Poveştile lui Dabija

Publicat în Dilema Veche nr. 517 din 9-15 ianuarie 2014
Poveştile lui Dabija jpeg

● O... ladă, după Ion Creangă. Muzică şi versuri: Ada Milea; text: Genţiana Ionescu; regie: Alexandru Dabija. Cu: Nora Covali, Corina Grigoraş, Ecaterina Hâţu, Cătălina Ieşanu, Ingrid Robu, Adina Suciu, Alexandra Suciu, Cezar Antal, Răzvan Bănuţ, Dan Covrig, Victor Giurescu, Dragoş Ionescu, Costel Manole, Rareş Pîrlog. Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. 

În urmă cu cîţiva ani, regizorul Alexandru Dabija spunea că are de gînd să facă o serie de spectacole după poveştile româneşti. Proiectul s-a materializat în teatre de stat – OO! la Teatrul Tineretului Piatra Neamţ, Sînziana şi Pepelea la Teatrul Naţional Cluj – şi private – Absolut! şi Capra cu trei iezi la Teatrul Act – şi a devenit unul dintre cele mai interesante şi coerente programe regizorale personale.

Naraţiuni cu multiple paliere de citire, basmele sînt poveşti ale devenirii (Bildunsgroman) în variante reduse, explică noţiuni esenţiale (precum binele şi răul) sau sînt replici ale universului în formă concentrată. Pentru Alexandru Dabija, poveştile au constituit un material suculent pe care a făcut, cu umor şi cinism, disecţii ale societăţii. În OO!, prima producţie de la Piatra Neamţ, o adaptare ireverenţioasă după Punguţa cu doi bani a lui Ion Creangă, explora substratul sexual al poveştii. În Absolut! – după Ivan Turbincă –, crea un microcosmos din perspectiva evreului rătăcitor, demitizînd, fără curtoazie ipocrită, simbolurile religiei figurative – Dumnezeu, Sfîntul Petru – şi ale credinţelor populare – Talpa Iadului, Moartea. În viziunea lui Dabija, Capra cu trei iezi îşi dezvăluie substratul horror (o parte importantă din basmele pentru copii este alcătuită din poveştile de groază, apetitul pentru horror stories, distractive şi moralizatoare totodată, este exploatat în cinematografie). În toate aceste spectacole, regizorul se foloseşte de scriitura lui Creangă, ofertantă ca limbaj, dar şi ca structură narativă (nu am văzut încă Sînziana şi Pepelea, spectacol pe textul lui Vasile Alecsandri, făcut la Cluj).

Cu O... ladă, Dabija se întoarce la Piatra Neamţ şi continuă povestea din OO!. Prelungirea se face din Punguţa cu doi bani în Fata moşului şi fata babei. Personajele din primul episod se regăsesc în al doilea, într-un spaţiu comun, la priveghiul stăpînului Cocoşului, eveniment care atrage – căci despre seducţia „senzaţionalului“, a funebrului şi a bîrfei este vorba – tot satul, de fapt, partea lui feminină, dominantă (unul dintre motivele de durere sinceră şi autovictimizare este faptul că în sat a mai rămas un singur Moş, frustrare afectiv-sexuală care continuă licenţiozitatea din OO!). Premisele trimit către o analiză a psihicului feminin care se potenţează negativ în colectivitate şi în absenţa oricărui element masculin. Ceea ce face Dabija este să pună în prim-plan bîrfa ca formă a răutăţii gratuite, printr-un personaj multiplu – babele –, construit din individualităţi cu identitate precisă, determinante pentru mentalul colectiv. În caietul-program al spectacolului (texte: Raluca Naclad, grafică: Ciprian Iorgu), personajele sînt identificate adorabil prin nume: Baba cu poşetuţă, Baba călare pe mort, Baba cocoşată, Baba Sfînta Duminică, Baba căţeluşă, Baba copac, Baba cu chitara, Baba cuptor, Baba spurcată la gură, Baba fîntînă, Baba mortului (scenariul şi, probabil, numele personajelor aparţin Genţianei Ionescu, unul dintre cei mai talentaţi secretari literari, cu reale aptitudini de dramaturg, devenită acum director general adjunct al Teatrului Tineretului). Babele alcătuiesc un personaj complex, suculent, a cărui unică preocupare este bîrfa ca expresie a invidiei şi ca mijloc de manipulare, de influenţare şi, pînă la urmă, ca o formă de putere. Fata babei (Ingrid Robu, rebelă gotică) este rea din cauza inoculării acestei idei de către cei/cele din jur. Nonconformismul ei a fost taxat de autoritatea locală (babele) drept comportament malefic; prin urmare, ea şi-a însuşit acest tipar identitar. Transferul de responsabilitate pentru natura caracterului lasă, totuşi, să se ghicească o personalitate slabă, aşa cum este şi fata moşului cea bună (Alexandra Suciu), denumită astfel pentru lipsa de atitudine, care o face uşor manipulabilă. Viziunea lui Dabija asupra babelor – această instanţă supremă rurală care nu doar judecă, ci şi determină comportamente – este realist-cinică, dar are umor, mai ales lingvistic, căci regizorul se bucură să recreeze dialectul moldovenesc, să înmoaie consoanele şi să îndulcească vocalele, fără să piardă acea agresivitate care apare într-o comunitate eminamente feminină, conştientă de puterea ei pervertitoare. Cîteodată, se aude comic cîte o replică ursuză în maghiară (secuii stau în coasta moldovenilor) ca formă supremă de supărare, aceea căreia nu îi poţi da replica. Măiestria regizorului constă în a nu depersonaliza babele într-un cor amorf, şi aici a fost ajutat de actorii nemţeni, care s-au jucat inteligent cu tipologii rurale, inclusiv în travestiuri.

De la priveghiul Moşului cu Cocoşul (Cezar Antal, un Cocoş îndurerat), povestea curge aşa cum o ştim, cu alungarea fetei bune de către mama vitregă şi parcurgerea unui traseu iniţiatic care o ajută să se redescopere – adică să aibă opinii – şi cu repetarea aceleiaşi experienţe, în variantă negativă, de către fata rea. Cea care pune accentul pe sensurile spectacolului este Ada Milea, ale cărei cîntece dau cheia caracterelor. Pentru fata bună, revelaţia este „exist, deci gîndesc“, iar cea rea îşi arată neputinţa în faţa unui dat genetic: „Nu mai vreau să fiu rea / niciodată n-am vrut, / dar aşa m-am născut.“ Cît despre lăzile Babei Sfînta Duminică, spectacolul începe cu un priveghi şi se termină rotund, tot cu moarte, căci lada conţine neaşteptatul – fie comoara, fie moartea (poate fi un sicriu „şi de-aicea nu mai ştiu“).

Disecţia pe mentalul colectiv rural, care, dincolo de idealizare, reprezintă o lume dură, nu mai puţin competitivă decît cea urbană, se transpune într-o parodie a uneia dintre picturile lui Rembrandt, Lecţia de anatomie a doctorului Tulp. Auditoriul este format din babe, iar „subiectul“ este, desigur, defunctul Moş cu Cocoş (expresie care trebuie înţeleasă în toate sensurile, inclusiv cele licenţioase). Dabija a mai folosit procedeul într-un alt spectacol, tot la Piatra Neamţ – Mult zgomot pentru nimic, în care tabloul reprodus în stop motion era Rondul de noapte.

Spectacol tonic, deşi descoperă lucruri amare despre natura umană, O... ladă este mai dur decît precedentul OO!, mai cinic, chiar dacă rămîne suculent ca umor şi delicios ca perspectivă. Alexandru Dabija este unul dintre cei mai inteligenţi şi subtili regizori, aşa cum dovedeşte programul său de poveşti româneşti.

Cît priveşte Teatrul Tineretului, este de admirat perseverenţa cu care produce spectacole, în ciuda spaţiului de joc, devenit inadecvat după „renovare“, situaţie care trebuie rezolvată cît mai repede.

Oana Stoica este critic de teatru.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

1 tratamente cu hrean jpg jpeg
Efectele adverse ale unui condiment banal. De ce e interzis consumul excesiv de hrean, ce pericole apar
Este de două ori mai bogat în vitamina C decât lămâile, conţine vitamin B, potasiu, calciu, fier şi fosfor. De la hrean folosim rădăcina care se poate consumă crudă, rasă, în salate sau diverse preparat.
Moisă Irod veteran din Sibiu ultimul soldat român din Garda Regală Sursă Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” jpg
Ultimul soldat din Garda Regelui Mihai, la 100 de ani: „La Peleș împușcam, nu întrebam de parolă” FOTO
Veteranul de război maior (rtr.) Moisă Irod a împlinit miercuri, 30 noiembrie, 100 de ani. A fost aniversat cu fast și onoruri militare, în avans, de oficialii Armatei Române.
horoscop jpg
Horoscopul zilei: 1 decembrie. Vești importante pentru nativii din trei zodii
Horoscopul zilnic pentru joi, 1 decembrie, este realizat de astrologul Click, Lorina, ți vine cu predicții clare pentru nativii tuturor semnelor zodiacale.

HIstoria.ro

image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ