Puterea ca viciu

Publicat în Dilema Veche nr. 559 din 30 octombrie - 5 noiembrie 2014
Puterea ca viciu jpeg

ÔŚĆ Lec┼úia de Eugene Ionescu, regia Mihai M─âniu┼úiu; Marat/Sade de Peter Weiss, regia Charles Muller. Teatrul Na┼úional ÔÇ×Radu StancaÔÇť Sibiu 

Teatrul Na┼úional ÔÇ×Radu StancaÔÇť Sibiu a prezentat tradi┼úionala sa microstagiune de la ├«nceput de octombrie cu cinci spectacole, patru premiere ┼či Oidip ├«ntr-o distribu┼úie nou─â (Mariana Mihu o ├«nlocuie┼čte pe Ofelia Popii). Dintre premiere, cele trei pe care le-am v─âzut se configureaz─â ├«n jurul aceleia┼či teme, puterea ca viciu. ├Än Lec┼úia de Eugen Ionescu, regizorul Mihai M─âniu┼úiu a construit o parabol─â a dictaturii comuniste, ├«n care ├«nregistreaz─â rinocerizarea treptat─â a societ─â┼úii prin uniformizare, supunere ┼či anihilarea identit─â┼úii. Rama spectacolului este o societate asiatic─â, structurat─â pe rela┼úii interumane protocolare care surprind (dez)echilibrul ├«ntre tiran ┼či victim─â. M─âniu┼úiu vizeaz─â ┼úara-lag─âr Coreea de Nord, ├«n care depersonalizarea uman─â este politic─â de stat. Profesorul ┼či Eleva ac┼úioneaz─â ├«ntr-un demers de dezintegrare repetitiv─â. Fiecare Elev─â ├«┼či pierde individualitatea, r─âm├«n├«nd o form─â f─âr─â fond, iar ac┼úiunile Profesorului urmeaz─â, de fiecare dat─â, traseul demen┼úei, al pierderii ra┼úiunii puterii. Cei doi termeni ai acestei ecua┼úii func┼úioneaz─â conform unui ra┼úionament strict. Totalitarismul apare ca o matematic─â gre┼čit─â. Dezvoltarea violent─â a rela┼úiei Profesor ÔÇô Elev─â ia forma torturii (scena cu┼úitelor aruncate la ┼úint─â, m─ânu┼čile ┼či camera de tortur─â etc.), delimitarea ├«ntre protocolar, erotic ┼či agresiv este confuz─â. Constantin Chiriac este un Profesor f─âr─â con┼čtiin┼úa vinov─â┼úiei, are o voio┼čie dement─â, dar nu exaltat─â. Eleva are o siguran┼ú─â de sine care se contureaz─â printr-o precis─â expresie corporal─â. Florentina ┼óilea evolueaz─â ca o Lolit─â vidat─â de personalitate, p├«n─â c├«nd devine o p─âpu┼č─â Kokeshi. De altfel, corul fostelor Eleve este format din ÔÇ×p─âpu┼čiÔÇť asiatice ├«nchise ├«n cutii de sticl─â (sicrie verticale), cu un machiaj ├«nc─ârcat, pe c├«t de strident, pe at├«t de uniform, care sugereaz─â o zombificare a societ─â┼úii (personajele se aseam─ân─â cu cele din opera chinezeasc─â). Excelent intervin ├«n acest cor compozitorul ┼×erban Ursachi, care prelucreaz─â muzic─â asiatic─â, interpretat─â live de actri┼úele sibiene ┼či coregrafa Andreea Gavriliu, care reorganizeaz─â ├«n permanen┼ú─â spa┼úiul prin manipularea robotic─â a ghei┼čelor-zombie. O apari┼úie puternic─â este Mariana Mihu ├«n rolul Menajerei, personaj duplicitar, ca o matroan─â de bordel chinezesc, care dezvolt─â o rela┼úie ambivalent─â cu Profesorul (dominat ÔÇô dominant) ├«n interiorul aceluia┼či ceremonial strict.

Scris─â ├«n 1950, imediat dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial ÔÇô Eugen Ionescu a fost marcat de perioada legionar─â pe care a tr─âit-o la Bucure┼čti ÔÇô ┼či ├«n plin─â ofensiv─â a dictaturii ro┼čii, Lec┼úia este o pies─â alarmist─â, nelini┼čtitor de actual─â ├«n contextul izbucnirii ast─âzi a unor pusee autoritariste, nu numai ├«n politica oriental─â, ci ┼či ├«n cea european─â. Fa┼úa B─âtr├«nului Continent pare a se ├«ncrunta din nou ┼či piesa lui Ionescu avertizeaz─â asupra manipul─ârii ┼či a seduc┼úiei r─âului. Imaginea final─â, cu chipul Profesorului dizolvat peste portretele figurilor proeminente ale terorii comuniste ÔÇô Lenin, Stalin, Mao Zedong, Kim Ir Sen ÔÇô descrie un co┼čmar universal: ├«n fiecare om zace un dictator adormit. Nu trezi┼úi monstrul!

Despre putere ┼či revolu┼úie este ┼či piesa Marat/Sade de Peter Weiss, regizat─â de Charles Muller, directorul Teatrului Municipal Esch-sur-Alzette din Luxemburg. Performarea e┼čecului revolu┼úiei ├«ntr-un azil de nebuni ├«i prilejuie┼čte lui Muller o construc┼úie polifonic─â ├«n care argumentele ├«n favoarea unei teorii sau a alteia ÔÇô libertatea personal─â (Sade) vs libertatea societ─â┼úii (Marat) ÔÇô se deruleaz─â at├«t ├«n planul general al spectacolului, c├«t ┼či ├«n cel al piesei din pies─â. ├Änfruntarea dintre Sade, autor, regizor, propov─âduitor al libert─â┼úii interioare, indiferent de realitatea exterioar─â ┼či rezident al ospiciului Charenton ┼či Marat, care viseaz─â o societate utopic─â, umanist─â, se sus┼úine nu numai printr-o dezbatere teoretic─â ÔÇô motiv pentru care Sade (Marius Turdeanu), dar ┼či Marat (Adrian Matioc), ├«n oarecare m─âsur─â, s├«nt mai mult idei dec├«t caractere ÔÇô, ci ┼či prin ilustrarea concret─â a dictaturii. Azilul de nebuni, ├«n care se joac─â piesa, arat─â ca un loc de deten┼úie, un spa┼úiu al recluziunii for┼úate sub supravegherea agresiv─â a directorului Coulmier (Dan Glasu) ┼či a asistentelor-gardian care patruleaz─â ┼či ├«i calmeaz─â pe bolnavii violen┼úi cu du┼čuri reci. Spectacolul lui Muller demonstreaz─â e┼čecul ambelor utopii, nici libertatea interioar─â, nici cea a societ─â┼úii nu func┼úioneaz─â, iar spectrul totalitarismului este foarte aproape. For┼úa spectacolului st─â ├«n personajele secundare ┼či ├«n cele de grup, colorate ┼či vii, uneori create cu maxim─â economie de mijloace. Duperret (Ciprian Scurtea) este permanent excitat, lucru care transgreseaz─â ambele sale ipostaze, de bolnav ÔÇô actor ┼či de personaj al acestuia. C─ât─âlin P─âtru ├«i d─â nebunului s─âu, pe l├«ng─â musta┼úa hitlerist─â, ┼či o interjec┼úie (ÔÇ×ahaÔÇť) cu care marcheaz─â pe un singur ton, dar cu sensuri variate, momente din ambele ÔÇ×realit─â┼úiÔÇť, spectacolul ├«n sine ┼či piesa din pies─â. Cristina Ragos poart─â schizofrenic o p─âpu┼č─â-bebelu┼č ca pe un accesoriu. Diana Fufezan (Charlotte de Corday) este cataleptic─â, are momente de blocaj ┼či trebuie resuscitat─â ca o marionet─â. Regizorul combin─â, a┼ča cum cere textul, elemente de comedia dellÔÇÖ arte cu muzic─â ┼či teatrul cruzimii. Brechtianismul ├«n joc se eviden┼úiaz─â doar la disocierea celor dou─â identit─â┼úi ale personajelor, bolnavi ├«n azil ┼či personaje ├«n piesa lui Sade, o suprapunere identitar─â inteligent construit─â, astfel ├«nc├«t ├«ntr-un singur actor s─â se simt─â dou─â personaje. Erotismul ia forme viscerale precum ├«n scena ghilotinei ├«n care Duperret-actorul ├«ncearc─â s─â o violeze pe condamnata-personaj. Excelent─â este muzica lui Vasili ┼×irli care coaguleaz─â diferitele energii ale spectacolului, uneori risipite din cauza multiplelor paliere de joc. Decorul masiv (scenografie Drago┼č Buhagiar) este o camer─â de baie ca un lag─âr, ├«n care cada lui Marat pare un acvariu-sicriu.

Nu la fel de puternic este spectacolul lui Gavriil Pinte, Amadeus de Peter Shaffer (Sec┼úia German─â), text care trateaz─â tot un raport de putere. Expansivul Mozart (Wolfgang Kandler) este mai potolit aici, ├«n timp ce Salieri (Daniel Plier) are poten┼úial pentru a deveni un intrigant malefic. Spectacolul deruleaz─â coerent povestea ipoteticului conflict dintre cei doi compozitori, dar este previzibil ┼či oarecum artificial (senza┼úie accentuat─â de corul de Pulcinella).

Acesta a fost doar ├«nceputul stagiunii sibiene. Ca de obicei, Teatrul Na┼úional ÔÇ×Radu StancaÔÇť este ├«n fierbere. Are ├«n preg─âtire proiecte care implic─â dou─â nume majore ale scenei eruopene ÔÇô Radu Afrim ┼či Armin Petras. 

Oana Stoica este critic de teatru. 

Foto: S. Marcovici, D. Dumitru

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.