Prin foc şi furie, cu umor

Publicat în Dilema Veche nr. 804 din 17-23 iulie 2019
Prin foc şi furie, cu umor jpeg

● Roma Armee, Teatrul „Maxim Gorki“ Berlin, o idee de Sandra Selimovici şi Simonida Selimovici. Regia: Yael Ronen. Dramaturgie: Irina Szodruch. Scenografie: Heike Schuppelius. Pictură: Damian Le Bas, -Delaine Le Bas. Costume: Maria Abreu, -Delaine Le Bas. Muzică: Yaniv Fridel, Ofer Shabi. Video şi animaţie: Hanna Slak, Luka Umek. Light design: Hans Fründt. Cu: Mehmet Ateşçi, Hamze Bytyci, Mihaela Drăgan, Riah May Knight, Lindy Larsson, Orit Nahmias, Sandra Selimovici, Simonida Selimovici. Organizatorul turneului: Institutul European Rom pentru Artă şi Cultură – IERAC, cu sprijinul Fundațiilor pentru o Societate Deschisă: Schimburi Culturale, Schimburi de Tineret, Inițiativa pentru Drepturile Omului, Programul de Sănătate Publică și al Institutului Goethe din România. 

După Brexit, nivelul intoleranţei în Europa a crescut, discursurile neofasciste şi acţiunile agresive împotriva unor grupuri etnice (evrei, romi) sau comunităţi anormative (LGBTQ+) s-au îndesit, populismul revigorează naţionalismul și xenofobia, acţiunile antiimigraţie, motivate iniţial economic, capătă accente rasiste şi şovine. Nu este cel mai bun moment al istoriei noastre, dar poate fi un moment potrivit pentru a pune în discuţie paradigma în care funcţionează lumea și reformarea ei. Asta se întîmplă şi în artă, de exemplu, în spectacolul Roma Armee de la Teatrul „Maxim Gorki“ din Berlin, sub direcția lui Yael Ronen (regizoare israeliană stabilită în Germania, una dintre cele mai puternice personalităţi ale teatrului activist social și politic, cîştigătoare a Premiului Europa Realităţi Teatrale în 2017), prezentat la Bucureşti, ca parte a unui turneu european, la finalul lunii iunie.

Roma Armee este un cabaret politic brechtian, cu actanţi romi din Austria, Serbia, Germania, Kosovo, România, Marea Britanie şi Suedia şi cu gadje (ne-romi). Poveştile lor, integrate într-o temă generală (afirmarea identităţii rome), servesc la problematizarea acesteia la joncţiunea documentarului cu reconstituirea ficţională a istoriei (un episod incendiar tip KKK trimite la istoria vio-lenţelor asupra romilor). Abordarea este intersecţională: etnicitatea, sexualitatea anormativă, feminismul sînt zone de vulnerabilitate identitară care converg în vocalizarea afirmării drepturilor şi vizibilizării grupurilor ignorate sistemic de societate. Cu o puternică componentă discursivă şi o alta ludică, la fel de pregnantă, spectacolul vizează un teatru radical, revoluţionar, în care furia funcţionează ca un fitil al performativităţii: romii îşi afirmă identitatea, acuză persecuţiile prezente şi istorice (opresiune, excludere, violență, sclavie, sterilizare forțată, homo- şi transfobie în societatea patriarhală heteronormativă, dar şi în propria comunitate), îşi impun impetuos prezenţa pe scena lumii şi îşi reclamă drepturile (actriţa Mihaela Drăgan are unul dintre cele mai puternice discursuri de acest fel). Dar ceea ce face interesant spectacolul este capacitatea lui Yael Ronen de a panorama tema printr-o continuă răsturnare de perspectivă, dinamitînd direcţiile de investigare odată ce concluzia pare a se instala, în acelaşi timp cu sabotarea inteligentă a motorului performativ, furia, prin umor. Prin asta, regizoarea spulberă stereotipurile despre romi. Actorii sînt extrem de ludici – sînt personalităţi fascinante prin expresia identitară barocă şi prin calităţile artistice, de exemplu, Mehmet Ateşçi şi Riah May Knight cîntă excelent – şi asta echilibrează starea de revoltă, căci rama naraţiunii este crearea unei armate rome radicale, o metaforă militarizată, serioasă, chiar gravă. Aici stă forţa lui Ronen, în a refuza instalarea unui tipar: furia este temperată de (auto)ironie (care îi clarifică mizele şi o face acceptabilă şi de către spectatorii mai sensibili – teatrul furios, în care problemele inconfortabile sînt aruncate, brut şi cu brutalitate, în ochii spectatorului, poate fi rejectat de o parte din public); stereotipurile asupra romilor, atît cele exterioare (privind culoarea pielii), cît şi cele interne, ale comunităţii (homo/transfobia), sînt deconstruite cu aplomb (englezoaica Riah are pielea albă, lipsa caracteristicilor fizice o apără de discriminări pînă cînd i se află identitatea şi este agresată; suedezul Lindy Larsson evită să se declare gay cînd simte că poate fi respins, dar îi este ruşine că face asta etc.). Actanţii sînt mereu imprevizibili: cînd par să se victimizeze şi să aştepte compasiune, ei îşi afirmă încrederea în sine şi vor radicalism: tarele etnice, de care se face „vinovat“ fiecare, sînt „împuşcate“, într-un moment caricatural de rechizitoriu, de către Sandra Selimovici, care se ulterior „se sinucide“ – de fapt, este o acuză la internalizarea de către comunitatea romă a stereotipurilor negative despre sine. În acelaşi fel funcţionează şi scena dintre israeliana Orit Nahmias, rezidentă în Berlin, şi germanul de origine turcă Mehmet Ateşçi, care îşi investighează propriile funcţii într-un spectacol despre romi, pornind iniţial de la statutul lor etnic minoritar (şi de la biografiile lor familiale, ca descendenţi ai unor comunităţi istoric oprimate), continuînd cu cel de imigrant şi, în cazul lui Mehmet, cu apartenenţa la comunitatea LGBTQ+, şi ajungînd la ideea de solidaritate („eu“, zice Orit, „noi“, o corectează continuu Mehmet), la refuzul victimizării (o atitudine toxică) şi la revoluţia care transcende linia etniei şi vizează coalizarea discriminaţilor. „Revoluția romilor, care este de natură internațională, va trece prin Europa asemenea unui incendiu devastator asupra unei păduri“, precizează Sandra. Personalităţi reale (Chaplin, Kusturica) sau supereroi (Iron Man, Magneto) sînt analizate prin prisma apartenenţei, reale, imaginare, asumate sau negate, la etnia romă, ca o dovadă a (in)vizibilizării voite a acestei comunităţii, a perpetuării statutului său inferior în societate şi a ruşinii cu care este privită.

foto 4 florin ghioca copy jpg jpeg

Într-o sală plină cu simpli spectatori, artişti, activişti romi şi queer (semn că coalizarea discriminaţilor împotriva supremaţiei „rasei albe“ – expresia capătă sens simbolic şi vizează orice fel de dominaţie de rasă, etnie, clasă – a funcţionat), raportarea mea la spectacol s-a făcut din afara comunităţilor vizate, prin urmare este tehnică, mai interesată de construcţia performativă şi de tratarea temei. Însă un spectator care se regăseşte nu doar în filosofia spectacolului, ci şi în naraţiunile personale prezentate, poate fi profund atins de Roma Armee. La TNB, reacţia publicului a fost incendiară. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Florin Ghioca

dilemaveche ro   Literatura clasica pentru copii   De ce merita redescoperita jpg
Literatura clasică pentru copii: De ce merită redescoperită
"A fost odată, ca niciodată..." Cine nu-și amintește aceste cuvinte magice care deschideau porțile unei lumi fantastice?
dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.

Parteneri

Vladimir Medinski și Vladimir Putin la comemorarea celui de al doilea Război Mondial FOTO EPA EFE jpg
Bizareriile regimului lui Putin. Șoimii îi cer liderului de la Kremlin să declare război Ucrainei
Adepții de linie dură ai războiului pledează pentru ca Vladimir Putin să declare formal război Ucrainei, o solicitare neobișnuită, dacă nu bizară de-a dreptul în toiul bombardamentelor cu rachete ale Moscovei, relatează The Telegraph, care citează surse din interior.
ten perfect 600x400 jpeg
Cojile unui fruct banal, efecte minune. E la fel de eficient precum botoxul?
O nouă modă virală pe TikTok promite rezultate spectaculoase în lupta cu ridurile, fără ace și fără intervenții invazive: aplicarea cojilor de banană pe față.
Sighisoara 1 jpg
Șapte destinații de poveste din apropierea festivalurilor medievale din această vară
În această vară, Transilvania se îmbracă în zale de poveste. Festivalurile medievale transformă orașele în scene de epocă, iar „România Atractivă” îți dezvăluie șapte destinații fascinante aflate chiar în apropierea marilor evenimente.
image png
Cine a fost Gogu Constantinescu. Povestea românului genial a cărui invenție a schimbat soarta Primului Război Mondial
Puțini români se pot mândri cu o contribuție științifică și tehnologică atât de profundă încât să influențeze cursul unui război mondial.
lingouri jpeg
Românii investesc în aur de frica recesiunii
Pe fondul volatilității piețelor și al incertitudinii economice, românii consideră aurul ca fiind cea mai bună protecție împotriva deprecierii dolarului, potrivit celui mai recent sondaj trimestrial Retail Investor Beat.
sobolani shutterstock 295110965 jpg
Cum să scapi de șobolani pentru totdeauna. Patru ingrediente pe care oricine le are în casă și rozătoarele dispar
Când vine vorba de dăunători precum șoarecii și șobolanii, mulți dintre noi ne gândim automat la capcane scumpe, momeli toxice sau apelarea la servicii de deratizare.
dolari bitcoini criptomonede aur foto shutterstock 2055472475 jpg
Impact major în banking și plăți: legea stablecoins schimbă regulile pentru bănci și carduri
Senatul american a adoptat miercuri legea numită GENIUS pentru reglementarea „stablecoins”, acele criptoactive a căror valoare este legată de un alt activ financiar, deseori o monedă tradițională.
arme blindate foto MAPN jpg
Reînarmarea poate aduce prosperitate României. Expert: „Cândva am aplicat cu succes asta”
România se confruntă cu mari probleme economice, iar în plus este obligată să cheltuiască sume uriașe pentru apărare. Un fost șef al industriei de apărare explică, pentru „Adevărul”, soluțiile care ar exista pentru a transforma povara acestor cheltuieli în prosperitate.
image png
„O iubire așa de mare ucide" El, un poet genial, ea, o talentată balerină. Au fost de nedespărțit 42 de ani, au trăit și au murit împreună
Pe 28 mai 2002, o știre cutremura lumea culturală din România și dincolo de granițele ei: Irinel Liciu, una dintre cele mai mari balerine ale Operei Române, s-a sinucis la o zi după ce soțul ei, poetul și academicianul Ștefan Augustin Doinaș, s-a stins din viață.