Rapsodii de primăvară

Publicat în Dilema Veche nr. 317 din 11-17 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Din punctul de vedere al momentelor sale „fierbinţi“, viaţa teatrală românească poate fi temeinic invidiată nu doar pe plan regional, ci şi la nivel continental: nu sînt multe ţările care să aibă premii destinate special scenei, acordate de profesionişti şi înmînate cu mult fast într-o ceremonie transmisă în direct, la oră de vîrf, de televiziunea de stat, după cum nu sînt destule nici acelea care să aibă un festival de cuprindere naţională şi ambiţii internaţionale şi al cărui afiş să trezească atîtea patimi şi să stîrnească atîtea umori. Altfel spus, la capitolul Evenimente stăm bine. Şi, cum cele două culmi despre care am vorbit sînt plasate în mijlocul primăverii, respectiv în mijlocul toamnei, cum vara e vacanţă şi iarna, început de an financiar, tensiunea, cînd mai creatoare, cînd mai distrugătoare, e asigurată, pentru oamenii scenei, 24 din 24, 7 din 7 şi 12 din 12. Să te mai miri că...

Cel mai recent motiv de încordare – a nervilor şi chiar a muşchilor – îl reprezintă nominalizările la Premiile UNITER, anunţate acum circa două săptămîni de organizaţia de breaslă, în urma opţiunilor exprimate de un juriu alcătuit din trei critici (Doina Papp, Ion Cocora şi Mircea Morariu), care, vreme de cîteva luni, au colindat ţara în lung, în lat şi de-a curmezişul, pentru a descoperi nume de artişti şi titluri de spectacole susceptibile să poată fi declarate Cel mai bun sau Cea mai bună din întreg anul trecut (pentru că premiile decernate în 2010 răsplătesc bravura desfăşurată în 2009). De către cine vor fi ei sau ele astfel „încununate“? De către un al doilea juriu, compus, la actuala ediţie, dintr-un actor, un regizor, un scenograf şi doi critici (compoziţie perpetuată, de altfel, cu mici modificări, de vreo şapte-opt ani încoace), care vor avea de ales cîte un nume sau un titlu din cele trei selectate pentru fiecare categorie: spectacol, regizor, scenograf, actor în rol principal/secundar, actriţă în rol principal/secundar şi debut, plus teatru radiofonic. În Gală, acestora li se adaugă premii de excelenţă şi pentru întreaga activitate (hotărîte de Senatul Uniunii), precum şi unele premii speciale, pentru anumite forme de spectacol (păpuşi, de exemplu) sau pentru anumiţi creatori „neîncorporabili“ în celelalte compartimente (de pildă, coregrafi, compozitori de muzică de scenă ş.a.m.d.). Ceea ce a dispărut – deocamdată, cel puţin – din „nomenclatorul“ Premiilor UNITER sînt distincţiile rezervate teatrului de televiziune şi criticii de specialitate; mai exact, criticilor. E adevărat, cel dintîi nu prea mai există. Şi, e adevărat, cei din urmă – fi-vor ei oare, vreodată, cei dintîi?... – pot candida la simpatia colegilor reuniţi în Biroul de conducere a Secţiei române a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, pe scurt AICT, care acordă, tot în Gală, un premiu „specific“. Altfel spus, criticii se autopremiază. Va fi a doua primăvară a însingurării lor. Este, totodată, prima în care Premiul pentru întreaga activitate (critică) nu le va fi acordat.

Anul acesta, Uniunea Teatrală din România a sărbătorit (cu o anume timiditate, pe care proaspăta noastră criză economică nu o explică integral) două decenii de cînd, într-o sală neprimitoare de pe Dealul Mitropoliei şi, mai apoi, la Teatrul „Nottara“, dacă nu mă înşală memoria, şi-a semnat propriul act de naştere, pe dosul actului de deces al fostei Asociaţii a Oamenilor de Artă din Instituţiile Teatrale şi Muzicale, pe scurt ATM, care a guvernat viaţa de spectacol în anii comunismului. Era şi atunci primăvară, era frig (nu chiar ca acum, totuşi), dar era, mai ales, înfrigurare: era aşteptarea schimbării, aşteptarea minunilor pe care, credeam noi, doar existenţa ălora le ţinea de(o)parte, aşteptarea libertăţii, a dreptăţii, a preeminenţei valorii şi a valorilor, a decenţei, a onestităţii, a cumsecădeniei, a bunei-creşteri, a bunului-simţ, a civilităţii, a civilizaţiei, a demnităţii, a normalităţii. Marile opere dramaturgice vor ieşi, credeam noi, din sertare, marii artişti ai scenei se vor întoarce din străinătate şi, alături de cei care preferaseră, fără să ştie, hrana sănătoasă produsă pe bază de soia, vor da o strălucire orbitoare excelenţei teatrului românesc (păstrată cu încăpăţînare, cu sacrificii şi sacrilegii, de-a lungul anilor de întuneric), creaţia teatrală va fi, în contextul unei culturi descătuşate, liberă, viguroasă, imaginativă, subtilă, vie, noi vom fi buni (chiar şi cînd va trebui să fim răi), generoşi, inteligenţi, puternici şi... şi... şi... solidari – aşa cum ştiusem să fim, cu spaime asumate şi riscuri conştiente, împotriva ălora, atunci cînd, în sălile îngheţate, actorii şi regizorii lansau de la rampă manifeste politice în jerbă, iar criticii se prefăceau că nu pricep, că nu pricep ce au vrut să spună actorii şi ce au înţeles şi au aplaudat spectatorii. În consiliul de conducere al Uniunii de atunci, din martie 1990, actorii, regizorii şi criticii stăteau alături.

Şi tot alături au stat în primul juriu (de nominalizări şi de premieri, all in one) al primei Gale a Premiilor UNITER, din primăvara lui 1992, un juriu alcătuit, cred, din vreo cincisprezece oameni, şi alături au rămas, cu alternative certuri şi împăcări, cu inevitabile supărări şi îmbucurări reciproce, cu deosebiri de opinie şi cu unitate de vederi, ani la rînd. Au muncit împreună, au obosit împreună şi, din cînd în cînd, tot mai des, în ultimul deceniu, au murit împreună. Prin ei, a muncit şi a obosit, desigur, teatrul românesc. Care nu a murit, fiindcă o artă nu poate să moară cu una-cu două (nici cu o sută-cu două), dar care, ştim cu toţii, tare nu se simte bine acum.

Sigur, străinii s-au mirat adesea că, în România, artiştii şi criticii fac parte din aceeaşi uniune; s-au mirat şi că, prin decenii de imbecilizare sistematică ridicată la rang de politică statală, românii au făcut teatru la nivel european – şi peste. Noi ne-am mirat de mirarea lor şi ne-am deocheat. Dar leacuri de deochi, prin partea locului, există, încă, din belşug. Poate că n-ar strica să începem să le şi căutăm.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Comandant rus, „ciuruit” de către propriii săi militari. Unsprezece gloanțe au tras în el
Comandantul unei unități ruse care luptă în Ucraina a fost „ciuruit” de către propriii săi oameni, potrivit unei convorbiri telefonice interceptate de serviciile de informații militare ucrainene (HUR).
image
Premierul britanic, consternat de violențele din Leeds, unde protagoniștii au fost români: „Scenele au fost șocante și rușinoase”
După haosul de joi seara, 18 iulie, din Leeds, Anglia, mai mulți oameni au ajuns în arestul poliției. Noul premier al Marii Britanii, Sir Keir Starmer, a descris scenele violente ca fiind „șocante și rușinoase”, conform Sky News.
image
Umilirea elevilor din Fanfara Jegălia, studiu de caz. Cum camuflează pedepsele profesorii obsedați de control VIDEO
Incidentul care a avut loc în Slatina, unde mai mulți elevi au fost obligați să stea în genunchi pe asfaltul încins, a fost descris de unii drept o glumă, în timp de psihologii spun că acolo a fost un exces de putere din partea profesorului care a vrut să arate că deține controlul.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne