Redefinirea familiei în lumea contemporană

Publicat în Dilema Veche nr. 615 din 26 noiembrie - 2 decembrie 2015
Redefinirea familiei în lumea contemporană jpeg

Gr─âdina, text ┼či regie: Leonardo Moreira; scenografie: Marisa Bentivegna; muzica: Marcelo Pellegrini. Cu: Aline Filocomo, Fernanda Stefanski, Luciana Paes, Mariah Amelia Farah, Paula Picarelli, Thiago Amaral, Edison Sim├úo. Compania Hiato, Brazilia. Platforma Interna┼úional─â de Teatru Bucure┼čti #2.

Aflat─â la a doua edi┼úie, Platforma Interna┼úional─â de Teatru Bucure┼čti (12-15 noiembrie), conceput─â ┼či curatoriat─â de criticul Cristina Modreanu, se focuseaz─â pe tema familiei, pe tiparele ei actuale ┼či pe redefinerea lor ├«n contextul contemporan. ├Än ce m─âsur─â familia ┼či-a reconfigurat forma ┼či ┼či-a modificat rela┼úiile interioare sub presiunea schimb─ârilor, de la intensificarea migra┼úiei la sc─âderea dramatic─â a timpului liber, de la invazia tehnologic─â ├«n via┼úa personal─â la posibile noi formule de ÔÇ×familieÔÇť? Ce este ast─âzi o familie ÔÇ×normal─âÔÇť?

Spectacolul brazilian Gr─âdina investigheaz─â memoria prin istoria unei familii. Povestea a trei genera┼úii prilejuie┼čte o reg├«ndire a timpului astfel ├«nc├«t consecin┼úa ┼či concomiten┼úa s├«nt simultane ├«ntr-un singur spa┼úiu, ├«n care exist─â, totu┼či, ┼či separare. Dac─â acest lucru pare imposibil, regizorul Leonardo Moreira a g─âsit o solu┼úie ingenioas─â s─â ├«l fac─â posibil. Concret, decorul este format din dou─â elemente: o mochet─â verde (ÔÇ×iarbaÔÇť din gr─âdin─â) ┼či zeci de cutii de carton (ambalaje) care s├«nt reorganizate de c─âtre actori sub forma unor ziduri care ├«mpart radial spa┼úiul ├«n trei, ca pe un tort. Fiecare public (plasat pe trei laturi) are spectacolul s─âu, ini┼úial f─âr─â s─â vad─â ce se ├«nt├«mpl─â ├«n celelalte dou─â sec┼úiuni, doar auzind, pentru ca apoi, pe m─âsur─â ce ÔÇ×pere┼úiiÔÇť sufer─â fisuri, spectatorul s─â ┼či poat─â vedea fr├«nturi din celelalte p─âr┼úi. ├Än acest fel, timpul se suprapune, se condenseaz─â ÔÇô peste un moment precis se adaug─â fragmente din trecut sau viitor care zg├«rie prezentul. Scenele se joac─â ├«n rota┼úie ┼či ├«ncontinuu astfel ├«nc├«t fiecare public s─â poat─â vedea toate sec┼úiunile temporale. Ordinea lor este diferit─â, ├«n func┼úie de locul ├«n care este spectatorul, ele pot curge cronologic sau amestecat, ca un puzzle, livr├«ndu-se astfel trei spectacole. La final, zidurile dispar, personajele ┼či timpurile se amestec─â ├«ntr-o memorie avariat─â (ca a bunicului). De fapt, este vorba despre modul ├«n care perspectiva (distan┼úa) anuleaz─â timpul.

Povestea din Gr─âdina se coaguleaz─â din trei scene: un cuplu t├«n─âr ├«┼či ├«mparte fotografiile dup─â desp─âr┼úire; b─ârbatul din cuplu, acum b─âtr├«n, afectat de maladia Alzheimer, ├«┼či petrece acas─â ultimele ore ├«nainte de a fi dus la azil de cele dou─â fiice ale sale, dintre care una ├«ns─ârcinat─â; fiica-fetus din scena anterioar─â vinde pe Internet obiecte care au apar┼úinut familiei sale ├«n ├«ncercarea de a salva casa, revendicat─â de ni┼čte polonezi. Pentru aceast─â familie, axis mundi este gr─âdina, iar memoria conecteaz─â realitatea prezentului ÔÇô pierderea casei ┼či a gr─âdinii ÔÇô cu traume din trecut (revendicatorii polonezi s├«nt mo┼čtenitorii so┼úiei de care se desparte b─ârbatul din prima scen─â).

Ce expresie teatral─â poate con┼úine un astfel de spectacol? Povestea ├«n sine trimite la scriitura sud-american─â, saga de familie, aici condensat─â ┼či fragmentar─â. Leonardo Moreira mizeaz─â pe emo┼úie ┼či realism psihologic, ambele esen┼úiale ├«n arhitectura spectacolului. Coeren┼úa micronara┼úiunilor permite ├«n┼úelegerea ├«ntregului puzzle. Emo┼úia creeaz─â, pe de o parte, o conexiune esen┼úial─â cu publicul, iar pe de alt─â parte, ea ┼ú├«┼čne┼čte din faptul c─â elementele din spectacol ÔÇô detaliile narative, obiectele ┼či numele personajelor ÔÇô fac parte din biografiile actorilor (elemente reale se coaguleaz─â ├«ntr-o fic┼úiune). Remarcabil ├«n acest spectacol este c─â emo┼úia nu devine superficial─â sau artificial─â, ci ├«┼či p─âstreaz─â autenticitatea ┼či for┼úa datorit─â unei excep┼úionale calit─â┼úi a interpret─ârii. Asta cu at├«t mai mult cu c├«t ast─âzi teatrului i se neag─â dreptul de a emo┼úiona (considerat o relicv─â ├«n definirea artei) ├«n contextul radicaliz─ârii limbajelor performative (care ajung s─â se exclud─â reciproc).

Bun─â, Hitler! Concept ┼či interpretare: Lucie Pohl.

Dac─â Gr─âdina este un spectacol despre arhivarea memoriei familiei, one woman show-ul Hi, Hitler! este despre identitate. Lucie Pohl vine din SUA, dar originile sale s├«nt iudeo-rom├óne┼čti pe linie matern─â (mama, Sanda Weigl, este c├«nt─ârea┼ú─â de jazz ┼či nepoata lui Bertolt Brecht) ┼či germane pe linie patern─â (tat─âl ÔÇô actorul ┼či dramaturgul Klaus Pohl). N─âscut─â ┼či crescut─â ├«n Germania, Lucie pleac─â la New York cu familia, se ├«ntoarce ├«n Germania pentru studii ┼či revine ├«n SUA. Traseele s├«nt generate de neg─âsirea apartenen┼úei, a acelui ÔÇ×acas─âÔÇť pe care ├«l are, zice-se, toat─â lumea. Lucie descoper─â ├«ns─â c─â tocmai ├«n aceast─â stare de ne-acas─â se g─âse┼čte ÔÇ×acas─âÔÇť al ei. Familia sa neconven┼úional─â ÔÇô p─ârin┼úii-arti┼čti au un mariaj efervescent, cu mult alcool, conflicte teatrale ┼či rela┼úii secrete ÔÇô ├«i treze┼čte dorin┼úa de a avea o via┼ú─â obi┼čnuit─â, dar dup─â multe experien┼úe, Lucie descoper─â c─â aceasta este normalitatea ei. Linia de demarca┼úie ├«ntre normal ┼či anormal este aceea┼či din titlul show-ului, dintre Heil ┼či Hi (bun─â), confuzie pe care copilul Lucie o face la patru ani. Creat pe o structur─â fluid─â de tip stand-up comedy cu elemente brechtiene (personajele s├«nt caricaturizate, ceea ce le obiectiveaz─â, actri┼úa se folose┼čte ironic de cli┼čee de interpretare), show-ul se configureaz─â ca un spectacol al maturiz─ârii. Folosind autobiografia ca material performativ, actri┼úa d─â autenticitate fic┼úiunii: copilul responsabil pentru p─ârin┼úii neresponsabili ├«┼či g─âse┼čte locul, dar nu prin integrare, ci prin asumarea diferen┼úei ┼či ├«n┼úelegerea faptului c─â neconven┼úionalul reprezint─â normalitatea contemporaneit─â┼úii. Familia disfunc┼úional─â este familia func┼úional─â din zilele noastre.

Charismatic─â ┼či energic─â, Lucie Pohl construie┼čte un show dinamic, cu personaje puternic individualizate (care trimit la benzile desenate), f─âr─â nici o urm─â de melodram─â, dimpotriv─â, accentu├«nd comicul. O comedie a vie┼úii neconven┼úionale ├«n care traumele, dac─â or fi fost, fac parte din r├«sul general. Lucie Pohl d─â dovad─â de un s─ân─âtos sim┼ú al supravie┼úuirii.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: A. Bulboac─â

TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul coresponden╚Ťei
O cu totul alt─â carte fa╚Ť─â de aceea, ╚Ötiut─â tuturor, din 1978, este actuala edi╚Ťie, definitiv─â, a ÔÇ×Romanului epistolarÔÇŁ dintre I. Negoi╚Ťescu ╚Öi Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te sup─âra, frate
ÔÇ×Fr├Ęre et s┼ôurÔÇŁ r─âm├«ne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu tr─âiri rezonabile ÔÇô ├«ns─â╚Öi lipsa de m─âsur─â a pasiunilor sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi ÔÇ×rezonabil─âÔÇŁ, necesar─â ÔÇô ╚Öi moral─â burghez─â.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album ├«n limba matern─â ce le ofer─â mai mult spa╚Ťiu de manevr─â pentru poezie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.