Prospero la lucru

Publicat în Dilema Veche nr. 322 din 15-21 aprilie 2010
Prospero la lucru jpeg

Victor Ioan Frunz─â este un regizor care isc─â, pretutindeni pe unde trece, furtuni ÔÇô organizatorico-administrative, tehnice, artistice ori toate la un loc. Existen┼úa lui ├«ntr-un teatru, la lucru, nu r─âm├«ne niciodat─â neobservat─â; ├«ncep├«nd cu portarul ┼či sf├«r┼čind cu directorul, toat─â lumea afl─â repede c─â ├«n acel teatru nimic nu va mai fi la fel, m─âcar at├«ta vreme c├«t va dura facerea spectacolului. Desigur, beneficiarii privilegia┼úi ai acestei descoperiri s├«nt actorii, tehnicienii de scen─â ┼či me┼čterii din ateliere, adic─â acele persoane care vin ├«n contact direct cu Frunz─â sau cu so┼úia ┼či colaboratoarea lui constant─â, scenografa Adriana Grand. Cei doi produc ata┼čamente fanatice ┼či adversit─â┼úi ireductibile; s├«nt adora┼úi sau detesta┼úi (uneori, adora┼úi ┼či detesta┼úi, alternativ) pentru intervale mai lungi sau mai scurte; c├«teodat─â, pentru totdeauna ÔÇô sau pentru at├«t c├«t ├«nseamn─â acest cuv├«nt ├«n lumea scenei. Nu pot fi ignora┼úi. Nu pot fi uita┼úi.

Ce fac (ce au f─âcut, pentru c─â vechimea fenomenului se m─âsoar─â, deja, ├«n decenii) ace┼čti doi oameni de aparen┼ú─â fizic─â mai degrab─â fragil─â, pa┼čnic─â, spre a ie┼či astfel ├«n eviden┼ú─â ├«ntr-un mediu deloc lipsit de priveli┼čti frapante, cum este teatrul? ├Änainte de toate, fac art─â ÔÇô sau ├«ncearc─â. ├Än ciuda ideilor romantice pe care le au ├«ndeob┼čte ÔÇ×civiliiÔÇť despre chestiune, a face art─â, ├«ntr-un teatru institu┼úional, este de cele mai multe ori o aventur─â plin─â de riscuri. Vorbim, desigur, despre Rom├ónia, despre teatrele rom├óne┼čti, despre dotarea material─â specific─â a teatrelor rom├óne┼čti, despre meseria┼čii rom├óni, despre actorii rom├óni ┼či, inevitabil, despre legile rom├óne┼čti; toate, la timpul prezent. (De men┼úionat c─â, minus penultimul ÔÇ×articolÔÇť din list─â ÔÇô actorii ÔÇô, precizarea rom├ón(esc) are ├«n vedere cet─â┼úenia, nu apartenen┼úa etnic─â. Observa┼úia se refer─â, a┼čadar, inclusiv la ÔÇ×conlocuitoriiÔÇť de felurite na┼úionalit─â┼úi ┼či ale lor obiceiuri...) A face art─â, ├«ntr-un teatru institu┼úional din Rom├ónia modern─â ┼či etern─â ├«nseamn─â a te ciocni de un num─âr imprevizibil de obstacole, imposibilit─â┼úi, rezisten┼úe, mefien┼úe, rutine, apuc─âturi ┼č.a.m.d. ancestrale sau recent dob├«ndite, astfel ├«nc├«t ob┼úinerea, ca produs final, a unui spectacol-oper─â de art─â devine o victorie pl─âtit─â, din c├«nd ├«n c├«nd, nea┼čteptat de scump. Iar Victor Ioan Frunz─â ┼či Adriana Grand vor ÔÇô au vrut dintotdeauna ÔÇô ┼či lupt─â ÔÇô au luptat ├«ntotdeauna ÔÇô ca spectacolele lor s─â fie opere de art─â. ┼×i ÔÇ×pe vremuriÔÇť, c├«nd ├«n calea unei asemenea dorin┼úe se a┼čeza cenzura, ┼či acum, c├«nd le stau ├«mpotriv─â inamici mai mul┼úi ┼či mai perfizi: dec─âderea meseriilor teatrale, sc─âderea dramatic─â a nivelului de preg─âtire a tinerilor actori, c─âderea ├«n mercantilism a nenum─âra┼úi dintre propriii lor colegi. Indiferent de felul cum a ar─âtat, la sf├«r┼čit, un spectacol creat de ei, Victor ┼či Adriana nu au pornit niciodat─â la lucru cu g├«ndul de a ÔÇ×da rasolÔÇť, a┼ča, la repezeal─â, ÔÇ×ca s─â le lu─âm ─âlora baniiÔÇť. De unde ┼čtiu asta eu care, ani de zile, abia dac─â am schimbat un salut sumar cu ei? Din spectacolele lor. G├«ndul meschin e ceva care se vede. Pe scen─â, mai bine dec├«t oriunde.

├Än stagiunea actual─â, Victor ┼či Adriana au ÔÇ×scos la publicÔÇť, deocamdat─â, dou─â spectacole. Aproape trei, de fapt, pentru c─â, la Teatrul de Comedie din Bucure┼čti, dipticul ionescian C├«nt─ârea┼úa cheal─â ÔÇô Lec┼úia presupune dou─â mizanscene radical diferite. Din dramaturgia lui Eug├Ęne Ionesco, cei doi au mai abordat p├«n─â acum, dup─â ┼čtiin┼úa mea, doar Scaunele, acum c├«┼úiva ani. Personal, nu cred c─â este genul de scriitur─â cel mai adecvat sensibilit─â┼úii lor artistice (aici e vorba ├«n primul r├«nd despre Frunz─â, c─âci regizorul e cel ce ÔÇ×d─â tonulÔÇť ├«n crea┼úia scenic─â, dar, cum Frunz─â nu colaboreaz─â scenografic dec├«t cu Adriana Grand, o includ par┼úial ┼či pe ea ├«n observa┼úie); operele lor cele mai ├«mplinite au pornit mereu de la un suport dramaturgic mai permeabil emo┼úiei, VIF fiind unul dintre rarii regizori capabili s─â ating─â, pe scen─â, zonele insondabile ale sufletului ÔÇô cu at├«tea riscuri...

Este, ├«n spectacolul de la Comedie, apanajul celei de-a doua p─âr┼úi, Lec┼úia, unde exasperarea Profesorului ├«n fa┼úa ignoran┼úei Elevei devine, la un moment dat, ├«nfrico┼č─âtor r─âscolitoare. Dac─â interpretul George Costin (un pic prea t├«n─âr pentru rol) ar fi izbutit s─â se men┼úin─â pe linia micronic─â ce desparte perfec┼úiunea de exces... Este ceea ce ├«i reu┼če┼čte, la Teatrul ÔÇ×Csiky GergelyÔÇť din Timi┼čoara (unde Frunz─â revine dup─â o agitat─â istorie de prietenie, tr─âdare ┼či multe sentimente r─ânite), lui Andr├ís Zsolt Bandi, interpretul Actorului din Rosencrantz ┼či Guildenstern s├«nt mor┼úi de Tom Stoppard. Montarea a ob┼úinut trei nominaliz─âri (pentru Cel mai bun spectacol, Regie ┼či Scenografie) la Gala Premiilor UNITER. Bandi nu a fost nominalizat, dar jocul lui rezum─â irepro┼čabil, dup─â p─ârerea mea, inten┼úia regizoral─â. Pun├«nd ├«n scen─â aceast─â glos─â existen┼úialist-absurd─â (scris─â ├«n 1965) la Hamlet, pies─â montat─â de el acum c├«┼úiva ani la acela┼či teatru, Frunz─â utilizeaz─â tema responsabilit─â┼úii (pentru propria soart─â, ├«n cele din urm─â...), tratat─â prioritar, ├«n text, de autorul britanic, pentru a vorbi ÔÇô din nou ÔÇô despre teatru, despre arta teatrului, despre imoralitatea ┼či imortalitatea teatrului, ├«ntr-un cadru scenic (semnat, fire┼čte, Adriana Grand) ce face un racord subtil cu mizanscena sa shakespearian─â. Este un fascinant sistem de oglinzi imaginare prin apele c─ârora se ├«ntrez─âre┼čte, mereu prezent─â ┼či mereu ├«n┼čel─âtoare, n─âluca teatrului ÔÇô paradoxala art─â a realit─â┼úii ┼či iluziei, a prezen┼úei ┼či absen┼úei. Arta pentru care Victor Ioan Frunz─â isc─â, pretutindeni, furtuni.

Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experien╚Ťe livre╚Öti, ├«n vreme ce altele pot fi considerate prelucr─âri personale, fantasmatice, delirante ale acestor experien╚Ťe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.