Radical din depresie

Publicat în Dilema Veche nr. 791 din 18-24 aprilie 2019
Radical din depresie jpeg

ÔŚĆ Proof de David Auburn, traducerea: Anna Maria Popa, Costin Manoliu, regia: Andrei ╚Öi Andreea Grosu, scenografia: Vladimir Turturic─â, -light design: Drago╚Ö M─ârgineanu. Cu: Marian R├ólea, Dana Rogoz, Ionu╚Ť Vi╚Öan, Florentina ┼óilea. Unteatru. 

Recompensat─â cu premiile Pulitzer ┼či Tony ├«n 2001, piesa americanului David Auburn, Proof, cunoscut─â datorit─â ecraniz─ârii lui John Madden (2005), cu Anthony Hopkins ┼či Gwyneth Paltrow (Madden ┼či Paltrow au creat ├«nt├«i un spectacol, ├«n 2002), porne┼čte de la o realitate: linia sub┼úire dintre genialitate ┼či nebunie. Asemeni lui John Forbes Nash, matematicianul (real) schizofrenic portretizat ├«n A Beautiful Mind, personajul fic┼úional din Proof, tot un matematician excep┼úional, sufer─â de o boal─â psihic─â (demen┼ú─â). Locuind ├«mpreun─â cu fiica sa cea mic─â, Catherine, care, de┼či ├«i mo┼čtene┼čte talentul ┼či inteligen┼úa, ├«┼či abandoneaz─â studiile pentru a-l ├«ngriji, el se stinge, l─âs├«nd ├«n urm─â haos: o fiic─â speriat─â de posibila mo┼čtenire maladiv─â, o alt─â fiic─â, Claire, interesat─â de mo┼čtenirea material─â, un fost student, Hal, preocupat de mo┼čtenirea ┼čtiin┼úific─â. Dar ceea ce se afl─â ├«n centrul aten┼úiei ├«n acest text ├«mi pare a avea leg─âtur─â mai degrab─â cu familia dec├«t cu matematica: rela┼úia dintre p─ârin┼úi ┼či copii, dificultatea de a ├«ngriji un p─ârinte bolnav (psihic), vulnerabilizarea ├«ngrijitorului prin ÔÇ×contaminareaÔÇť ├«ndelungat─â cu bolnavul, modul ├«n care sarcinile se ├«mpart ├«n genera┼úia copiilor ÔÇô cine pleac─â ┼či cine r─âm├«ne acas─â ÔÇô, av├«nd drept consecin┼ú─â stabilirea (dez)echilibrului de putere ├«ntre ei.

Titlul, Proof, ambivalent ca sens (dovad─â/demonstra┼úie), face referire la dificultatea de a proba cui apar┼úine o teorie matematic─â, tat─âlui sau fiicei. Dar miza nu este poli┼úist─â, ci psihologic─â, prin deconstruirea fundamentelor care alimenteaz─â (ne)├«ncrederea personajelor unele ├«n altele (din acest motiv nu exist─â o dezlegare clar─â a engmei). De la un punct ├«ncolo, Catherine este ├«nconjurat─â doar de ├«ndoiala apropia┼úilor fa┼ú─â de inteligen┼úa ei ┼či s─ân─âtatea sa mental─â. Dar ceea ce o d─âr├«m─â nu este (doar) suspiciunea celorlal┼úi c─â ea este fragil─â psihic, ci ne├«ncrederea ei ├«n sine. C─âci ├«ndelunga claustrare cu tat─âl bolnav a dereglat-o, i-a schimbat perspectiva asupra lumii exterioare ┼či asupra sinelui. Reperele se modific─â, realitatea lui Catherine difer─â de realitatea obiectiv─â pentru c─â universul ├«n care ea a tr─âit ani de zile este diferit de cel obiectiv. Nu ├«nseamn─â c─â sim┼úurile sale dau rateuri, ci c─â percep┼úia ei este afectat─â de experien┼úa traumatizant─â prin care a trecut. Dar c├«nd aceast─â percep┼úie este invalidat─â de cei din jur, lucrurile scap─â de sub control.

rosencrantz foto 1 adi bulboac 1 jpg jpeg

Spectacolul regizat de Andrei ┼či Andreea Grosu las─â textul ├«n prim plan, construind pu┼úin ├«n jurul lui: un interior auster ÔÇô o mas─â cu dou─â scaune ÔÇô, ├«ntr-un decupaj ca un cadru de tablou tridimensional (scenograf: Vladimir Turturic─â), c├«teva lumini geometrice precum un triunghi care ├«nconjoar─â posibila idil─â ├«ntre Catherine ┼či Hal (light design: Drago╚Ö M─ârgineanu) ┼či conexiuni filmice ├«ntre scene, cu personaje care ÔÇ×se prelingÔÇť dintr-o scen─â ├«n alta. Accentul cade pe personaje ┼či pe rela┼úii. Catherine este fragil─â, dar nu psihic, ci emo┼úional. ├Ä┼či iube┼čte tat─âl nu doar dintr-un sentiment filial, ci ┼či cu admira┼úia ucenicului fa┼ú─â de maestru. Pe ei doi ├«i une┼čte matematica, nu doar familia. Iar ├«n familie, Catherine ├«ntrupeaz─â o tipologie, cea a copilului care renun┼ú─â la sine pentru a avea grij─â de p─ârin┼úi. Dana Rogoz este surprinz─âtoare ├«n acest rol pentru c─â joac─â la antipodul imaginii sale publice, cu parcimonie de mijloace, f─âr─â patetism, mereu sub presiune, gata s─â cedeze. Ea face un personaj anxios, agresat de boala tat─âlui, de abandonul surorii mai mari, de renun┼úarea la propriile aspira┼úii. E interesant faptul c─â tat─âl este interpretat de Marian R├ólea, recompun├«ndu-se astfel cuplul Abramburica-Magicianul, dar ├«n alt registru, dramatic, ca discipol/fiic─â ÔÇô maestru/tat─â, o solidaritate dat─â deopotriv─â de dragostea pentru matematic─â ┼či de gestionarea bolii mentale, pentru care e nevoie de am├«ndoi. Dac─â Marian R├ólea tranform─â fragilitatea maladiv─â a tat─âlui ├«n tandre┼úe, Dana Rogoz face vulnerabilitatea autodistructiv─â. Ce o ├«nfr├«nge (par┼úial) pe Catherine este ne├«ncrederea celorlal┼úi ├«n inteligen┼úa ei, astfel c─â personajul pare s─â abandoneze voluntar lupta pentru propria independen┼ú─â atunci c├«nd ├«i este contestat─â paternitatea demonstra┼úiei.

Prin contrast, sora ei, Claire, este construit─â pe modelul ├«nving─âtorului: pleac─â de acas─â, urm├«ndu-┼či drumul, ┼či se ├«ntoarce pentru a-┼či revendica mo┼čtenirea. Apare aici un tipar (cu poten┼úial conflictual) al rela┼úiilor dintre fra┼úi, ├«n care cei care r─âm├«n acas─â devin, ├«ntr-un fel, victimele celor care pleac─â. C─âci pentru cel ce pleac─â, ÔÇ×acas─âÔÇť se poate restr├«nge la bunuri materiale vandabile, ├«n timp ce acela care r─âm├«ne poate avea o perspectiv─â emo┼úional─â, mai ales fa┼ú─â de locuin┼ú─â, care reprezint─â ┼či identitatea sa locativ─â. E o situa┼úie valabil─â pentru acest text, dar ┼či pentru altele ÔÇô s─â ne amintim c─â, la Cehov, Ranevskaia vine de la Paris ca s─â v├«nd─â livada de vi┼čini, f─âr─â s─â ┼úin─â cont de Ma┼ča, iar Serebriakov inten┼úioneaz─â, f─âr─â s─â reu┼čeasc─â, s─â v├«nd─â mo┼čia lui Vanea, care ├«i asigur─â banii pentru via┼úa la Moscova. ├Än Proof, Claire pleac─â la New York, de unde trimite bani acas─â, pe care dore┼čte s─â-i recupereze prin v├«nzarea casei. Pragmatismul ei este manipulator ÔÇô se poate intui ┼či umbra unui iubit autoritar ┼či hr─âp─âre┼ú ÔÇô, dar Florentina ┼óilea face o Claire ceva mai uman─â dec├«t apare ├«n text, rezonabil─â, chiar st├«ngace ├«n defazajul ei fa┼ú─â de realitatea de acas─â, cu bune inten┼úii (grija pentru s─ân─âtatea surorii sale e real─â), dar care nu ezit─â s─â devin─â inflexibil─â c├«nd ia decizii. Ionu┼ú Vi┼čan face din Hal cel mai relaxat personaj, pe care contactul cu universul acesta un pic c├«┼č, ├«n care tr─âiesc profesorul ┼či fiica lui, ├«l face curios, f─âr─â s─â ├«l sperie. O jum─âtate de poveste de dragoste cu Catherine nu ├«l transform─â ├«ns─â ├«n sus┼úin─âtorul ei, iar asta ├«i d─â fetei lovitura de gra┼úie. Proof este un text despre complicate rela┼úii de familie ┼či despre cum, ├«n via┼ú─â, ca ┼či ├«n matematic─â, variabilele au un rol determinant. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Adi Bulboac─â

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.