Revoluţia de la Frumoasa

Publicat în Dilema Veche nr. 690 din 11-17 mai 2017
Revoluţia de la Frumoasa jpeg

● Cine a omorît-o pe Szomna Grancsa? Cu: Liana Ceterchi, Mihaela Drăgan, Zita Moldovan, muzica live: Elena Albu, scenografia: Elena Dobîndă, afiş: Alexandra Horghidan, regia: Mihai Lukacs. O producţie a companiei de teatru Giuvlipen. Macaz Bar Teatru Coop. 

Din ultima sa fotografie, în costum tradiţional, cu un buchet de flori în mînă, Szomna Grancsa priveşte direct în obiectiv. Zîmbeşte, dar ochii îi sînt trişti şi zîmbetul resemnat. La 1 iunie 2007, în satul Frumoasa din judeţul Harghita, fata de 17 ani s-a sinucis. Motivaţiile gestului nu sînt clare. Mesajul lăsat de Szomna pe perete deschide o posibilă direcţie (tatăl nu a mai lăsat-o la şcoală), o alta (părinţii voiau să o căsătorească) se conturează din declaraţiile celor din jur, fără a se exclude reciproc. Un reportaj al excelentului jurnalist Viorel Ilişoi, „Cine a ucis o pe Grancsa Szomna?“, publicat în Cotidianul şi pe blog-ul autorului, prezintă o imagine panoramică a poveştii, cu mărturiile mai multor oameni care, într un fel sau altul, au avut o legătură cu fata: părinţii, preotul satului, vecini, profesori, colegi. Articolul stă la baza spectacolului lui Mihai Lukacs, Cine a omorît o pe Szmona Grancsa?, produs de Giuvlipen (compania de teatru a femeilor rome) la Macaz. Creat din diferitele şi uneori contradictoriile perspective ale martorilor, ca un policier cu accente de suspans, spectacolul ridică probleme dincolo de situaţia punctuală a sinuciderii.

Întrebarea din titlu, regăsibilă în reportaj şi în spectacol deopotrivă, pune un accent precis: cineva/ceva a determinat-o pe Szomna, o fată dintr-o comunitate romă, tradiţionalistă şi endemic subeducată, dintr-o zonă rurală marcată de precaritate, să se sinucidă. De aici încolo precizia dispare, căci, spre deosebire de poveştile poliţiste clasice, moartea Szomnei implică vinovăţii şi responsabilităţi la nivel sistemic.

Spectacolul lui Mihai Lukacs o pune pe Szomna la intersecţia între precaritate şi comunitatea patriarhală a romilor, în care căsătoria timpurie, supunerea în faţa bărbatului, maternitatea sînt elementele principale, dacă nu cumva singurele, din viaţa femeilor. Soarta le este decisă de părinţi şi, ulterior, de soţ, iar educaţia este opţională. La toate astea se adaugă sărăcia, care are una dintre cele mai ridicate rate în aceasta zonă.

Pe acest fundal, Szomna a cerut să meargă la şcoală şi a reuşit, chiar dacă mai tîrziu, după ce părinţii au cedat la insistenţele ei. De aici încolo, ea a avut mici victorii personale, dar revoluţionare de-a dreptul pentru comunitate (a fost prima care a purtat blugi). La 16 ani a ajuns la liceu în Miercurea Ciuc, prima dintre cei doi copii din sat care au luat capacitatea. Dar aici, revoluţia Szomnei se opreşte: de Ziua Copilului, fata s-a spînzurat în şura casei, lăsînd ceva scris pe perete. Mesajul, invocat în mai toate mărturiile, nu este niciodată citat în spectacolul lui Mihai Lukacs şi asta este o formă de suspans, de concentrare a spectacolului pe o miză clară, dar şi de reflectare a unei realităţi esenţiale în conţinutul poveştii, aceea că martorii sînt, în mare parte, analfabeţi şi nu îl pot citi. La final însă, într-o scenă aproape integral ficţională, în care Szomna şi o prietenă joacă Spînzuratoarea, mesajul real apare scris, categoric şi dezarmant de dureros.

rosencrantz2 foto s popescu jpg jpeg

Iskola vagyok
(Eu sînt şcoala)

De-a dreptul auster ca producţie, spectacolul funcţionează cu o singură piesă de decor, o bancă mobilă ce se transformă, permiţînd diferite spaţii de acţiune. Costumele de bază sînt complet negre, personajele fiind identificate prin elemente distincte şi reprezentative aplicate pe ele. Jucat de trei actriţe, spectacolul se configurează în spaţiul neutru al scenei, într-un întuneric luminat pe rînd de perspectivele diferite asupra poveştii: jumătăţi de adevăr, tăinuiri, subiectivisme. Mihaela Drăgan, care are o picturalitate dramatică, probabil datorită ochilor expresivi, şi Zita Moldovan, excelentă în redarea multiplelor faţete ale aşa numitei patine locale, alcătuiesc un cuplu complementar care portretizează locuitorii satului, etnici romi sau maghiari. Liana Ceterchi îşi asumă rolurile autorităţilor – preot, judecătoare, profesoară –, cărora le identifică subtil mai multe niveluri de ipocrizie. În fond, toată lumea are bune intenţii, marcate, desigur, de contextul etnic şi comunitar, de capacitatea de înţelegere şi de nivelul de cultură al fiecăruia. Căci undeva, între „eu i-am vrut numai binele“ şi „atît am putut să fac“, soarta Szomnei a fost pecetluită. Rebela din Frumoasa, care a făcut primii paşi spre schimbarea perspectivei locale asupra educaţiei şi feminităţii, avea să fie transformată în martiră de aceeaşi comunitate (includ aici profesorii) care, cu bune intenţii, desigur, o lăsase să se zbată singură. Tributară unei mentalităţi tradiţionaliste, conservată de abuzurile istorice asupra minorităţii din care face parte (Szomna ştia asta cînd şi-a asumat etnia în faţa colegilor, cerîndu-le să se poziţioneze în raport cu ea), familia nu-şi poate depăşi limitele. Cu tot efortul fetei, profesorii şi colegii rămîn prizonierii unei perspective discriminatorii, dacă nu la nivelul etnic, atunci la cel al clasei sociale. Între două presiuni majore, Szomna cedează. La cîţiva ani de la moartea ei, familia părăseşte satul.

Nu e frumos la Frumoasa

Miza spectacolului nu este să dea un răspuns nominal asupra unei vinovăţii individuale, ci să genereze întrebări legate de un sistem social care se prăbuşeşte. Trei lucruri favorizează sinuciderea Szomnei: precaritatea, lipsa de educaţie şi discriminarea, împachetate în bunăvoinţă. Rezultatul este indiferenţa sistemică faţă de soarta unor oameni, şi aici e mai puţin relevant criteriul etnic, cît cel material. În mediul rural, educaţia se află într-o situaţie dezastruoasă: -şcoli închise, profesori slab pregătiţi, absenteism, abandon şcolar la cote alarmante, deşi nici o autoritate nu pare alarmată de această situaţie. România se va confrunta nu foarte tîrziu, dacă îi va mai păsa cuiva, cu necesitatea realfabetizării populaţiei. Şi asta spune ceva despre „orbirea“ colectivă.

E remarcabil cum acest spectacol spune atît de multe cu atît de puţin. Dacă am trăi într-o utopie, aş vedea printre spectatori directori de instituţii publice care să înveţe de aici că teatrul nu (mai) este despre frumos, ci despre (lucruri precum) Frumoasa. Dar trăim într-o distopie. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: S. Popescu

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Un Boeing 737 Max 8 a căzut în gol peste 7.000 de metri: 13 oameni au ajuns la spital
Un zbor Korean Air cu destinația Taiwan a trebuit să se întoarcă după ce a fost detectată o defecțiune la presurizare. Datele de zbor arată că avionul a coborât peste 7,6 km într-o perioada de circa cinci minute, la scurt timp după decolare.
image
Dezvăluiri despre accidentul de la fabrica de cașcaval din Ibănești. Patronul a murit sub ochii soției
Ies la iveală noi detalii despre cumplitul accident de muncă de la Ibănești. Cei patru muncitori au murit din cauza unor cantități mari de amoniac și acid sulfuric de pe fundul bazinului pe care trebuiau să-l curețe. Unul dintre angajații morți avea un bebeluș de numai o săptămână.
image
Vacanță de coșmar pentru o familie de români care a mers în Grecia cu mașina: a rămas fără BMW, bani și documente. „A intrat peste noi în casă”
O familie de români, care a mers cu mașina în vacanță în peninsula Halkidiki, Grecia, a trecut prin clipe de coșmar. Le-a fost furată mașina din parcare, în care aveau documente, bunuri și bani. „A intrat peste noi în casă”, a povestit proprietara mașinii.

HIstoria.ro

image
Bătălia plajelor. Debarcarea din Normandia
Pregătirea de foc a început la ora 5:50, iar 40 de minute mai târziu, primele unități terestre americane au început debarcarea pe plajele Utah și Omaha.
image
Intrarea Armatei Roşii în Bucureşti bulversează redacția unei reviste de mondenități
Aşa cum sună titlul, Femeia şi căminul e o publicație de mondenități, un magazin pentru femeile serioase, cu bărbat de hrănit şi copii de spălat la fund; cele fără, avînd la dispoziție titluri mai puțin cuminţi.
image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.