Punctul zero - bilanț la Centrul Național al Dansului

Cosmin MANOLESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 363 din 27 ianuarie - 2 februarie 2011
Punctul zero   bilanț la Centrul Național al Dansului jpeg

Este prima dată cînd sînt invitat să fac un bilanţ al activităţii Centrului Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB), în cei cinci ani de cînd această instituţie publică de cultură, amplasată la kilometrul 0 al Pieţei Universităţii, şi-a început activitatea, şi resimt acest demers public de analiză ca unul dificil, cu deosebire din cauza situaţiei în care se află în prezent CNDB. 

Crearea CNDB se datorează unor factori importanţi care au permis în timp apariţia lui, dar şi unui complex favorabil de împrejurări. Aş aminti aici cele două organizaţii – Fundaţia Gabriela Tudor (fostă Proiect DCM) şi Fundaţia Multi Art Dans, care au contribuit direct la crearea CNDB, succesul Festivalului Internaţional BucurEŞTi.Vest, prezenţa importantă a coregrafilor români pe scenele internaţionale, creşterea interesului publicului pentru o artă relativ nouă, existenţa unei puternice solidarităţi de breaslă a „noului val“ de dansatori şi coregrafi, precum şi o lungă campanie de presă în sprijinul dansului contemporan, susţinută de majoritatea publicaţiilor culturale. 

CNDB a plecat la drum în 2006 cu un sediu excelent în centrul Bucureştiului, cu un spaţiu de aproape 4000 m?, o echipă tînără şi ambiţioasă care beneficia de un capital excelent de imagine şi un buget bunicel pentru o instituţie nouă. Primul rezultat pozitiv, şi poate cel mai important, a fost că, prin însăşi crearea CNDB, dansul a devenit o artă oficial recunoscută în România. Instituţia şi-a început activitatea prin lansarea unor proiecte interdisciplinare importante, care au creat legături durabile între coregrafi, scriitori, artişti vizuali, investind masiv şi programatic în experiment şi cercetare, creînd un spaţiu de investigaţie artistică unic în România şi organizînd, de asemenea, licitaţii de proiecte. În primii doi ani a pus la punct o sală de spectacole de 100 de locuri şi a demarat o stagiune, a creat două studiouri de dans deschise coregrafilor români şi străini, a invitat o serie de coregrafi importanţi ai scenei internaţionale şi a demarat o investigaţie artistică şi documentară privind istoria dansului contemporan în România. CNDB a funcţionat perfect şi a reuşit în primii ani să devină una dintre cele mai iubite instituţii, deopotrivă de către dansatori şi coregrafi, public larg, melomani sau iubitori ai artelor vizuale. 

Iată însă că, la început de 2011, ajungem din nou la un punct 0 – aşa cum menţiona recent Vava Ştefănescu la o dezbatere publică organizată de Observator cultural şi CNDB. Pierderea sălii de spectacole, a studiourilor de dans şi reducerea drastică a subvenţiei anuale acordate de MCPN sînt două elemente care pun în pericol activitatea coregrafică din acest an. Ce s-a întîmplat şi cum s-a ajuns aici? 

Apreciez că evacuarea definitivă din clădirea Teatrului Naţional Bucureşti – care la finalul lucrărilor de reabilitare va avea 6 săli de spectacole – ar putea avea efecte extrem de negative. După ce în 2009 echipa CNDB a reuşit pe ultima sută de metri să scape de comasarea preconizată cu Centrul Cultural Sala Palatului, iată că se găseşte din nou aruncată în corzi prin decizia dlui Ion Caramitru. Pe 27 decembrie 2010, acesta somează CNDB să părăsească spaţiul deţinut, legal atribuit printr-o Hotărîre de Guvern din 2004. Sînt greu de înţeles motivele pentru care Lăptăria lui Enache şi Muzeul Naţional de Artă Contemporană îşi păstrează spaţiile în viitorul „mall cultural“, iar CNDB nu, la fel – de ce numărul sălilor de teatru creşte la şase, în timp ce singura instituţie dedicată dansului din România este alungată fără drept de apel. Sigur, evacuarea CNDB din Teatrul Naţional nu putea fi făcută fără acordul colegilor mei Mihai Mihalcea şi Vava Ştefănescu, directorii instituţiei, care au acceptat cu prea mare uşurinţă calul troian oferit de TNB. Centrului Dansului i-a fost oferit, la un moment dat, ca soluţie pe termen lung, terenul parcării din spatele TNB, în vederea construirii unei clădiri noi (cu săli de spectacole, studiouri de dans şi birouri). Evaluarea acestui proiect a fost iniţial exorbitantă, fără a-i fi atribuit însă nici un buget. Un proiect de construcţie bine împachetat, însă din păcate utopic şi nerealizabil, ţinînd cont de subvenţiile anuale la limită oferite de MCPN. Cred că ignorarea unei soluţii de compromis, prin care CNDB i-ar fi putut reveni, la finalizarea lucrărilor, una din sălile de spectacole din TNB, sediu unde instituţia îşi are legal sediul, este o greşeală care va costa mult scena de dans contemporan din România. O a două problemă curentă a CNDB este lipsa resurselor financiare, instituţia confruntîndu-se an de an cu o importantă reducere a subvenţiei, din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Deşi funcţionează ca o instituţie de rang naţional, este în continuare subfinanţată, bugetul alocat fiind insuficient pentru a acoperi nevoile unei comunităţi artistice în dezvoltare. Singura explicaţie la îndemînă – şi pe care reprezentanţii Ministerului au adus-o public în discuţie – este reducerea numărului de spectactori. Un lucru cu siguranţă discutabil, dacă avem în vedere, între altele, bugetul alocat şi condiţiile de stres locativ în care a funcţionat instituţia în ultimii trei ani. CNDB a produs şi difuzat un tip de artă pentru un public limitat, de nişă, care venea la Centru pentru că era „cool“, şi nu neapărat pentru a vedea spectacole de dans. Fără a veni cu o ofertă de spectacole de tip mainstream, încremenirea în experiment şi investigaţie a dus în timp la stagnarea şi reducerea alarmantă a numărului de spectatori. Cum poţi însă să realizezi o stagiune anuală de spectacole, să co-finanţezi festivaluri, producţii noi, ateliere şi proiecte de cercetare, să promovezi dansul contemporan pe scena internaţională cu un buget de 250.000 de euro (în care intră şi salariile şi cheltuielile administrative)? 

În plan general, ce nu a reuşit CNDB în cei cinci ani de activitate a fost să creeze pîrghiile care să dezvolte o piaţă pentru dansul contemporan, în care artiştii şi iniţiativele private să se exprime în egală măsură şi în care artistul să supravieţuiască prin produsul muncii sale. În plus, paradoxal şi oarecum inexplicabil, CNDB s-a închis în sine şi a oferit o susţinere extrem de limitată sectorului neguvernamental, cel care l-a creat. În timp, echipa Centrului s-a uzat în tot felul de bătălii minore, iar colegii mei au obosit în lupta de convingere permanentă dusă cu miniştrii Culturii care s-au perindat în post în aceşti ani. 

Aş încheia bilanţul meu spunînd că CNDB i-a lipsit, aşa cum lipseşte de altfel tuturor instituţiilor publice de spectacol, o strategie de dezvoltare pe termen lung care să ţină cont de necesităţile artiştilor, ale operatorilor culturali existenţi şi de problemele reale ale societăţii româneşti. Viitorul director al CNDB va avea o sarcină foarte dificilă şi ingrată. În primul rînd va trebui să vină cu soluţii pentru ca Centrul Naţional al Dansului să-şi găsească identitatea şi spaţiile necesare pe termen lung pentru sala de spectacole şi studiorile de dans, atît de necesare artiştilor şi publicului larg. Ţinînd cont de contextul actual, este, cred, un proiect dificil, însă nu imposibil.

Cosmin Manolescu este coregraf şi manager cultural.

Săptămîna viitoare publicăm un punct de vedere al directorului CNDB, Mihai Mihalcea.

1000 17 foto1 Andreea Lacatus jpg
Mama-scoică
Căsnicia ratată a fost un factor agravant pentru că a produs deja un prim abandon.
p 21 1 Victor Brauner, Roberto Matta, Interviziune I, 1955 jpg
Victor Brauner şi Roberto Matta – tablourile „la patru mîini“
În 1955, viziunile celor doi artiști se intersectează în lucrările pe care le realizează împreună, desene, acuarele şi două tablouri purtînd același titlu, Interviziune, I şi I.
999 16 coperta jpg
Reducția retoricii
În Eșarfe în cer (2012), Dumitru Crudu scrie despre moarte pornind de la o situație concretă, de fapt persistînd în situația concretă.
p 17 2 jpg
Celălalt pe care-l adoram
Cu toate acestea, Marx può aspettare rămîne un film găurit, incapabil să se închidă rotund.
999 17 PBreazu jpg
Un tunel creativ
Vocea lui Del Rey rămîne centrală și omniprezentă, la fel ca în operele precedente.
999 21 jpg
Delirul realității
Poate că o explicație ar fi că din trunchiul memorialisticii naziste a ieșit un trunchi mai mare, al memorialisticii Holocaustului.
Catre mine afiș spectacol jpg
Spectacolul „Către mine” de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” închide ediția a șasea a atelierelor de scris pentru adolescenți organizate de Control N
Asociația Culturală Control N și elevii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” (Trupa As) vă invită la spectacolul de teatru „Către mine“.
featured image (5) jpg
Povestea ascunsă a Palatului Versailles: De la o cabană de vînătoare la un obiectiv turistic impresionant
Pornind de la o cabană de vînătoare, Palatul Versailles s-a transformat în unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Franța.
poster Dry Cleaning 31 05 jpg
Curățătoria punk
Post-punkerii britanici Dry Cleaning (left-field art rockers sau spoken-word punkers, cum au fost ei descriși de presa muzicală) vor concerta în premieră la București, miercuri, 31 mai, după ora 20:00, la Control Club.
998 16 coperta 1 jpeg
Nebănuite sînt căile prozatorului – de la experimentul burlesc la policier –
Dacă şi-a propus să angajeze energii cinegetic-detectivistice, atunci Femeia de marţipan e un roman detectivistic ratat, în opinia mea.
p 17 jpg
Pîntecul lumii
Cu un ochi la spiritualitate și celălalt la cinema
998 17 audio cover jpg
Levant la Gărîna
Ibrahim Maalouf, cîndva un promițător talent în jazz, e pe cale să devină un superstar world music după nominalizarea Grammy
comunicat institutul cervantes omagiu mircea cartarescu jpg
Mircea Cărtărescu, omagiat la Institutul Cervantes din București
Cu prilejul decernării Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celei de-a 36-a ediții a celui mai mare tîrg de limbă spaniolă.
Apa lacului nu e niciodata dulce jpg
Apa lacului nu e niciodată dulce - fragment
Acel împreună mă înghite ca o închisoare, e un noi în care nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să locuiesc.
2nd NEW draft poster FINAL med jpg
Ultimele zile de înscrieri la New Draft, rezidența în care îți scrii propriul scenariu de lungmetraj și lucrezi cu producătorii Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana
”Prezența producătorilor Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana este cadoul nostru de mijloc de drum pentru participanți.
997 16 Bilete de sinucigas jpg
Groaznica sinucidere din strada Micsandrelor
Aș fi preferat ca Bilete de sinucigaș să fi avut pur și simplu paginile albe
p 17 2 jpg
Puncte de vedere
Între David Cronenberg și Michael Mann, acest thriller turcesc sună prea adevărat
997 17 Breazu jpg
După 29 de ani
Fuse, noul album al duo-ului britanic, merită o inimioară roșie – „What is left to lose? / Nothing left to lose”.
997 21 Iamandi jpg
Evadările de la Auschwitz
Jonathan Freedland sugerează că Rudolf Vrba și Alfréd Wetzler au fost primii evrei care au reușit să evadeze de la Auschwitz.
Book cover jpg
copertă Murmur jpg
Dincolo de bine și de rău
Bun, în tot cazul, ușor melancolic, ușor retro, noul roman al lui Mircea Pricăjan e o meditație la sensurile încurcate ale istoriei.
996 17 Eroine jpg
Cîteva ipostaze feminine în teatrul recent
O mutație subtilă s-a produs în teatrul românesc în ultima vreme: perspectiva feminină este integrată tot mai des în spectacole și recunoscută subliminal ca parte din standardul scenic.
p 23 2 jpg
Daniel Spoerri – Noul Realism, EAT ART și „tablourile-capcană“
În acest an, între 19 și 28 mai, are loc la Romaero Băneasa un nou tîrg internațional de artă contemporană, MoBU.
GR Headshot   Credit Andrew Macpherson jpg
Actorul Geoffrey Rush vine la TIFF.22
Strălucire va avea o proiecție specială la TIFF, în prezența actorului.

Adevarul.ro

image
Alimentul banal care face minuni în grădină. Soluția nu poluează, vă scapă de insecte și este foarte ieftină
Otetul alb are multiple întrebuințări. Pe lângă utilizarea în bucătărie, cu ajutorul acestuia se pot curăța și lustrui diverse obiecte, sau poate fi folosit ca erbicid în grădină. Mai mult decât atât, nu poluează mediul înconjurător și nu are efecte negative asupra organismului uman.
image
Turistă dezgustată de ce a văzut pe o celebră insulă celebră din Grecia: „Te simți ca în lumea a treia” VIDEO
Turista a povestit pe TikTok experiența sa în timpul vacanței pe care a petrecut-o în insula Corfu, una dintre cele mai mari din Grecia.
image
Supervulcanii, bomba cu ceas a planetei. O erupție uriașă poate arunca omenirea în Evul Mediu sau să-i provoace extincția
Catastrofele naturale nu au ocolit Terra și au provocat mai multe extincții de-a lungul a sute de mii și milioane de ani. Vlad Manea, doctor în științele pământului cu studii postdoctorale la Caltech, Laboratorul de seismologie, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, unde poate duce o erupție.

HIstoria.ro

image
Kosovo și reflectarea războaielor din această provincie în media.
Kosovo, o provincie din partea de sud a Serbiei, astăzi recunoscută doar de câteva state ca o țară de sine-stătătoare, se află de câteva decenii în prim-planul mass-mediei și constituie un subiect de interes, în principal datorită istoriei sale politice turbulente și a conflictelor care au degenera
image
Sosirea voluntarilor ardeleni la Iași (7 iunie 1917)
După eşecul campaniei din 1916, guvernul român şi Marele Stat Major, la începutul anului 1917, au început să pregătească pe teritoriul restrâns al Regatului, o amplă acţiune de refacere şi înzestrare modernă a unităţilor decimate în luptele din anul precedent.
image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit