Politicienii artei

Publicat în Dilema Veche nr. 678 din 16-22 februarie 2017
Politicienii artei jpeg

Artists Talk, un spectacol de ­Gianina Cărbunariu. Cu: Ruxandra Maniu, Ilinca Manolache, Alexandru Potocean, Gabriel Răuță, Bogdan Zamfir; scenografia: Dorothee Curio; video: Mihai Păcurar; muzica: Bobo Burlăcianu. Co-producător: Asociația Piese Refractare. ­ARCUB, Cu sprijinul Institutului Goethe, Ambasadei Franței la București și al Institutului Francez. 

Chestionarea prin artă a deficienţelor sistemului (politic, economic, cultural) şi a eşecurilor societăţii în relaţie cu categoriile marginale reprezintă un trend internaţional. Spectacole, filme, cărţi dezbat falimentul umanismului, revirimentul intoleranţei, radicalizarea profitului. Arta se dovedeşte a fi trează, atentă la derapajele tot mai multe şi mai grave ale democraţiei. Dar odată cu aprecierea de care se bucură arta socială, apare şi un fenomen secundar: ea devine o modă. Efectele sînt multe, de la tratarea superficială a subiectelor la alegerea temelor sociale doar pentru capacitatea lor de a atrage beneficii de imagine (şi financiare, desigur) pentru artişti.

În cel mai recent spectacol al său, Gianina Cărbunariu face o investigaţie asupra fracturii dintre artişti şi creaţia lor, identificînd discursuri diferite în operă şi în viaţa reală, lipsa empatiei şi ipocrizia creatorilor care speculează socialul în avantajul propriu. Artists Talk porneşte de la exprimarea artiştilor în spaţiul public – discuţiile post-spectacol – şi prezintă în şase scene modul în care socialul este exploatat în artă.

Demersul autoreflexiv al Gianinei Cărbunariu vizează analiza diferenţei dintre etică şi estetică (artă cu tendinţă vs artă pentru artă). Cazurile prezentate sînt generalizate prin anonimizare, chiar dacă sînt inspirate de situaţii şi persoane reale, căci acele idei şi atitudini se regăsesc în discursul public. Totuşi, identificarea surselor poate aduce un plus de greutate demonstraţiei artistice, prin corelarea ficţiunii cu realitatea.

La un vernisaj de graffiti pe zidul care separă o comunitate marginală de majoritatea dominantă – recognoscibil drept zidul din Baia Mare care desparte romii de români –, primarul (Alexandru Potocean creionează excelent un edil-şerif care se autoeroizează) foloseşte arta socială ca acoperire pentru izolarea unei etnii defavorizate, sub directa aprobare a unui cetăţean indignat (Gabriel Răuţă identifică subtil o mentalitate defensiv-agresivă a omului obişnuit). Artiştii implicaţi într-un spectacol şi un film, ambele documentare, despre comunităţi discriminate, abuzate şi violentate, dovedesc o lipsă totală de empatie faţă de subiecţii lor. Echipele de creaţie (Ilinca Manolache face două personaje superficial-stupide, coregrafa şi regizoarea, ambele de o ipocrizie genuină) recurg la argumentul artei pentru artă pentru a justifica neimplicarea subiecţilor în spectacol sau lipsa de intervenţie într-o situaţie critică (în acest ultim caz, dezbaterea este preluată din presă: jurnaliştii de război ajută oamenii în situaţiile de criză sau doar înregistrează momentul, pentru a informa publicul?).

rosencrantz foro a bulboaca jpg jpeg

O altă scenă – un interviu – porneşte de la cazul regizorului Alvis Hermanis (invocat şi de Oliver Frljic în Violenţa noastră şi violenţa voastră) care renunţă la proiectul de la Teatrul Thalia din Hamburg după ce instituţia se afiliază mişcării Welcome Refugees şi trimite o scrisoare publică în care îşi prezintă opinia anti-imigraţie. În spectacol sînt folosite, pînă la un punct, fragmente din declaraţiile lui Hermanis, amplificate apoi într-o retorică naţionalistă (unde „naţiunea“ este cea europeană). Interesant e modul în care cei doi translatori (fabuloşi Ruxandra Maniu şi Gabriel Răuţă) preiau acest discurs şi îl radicalizează, într-un proces care arată cum poziţionarea extremistă publică a unui artist faţă de teme sensibile coagulează conservatorismul patriotard al auditoriului şi oferă justificare furiei sociale.

Scena finală face referire la scriitoarea Irène Némirovsky, ucraineancă de origine evreiască, ce a trăit în Franţa şi a murit la Auschwitz, autoare a unor romane apreciate în epocă și care a încercat, fără succes, să obţină imunizarea în faţa valului antisemit prin asimilarea sa ca franţuzoaică (s-a botezat etc.). Romanul Suita franceză, descoperit la 60 de ani după moartea sa, face o radiografie nemăgulitoare Franţei din timpul ocupaţiei naziste şi creează controverse legate de etica autoarei. Biografia ei devine un rechizitoriu făcut artiştilor, rostit detaşat de actorul Bogdan Zamfir (care este vectorul lucidităţii în spectacol, el jucînd şi rolul jurnalistului care chestionează etica regizoarei amintite mai sus): derapajele umane nu se spală cu luciditate artistică. Dar e ceva mai mult în această scenă: e chintesenţa unei Europe confuze şi perverse, care susţine respectarea identităţii străinului, dar îi pretinde să renunţe la ea dacă vrea să se integreze, pentru a l condamna apoi exact pentru acea identitate renegată.

Decorul (Dorothee Curio) include o podea lucioasă, pe care actorii intră cu cipici aseptici sau desculţi – o ironie la adresa „sfintei scînduri“ şi o oglindă în care realitatea se reflectă denaturat –, o perdea din franjuri strălucitoare şi o firmă luminoasă care localizează naraţiunile (Somewhere in Europe). Costumele mixează casual cu lux (materiale comune negre cu aplicaţii lucioase), expresie a interacţiunii dintre social şi artă. Cotidianul este ridicat astfel la rang de vedetă.

Vorbit în română, engleză şi franceză, spectacolul beneficiază de traduceri orale şi supratitrări care adaugă mesajului original noi nuanţe şi panoramează degradarea discursului în spaţiul public. Actorii teatralizează subtil personaje deraiate de la moralitatea democratică – rasişti, naţionalişti, homofobi etc. – fără să le caricaturizeze, refuzîndu-le căderea în derizoriu prin ridiculizare.

Spectacol lucid, care chestionează scopul artei şi responsabilitatea artistului, Artists Talk lasă deschisă o întrebare: opera este anulată de delictul de opinie al autorului? Aici doar publicul poate răspunde. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: A. Bulboacă

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

Ana de Armas foto profimedia 0712797429 jpg
Filmul „Blonda“, despre Marilyn Monroe, desființat de critici și de fani. Scena de sex oral cu JFK e „înfiorătoare și nebunească“ FOTO
Ținând cont de ororile îndurate în 36 de ani de viață, e o ușurare că Marilyn nu a trebuit să sufere și din cauza filmului „Blonde“, cel mai recent exemplu de divertisment necrofil, scrie New York Times.
Gazprom FOTO Shutterstock
Spionaj la Gazprom România. DIICOT: Patru angajați ar fi transmis secrete despre rezervele minerale din România
DIICOT vine cu precizări privind perchezițiile făcute la mai multe birouri Gazprom România sub suspiciunea infracțiunilor de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice.
20 jpg
De la eșecurile lui Putin, la iluziile lui Zelenski
O privire comparativă a evoluțiilor recente diferite, ale fostelor republici sovietice socialiste, cu capitalele la Moscova și Kiev, poate limpezi ceea ce pare a fi acum o ceață densă pe teritoriul Federației Ruse și un soare incert, pe cerul nu tocmai senin al Ucrainei.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia