului şi remontată în cel contemporan, al firescului. În general, distribuţia masculină funcţionează bine în sensul acestui joc natural, în schimb cea feminină (dublă distribuţie pe toate rolurile) este neuniformă, cu unele stridenţe (Afrodita Androne în rolul Oanei este mult prea teatrală în raport cu stilul de joc general).

Acest material dramaturgic de sorginte shakespeariană, reconfigurat postmodern, este decriptat cehovian de Dabija care construieşte, cu fineţe, relaţii şi caractere. De exemplu, se respectă regula pistolului lui Cehov: la începutul spectacolului sînt aduşi în scenă saci cu nuci pentru parastasul lui Ştefan cel Mare, dar la final, după moartea lui Ştefăniţă, nucile vor folosi (se subînţelege) pentru coliva de la înmormîntarea acestuia. Ca de obicei, Dabija ştie să citească scenic, cu o logică impecabilă, un text de teatru, reuşind să facă, în cazul de faţă, dintr-o piesă datată, un spectacol actual. În unele privinţe, chiar acut actual. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Florin Ghioca, TNB

Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.