Poveştile lui Dabija

Publicat în Dilema Veche nr. 517 din 9-15 ianuarie 2014
Poveştile lui Dabija jpeg

● O... ladă, după Ion Creangă. Muzică şi versuri: Ada Milea; text: Genţiana Ionescu; regie: Alexandru Dabija. Cu: Nora Covali, Corina Grigoraş, Ecaterina Hâţu, Cătălina Ieşanu, Ingrid Robu, Adina Suciu, Alexandra Suciu, Cezar Antal, Răzvan Bănuţ, Dan Covrig, Victor Giurescu, Dragoş Ionescu, Costel Manole, Rareş Pîrlog. Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. 

În urmă cu cîţiva ani, regizorul Alexandru Dabija spunea că are de gînd să facă o serie de spectacole după poveştile româneşti. Proiectul s-a materializat în teatre de stat – OO! la Teatrul Tineretului Piatra Neamţ, Sînziana şi Pepelea la Teatrul Naţional Cluj – şi private – Absolut! şi Capra cu trei iezi la Teatrul Act – şi a devenit unul dintre cele mai interesante şi coerente programe regizorale personale.

Naraţiuni cu multiple paliere de citire, basmele sînt poveşti ale devenirii (Bildunsgroman) în variante reduse, explică noţiuni esenţiale (precum binele şi răul) sau sînt replici ale universului în formă concentrată. Pentru Alexandru Dabija, poveştile au constituit un material suculent pe care a făcut, cu umor şi cinism, disecţii ale societăţii. În OO!, prima producţie de la Piatra Neamţ, o adaptare ireverenţioasă după Punguţa cu doi bani a lui Ion Creangă, explora substratul sexual al poveştii. În Absolut! – după Ivan Turbincă –, crea un microcosmos din perspectiva evreului rătăcitor, demitizînd, fără curtoazie ipocrită, simbolurile religiei figurative – Dumnezeu, Sfîntul Petru – şi ale credinţelor populare – Talpa Iadului, Moartea. În viziunea lui Dabija, Capra cu trei iezi îşi dezvăluie substratul horror (o parte importantă din basmele pentru copii este alcătuită din poveştile de groază, apetitul pentru horror stories, distractive şi moralizatoare totodată, este exploatat în cinematografie). În toate aceste spectacole, regizorul se foloseşte de scriitura lui Creangă, ofertantă ca limbaj, dar şi ca structură narativă (nu am văzut încă Sînziana şi Pepelea, spectacol pe textul lui Vasile Alecsandri, făcut la Cluj).

Cu O... ladă, Dabija se întoarce la Piatra Neamţ şi continuă povestea din OO!. Prelungirea se face din Punguţa cu doi bani în Fata moşului şi fata babei. Personajele din primul episod se regăsesc în al doilea, într-un spaţiu comun, la priveghiul stăpînului Cocoşului, eveniment care atrage – căci despre seducţia „senzaţionalului“, a funebrului şi a bîrfei este vorba – tot satul, de fapt, partea lui feminină, dominantă (unul dintre motivele de durere sinceră şi autovictimizare este faptul că în sat a mai rămas un singur Moş, frustrare afectiv-sexuală care continuă licenţiozitatea din OO!). Premisele trimit către o analiză a psihicului feminin care se potenţează negativ în colectivitate şi în absenţa oricărui element masculin. Ceea ce face Dabija este să pună în prim-plan bîrfa ca formă a răutăţii gratuite, printr-un personaj multiplu – babele –, construit din individualităţi cu identitate precisă, determinante pentru mentalul colectiv. În caietul-program al spectacolului (texte: Raluca Naclad, grafică: Ciprian Iorgu), personajele sînt identificate adorabil prin nume: Baba cu poşetuţă, Baba călare pe mort, Baba cocoşată, Baba Sfînta Duminică, Baba căţeluşă, Baba copac, Baba cu chitara, Baba cuptor, Baba spurcată la gură, Baba fîntînă, Baba mortului (scenariul şi, probabil, numele personajelor aparţin Genţianei Ionescu, unul dintre cei mai talentaţi secretari literari, cu reale aptitudini de dramaturg, devenită acum director general adjunct al Teatrului Tineretului). Babele alcătuiesc un personaj complex, suculent, a cărui unică preocupare este bîrfa ca expresie a invidiei şi ca mijloc de manipulare, de influenţare şi, pînă la urmă, ca o formă de putere. Fata babei (Ingrid Robu, rebelă gotică) este rea din cauza inoculării acestei idei de către cei/cele din jur. Nonconformismul ei a fost taxat de autoritatea locală (babele) drept comportament malefic; prin urmare, ea şi-a însuşit acest tipar identitar. Transferul de responsabilitate pentru natura caracterului lasă, totuşi, să se ghicească o personalitate slabă, aşa cum este şi fata moşului cea bună (Alexandra Suciu), denumită astfel pentru lipsa de atitudine, care o face uşor manipulabilă. Viziunea lui Dabija asupra babelor – această instanţă supremă rurală care nu doar judecă, ci şi determină comportamente – este realist-cinică, dar are umor, mai ales lingvistic, căci regizorul se bucură să recreeze dialectul moldovenesc, să înmoaie consoanele şi să îndulcească vocalele, fără să piardă acea agresivitate care apare într-o comunitate eminamente feminină, conştientă de puterea ei pervertitoare. Cîteodată, se aude comic cîte o replică ursuză în maghiară (secuii stau în coasta moldovenilor) ca formă supremă de supărare, aceea căreia nu îi poţi da replica. Măiestria regizorului constă în a nu depersonaliza babele într-un cor amorf, şi aici a fost ajutat de actorii nemţeni, care s-au jucat inteligent cu tipologii rurale, inclusiv în travestiuri.

De la priveghiul Moşului cu Cocoşul (Cezar Antal, un Cocoş îndurerat), povestea curge aşa cum o ştim, cu alungarea fetei bune de către mama vitregă şi parcurgerea unui traseu iniţiatic care o ajută să se redescopere – adică să aibă opinii – şi cu repetarea aceleiaşi experienţe, în variantă negativă, de către fata rea. Cea care pune accentul pe sensurile spectacolului este Ada Milea, ale cărei cîntece dau cheia caracterelor. Pentru fata bună, revelaţia este „exist, deci gîndesc“, iar cea rea îşi arată neputinţa în faţa unui dat genetic: „Nu mai vreau să fiu rea / niciodată n-am vrut, / dar aşa m-am născut.“ Cît despre lăzile Babei Sfînta Duminică, spectacolul începe cu un priveghi şi se termină rotund, tot cu moarte, căci lada conţine neaşteptatul – fie comoara, fie moartea (poate fi un sicriu „şi de-aicea nu mai ştiu“).

Disecţia pe mentalul colectiv rural, care, dincolo de idealizare, reprezintă o lume dură, nu mai puţin competitivă decît cea urbană, se transpune într-o parodie a uneia dintre picturile lui Rembrandt, Lecţia de anatomie a doctorului Tulp. Auditoriul este format din babe, iar „subiectul“ este, desigur, defunctul Moş cu Cocoş (expresie care trebuie înţeleasă în toate sensurile, inclusiv cele licenţioase). Dabija a mai folosit procedeul într-un alt spectacol, tot la Piatra Neamţ – Mult zgomot pentru nimic, în care tabloul reprodus în stop motion era Rondul de noapte.

Spectacol tonic, deşi descoperă lucruri amare despre natura umană, O... ladă este mai dur decît precedentul OO!, mai cinic, chiar dacă rămîne suculent ca umor şi delicios ca perspectivă. Alexandru Dabija este unul dintre cei mai inteligenţi şi subtili regizori, aşa cum dovedeşte programul său de poveşti româneşti.

Cît priveşte Teatrul Tineretului, este de admirat perseverenţa cu care produce spectacole, în ciuda spaţiului de joc, devenit inadecvat după „renovare“, situaţie care trebuie rezolvată cît mai repede.

Oana Stoica este critic de teatru.

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.