Revoluţia de la Frumoasa

Publicat în Dilema Veche nr. 690 din 11-17 mai 2017
Revoluţia de la Frumoasa jpeg

ÔŚĆ Cine a omor├«t-o pe Szomna Grancsa? Cu: Liana Ceterchi, Mihaela Dr─âgan, Zita Moldovan, muzica live: Elena Albu, scenografia: Elena Dob├«nd─â, afi┼č: Alexandra Horghidan, regia: Mihai Lukacs. O produc┼úie a companiei de teatru Giuvlipen. Macaz Bar Teatru Coop. 

Din ultima sa fotografie, ├«n costum tradi┼úional, cu un buchet de flori ├«n m├«n─â, Szomna Grancsa prive┼čte direct ├«n obiectiv. Z├«mbe┼čte, dar ochii ├«i s├«nt tri┼čti ┼či z├«mbetul resemnat. La 1 iunie 2007, ├«n satul Frumoasa din jude┼úul Harghita, fata de 17 ani s-a sinucis. Motiva┼úiile gestului nu s├«nt clare. Mesajul l─âsat de Szomna pe perete deschide o posibil─â direc┼úie (tat─âl nu a mai l─âsat-o la ┼čcoal─â), o alta (p─ârin┼úii voiau s─â o c─âs─âtoreasc─â) se contureaz─â din declara┼úiile celor din jur, f─âr─â a se exclude reciproc. Un reportaj al excelentului jurnalist Viorel Ili┼čoi, ÔÇ×Cine a ucis o pe Grancsa Szomna?ÔÇť, publicat ├«n Cotidianul ┼či pe blog-ul autorului, prezint─â o imagine panoramic─â a pove┼čtii, cu m─ârturiile mai multor oameni care, ├«ntr un fel sau altul, au avut o leg─âtur─â cu fata: p─ârin┼úii, preotul satului, vecini, profesori, colegi. Articolul st─â la baza spectacolului lui Mihai Lukacs, Cine a omor├«t o pe Szmona Grancsa?, produs de Giuvlipen (compania de teatru a femeilor rome) la Macaz. Creat din diferitele ┼či uneori contradictoriile perspective ale martorilor, ca un policier cu accente de suspans, spectacolul ridic─â probleme dincolo de situa┼úia punctual─â a sinuciderii.

├Äntrebarea din titlu, reg─âsibil─â ├«n reportaj ┼či ├«n spectacol deopotriv─â, pune un accent precis: cineva/ceva a determinat-o pe Szomna, o fat─â dintr-o comunitate rom─â, tradi┼úionalist─â ┼či endemic subeducat─â, dintr-o zon─â rural─â marcat─â de precaritate, s─â se sinucid─â. De aici ├«ncolo precizia dispare, c─âci, spre deosebire de pove┼čtile poli┼úiste clasice, moartea Szomnei implic─â vinov─â┼úii ┼či responsabilit─â┼úi la nivel sistemic.

Spectacolul lui Mihai Lukacs o pune pe Szomna la intersec┼úia ├«ntre precaritate ┼či comunitatea patriarhal─â a romilor, ├«n care c─âs─âtoria timpurie, supunerea ├«n fa┼úa b─ârbatului, maternitatea s├«nt elementele principale, dac─â nu cumva singurele, din via┼úa femeilor. Soarta le este decis─â de p─ârin┼úi ┼či, ulterior, de so┼ú, iar educa┼úia este op┼úional─â. La toate astea se adaug─â s─âr─âcia, care are una dintre cele mai ridicate rate ├«n aceasta zon─â.

Pe acest fundal, Szomna a cerut s─â mearg─â la ┼čcoal─â ┼či a reu┼čit, chiar dac─â mai t├«rziu, dup─â ce p─ârin┼úii au cedat la insisten┼úele ei. De aici ├«ncolo, ea a avut mici victorii personale, dar revolu┼úionare de-a dreptul pentru comunitate (a fost prima care a purtat blugi). La 16 ani a ajuns la liceu ├«n Miercurea Ciuc, prima dintre cei doi copii din sat care au luat capacitatea. Dar aici, revolu┼úia Szomnei se opre┼čte: de Ziua Copilului, fata s-a sp├«nzurat ├«n ┼čura casei, l─âs├«nd ceva scris pe perete. Mesajul, invocat ├«n mai toate m─ârturiile, nu este niciodat─â citat ├«n spectacolul lui Mihai Lukacs ┼či asta este o form─â de suspans, de concentrare a spectacolului pe o miz─â clar─â, dar ┼či de reflectare a unei realit─â┼úi esen┼úiale ├«n con┼úinutul pove┼čtii, aceea c─â martorii s├«nt, ├«n mare parte, analfabe┼úi ┼či nu ├«l pot citi. La final ├«ns─â, ├«ntr-o scen─â aproape integral fic┼úional─â, ├«n care Szomna ┼či o prieten─â joac─â Sp├«nzuratoarea, mesajul real apare scris, categoric ┼či dezarmant de dureros.

rosencrantz2 foto s popescu jpg jpeg

Iskola vagyok
(Eu s├«nt ┼čcoala)

De-a dreptul auster ca produc┼úie, spectacolul func┼úioneaz─â cu o singur─â pies─â de decor, o banc─â mobil─â ce se transform─â, permi┼ú├«nd diferite spa┼úii de ac┼úiune. Costumele de baz─â s├«nt complet negre, personajele fiind identificate prin elemente distincte ┼či reprezentative aplicate pe ele. Jucat de trei actri┼úe, spectacolul se configureaz─â ├«n spa┼úiul neutru al scenei, ├«ntr-un ├«ntuneric luminat pe r├«nd de perspectivele diferite asupra pove┼čtii: jum─ât─â┼úi de adev─âr, t─âinuiri, subiectivisme. Mihaela Dr─âgan, care are o picturalitate dramatic─â, probabil datorit─â ochilor expresivi, ┼či Zita Moldovan, excelent─â ├«n redarea multiplelor fa┼úete ale a┼ča numitei patine locale, alc─âtuiesc un cuplu complementar care portretizeaz─â locuitorii satului, etnici romi sau maghiari. Liana Ceterchi ├«┼či asum─â rolurile autorit─â┼úilor ÔÇô preot, judec─âtoare, profesoar─â ÔÇô, c─ârora le identific─â subtil mai multe niveluri de ipocrizie. ├Än fond, toat─â lumea are bune inten┼úii, marcate, desigur, de contextul etnic ┼či comunitar, de capacitatea de ├«n┼úelegere ┼či de nivelul de cultur─â al fiec─âruia. C─âci undeva, ├«ntre ÔÇ×eu i-am vrut numai bineleÔÇť ┼či ÔÇ×at├«t am putut s─â facÔÇť, soarta Szomnei a fost pecetluit─â. Rebela din Frumoasa, care a f─âcut primii pa┼či spre schimbarea perspectivei locale asupra educa┼úiei ┼či feminit─â┼úii, avea s─â fie transformat─â ├«n martir─â de aceea┼či comunitate (includ aici profesorii) care, cu bune inten┼úii, desigur, o l─âsase s─â se zbat─â singur─â. Tributar─â unei mentalit─â┼úi tradi┼úionaliste, conservat─â de abuzurile istorice asupra minorit─â┼úii din care face parte (Szomna ┼čtia asta c├«nd ┼či-a asumat etnia ├«n fa┼úa colegilor, cer├«ndu-le s─â se pozi┼úioneze ├«n raport cu ea), familia nu-┼či poate dep─â┼či limitele. Cu tot efortul fetei, profesorii ┼či colegii r─âm├«n prizonierii unei perspective discriminatorii, dac─â nu la nivelul etnic, atunci la cel al clasei sociale. ├Äntre dou─â presiuni majore, Szomna cedeaz─â. La c├«┼úiva ani de la moartea ei, familia p─âr─âse┼čte satul.

Nu e frumos la Frumoasa

Miza spectacolului nu este s─â dea un r─âspuns nominal asupra unei vinov─â┼úii individuale, ci s─â genereze ├«ntreb─âri legate de un sistem social care se pr─âbu┼če┼čte. Trei lucruri favorizeaz─â sinuciderea Szomnei: precaritatea, lipsa de educa┼úie ┼či discriminarea, ├«mpachetate ├«n bun─âvoin┼ú─â. Rezultatul este indiferen┼úa sistemic─â fa┼ú─â de soarta unor oameni, ┼či aici e mai pu┼úin relevant criteriul etnic, c├«t cel material. ├Än mediul rural, educa┼úia se afl─â ├«ntr-o situa┼úie dezastruoas─â: -┼čcoli ├«nchise, profesori slab preg─âti┼úi, absenteism, abandon ┼čcolar la cote alarmante, de┼či nici o autoritate nu pare alarmat─â de aceast─â situa┼úie. Rom├ónia se va confrunta nu foarte t├«rziu, dac─â ├«i va mai p─âsa cuiva, cu necesitatea realfabetiz─ârii popula┼úiei. ┼×i asta spune ceva despre ÔÇ×orbireaÔÇť colectiv─â.

E remarcabil cum acest spectacol spune at├«t de multe cu at├«t de pu┼úin. Dac─â am tr─âi ├«ntr-o utopie, a┼č vedea printre spectatori directori de institu┼úii publice care s─â ├«nve┼úe de aici c─â teatrul nu (mai) este despre frumos, ci despre (lucruri precum) Frumoasa. Dar tr─âim ├«ntr-o distopie. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: S. Popescu

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.