Procesul

Publicat în Dilema Veche nr. 762 din 27 septembrie – 3 octombrie 2018
Procesul jpeg

● Teroare de Ferdinand von Schirach, traducerea: Ciprian Marinescu. Regia: Bobi Pricop, scenografia: Nikola Toromanov, asistent regie: Kacsó Judit-Andrea, asistent scenografie: Denisa Berceanu, regizor tehnic: Stelian Chiţacu. Cu: Monica Ristea, Theo Marton, Richard Balint, Elena Purea, Mihai Crăciun, Ale Țifrea, Laura Mihalache, Ștefan Mura. Sufleur: Laura Moldovan. Teatrul Naţional Tîrgu Mureş, Compania „Liviu Rebreanu“. 

Unul dintre regizorii interesaţi – poate chiar obsedaţi – de dramaturgia contemporană, Bobi Pricop a adus de curînd în premieră o nouă piesă la Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş, Compania „Liviu Rebreanu“. Teroare, de Ferdinand von Schirach, revizitează o serie de cazuri care se studiază în Facultatea de Drept şi care pun în discuţie diverse principii, precum şi modul concret în care acestea se aplică în practică: răul cel mai mic versus răul cel mare, prevalenţa principiilor asupra situaţiilor concrete, sistemul ierarhic şi „ordinul nu se discută“ în armată etc. Premisa narativă este simplă: un avion de vînătoare intervine pentru a rezolva o situaţie de criză, respectiv deturnarea de către un terorist a unui avion de linie. Teroristul ameninţă să prăbuşească aeronava cu pasageri peste un stadion cu 70.000 de oameni, iar ministrul Apărării decide să nu o doboare. Însă pilotul avionului de vînătoare o va face, fără ordin, ucigînd pasagerii şi salvînd oamenii de la sol. Pilotul este judecat pentru crimă și textul redă procesul, punînd sub lupă, una cîte una, legi, reguli militare, calităţi umane, chestionînd unde încep şi se termină principiile şi umanitatea, ce poate funcţiona într-o situaţie imposibilă, pentru care nu există o rezolvare fericită, care este rolul statului în raport cu individul, dacă convenţiile (precum statul, regulile juridice etc.) au limite – dincolo de care omul poate interveni – şi care sînt acestea. Însă cum miza textului şi a spectacolului este tocmai dezbaterea acestor teme – dacă principiile şi legile care le instituie au rămas „mici“ în raport cu viaţa şi infinitatea de situaţii practice imposibil de prevăzut –, nu le voi discuta aici, căci ar însemna să îi răpesc spectatorului plăcerea ascultării unor argumentaţii şi reflectarea asupra validităţii acestora. Căci rolul publicului în spectacol, pe lîngă cel de clasic, de martor, este de data aceasta şi de jurat, astfel că, la final, el trebuie să dea verdictul, pe care judecătoarea îl va susţine/justifica juridic (există două finaluri, în funcţie de condamnarea sau achitarea acuzatului).

762 19 rosencrantz foto cristina ganj jpg jpeg

Teroare aminteşte de filmele cu procese, care pun în discuţie subiecte sensibile (precum Procesul maimuţelor, care chestiona criza identitară a societăţii americane prin prisma conflictului dintre evoluţionişti şi credincioşi, film care are la bază o piesă de teatru şi un proces real). De aici, structura lineară – acţiunea este constituită integral din proces, fără naraţiuni secundare –, simetrică (alternanţa argument-contrargument la interogarea martorilor şi susţinerea pledoariilor), cu o dinamică constantă. Din scriitură, spectatorii sînt poziţionaţi ca juraţi, deci integraţi în convenţie, ceea ce duce la o dilemă: care este, în spectacol, proporţia între convenţia teatrală explicită şi aparenţa de realitate? Aici, spectacolul lui Bobi Pricop răspunde ingenios. Scenograful Nikola Toromanov a creat o sală de tribunal pe scena mare a teatrului, a cărei amploare este comparabilă cu cea a scenei mari de la Teatrul Naţional din Bucureşti, ambele ridicînd aceleaşi probleme de configurare scenografică (pe care artistul bulgar ştie să le rezolve cu măiestrie, de exemplu, în Vizita bătrînei doamne, la Bucureşti, a construit un oraş pe verticală). Detaliul care face diferenţa între acest decor extraordinar şi unul banal (care aici ar fi fost nefuncţional) este că întreaga construcţie a spaţiului – o prismă răsturnată – porneşte şi completează decoraţiunile reale ale sălii de spectacol astfel încît este anulată complet senzaţia de decor de teatru, de artificial, iar spaţiul de joc devine „civil“. Pe de o parte, asta plasează publicul, învestit ca jurat, în „realitatea“ imediată şi îl responsabilizează (induce starea de responsabilitate), pe de altă parte, dă autoritate sălii de judecată. Este exploatată senzaţia de strivire pe care o dă spaţiul amplu, făcînd simţită greutatea răspunderii juraţilor pentru viaţa unui om (acuzatul) şi, ca într-o Matrioşkă, şi a acuzatului pentru vieţile pe care le-a sacrificat sau salvat. Însă montarea spectacolului la sala mare are un impediment: distanţa dintre actanţi şi public este mult prea mare pentru un contact direct. Astfel, în timpul pledoariilor reapare teatralitatea: actorii simt nevoia să revină la instrumentele teatrale pentru a acoperi spaţiul dintre ei şi spectatorii-juraţi.

Bobi Pricop poziţionează unele personaje cu spatele la public, arătîndu-le chipul în prim-plan, pe un ecran de dimensiuni mari. Este o multiperspectivare care sugerează că adevărul este subiectiv. Acuzatul (Theo Marton) este profund tulburat, deşi face eforturi să-şi păstreze siguranţa cazonă. Martorul militar (Mihai Crăciun) funcţionează exact pe dos: impasibilitatea sa este rareori traversată de emoţie. Soţia uneia dintre victime (Ale Ţifrea) este împietrită de durere, la propriu: chipul este inexpresiv, secătuit de suferinţă. Avocatul acuzatului (Richard Balint) este cel mai ludic, intervine în forţă, cu nerv, dar fără să se emoţioneze. În schimb, procuroarea (Elena Purea) îşi păstrează aparenţa de „stîncă“, deşi argumentele ei trădează emotivitatea. Tronînd în fundal, deasupra tuturor, judecătoarea (Monica Ristea) are un calm imperturbabil, sub care nu se prea poate ghici ce se ascunde. Personajele jonglează astfel cu impasibilitatea şi emoţia, iar măiestria lor în a ascunde ce nu vor să se vadă îi vizează direct pe juraţi, adică publicul, care votează verdictul.

Pe site-ul http://terror.theater/en sînt monitorizate verdictele date în toate reprezentaţiile cu această piesă pe glob. Este interesant cît de strict sînt interpretate principiile în funcţie de geografie (de sistemul juridic şi de valorile sociale). Odată cu premiera de la Tîrgu Mureş, România a intrat şi ea pe această hartă. Vom vedea cum vor evolua lucrurile. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Cristina Gânj

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

Politia Hunedoara  Foto Daniel Guță jpg
Amor pe bani cu două prostituate, pe centura Petroșaniului. Cu ce s-a ales amatorul de sex
Un localnic din Petroșani a trecut prin clipe de coșmar. S-a plâns Poliției că a fost jefuit și lovit cu mașina de două tinere pe care le-a acostat pe centura municipiului.
Mircea Geoană Foto Captura video FB
NATO nu recunoaşte „anexarea ilegală şi ilegitimă“ de teritorii din Ucraina de către Federaţia Rusă. Ce a spus Geoană
NATO nu recunoaşte „anexarea ilegală şi ilegitimă“ de teritorii din Ucraina de către Federaţia Rusă, a declarat, vineri seara, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care a reconfirmat, în acest context, că Alianţa este angajată deplin în apărarea întregului său teritoriu.
Volodimir Zelenski FOTO Profimedia
Zelenski, despre „negocierile”cerute de Putin: „Vom negocia cu noul președinte” al Federației Ruse
Volodimir Zelenski a declarat vineri că nu va negocia cu Rusia atât timp cât Vladimir Putin se va afla la putere. Declarația președintelui ucrainean survine la scurt timp după ce omologul său rus a cerut Kievului să depună armele.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.