Politicienii artei

Publicat în Dilema Veche nr. 678 din 16-22 februarie 2017
Politicienii artei jpeg

Artists Talk, un spectacol de ­Gianina Cărbunariu. Cu: Ruxandra Maniu, Ilinca Manolache, Alexandru Potocean, Gabriel Răuță, Bogdan Zamfir; scenografia: Dorothee Curio; video: Mihai Păcurar; muzica: Bobo Burlăcianu. Co-producător: Asociația Piese Refractare. ­ARCUB, Cu sprijinul Institutului Goethe, Ambasadei Franței la București și al Institutului Francez. 

Chestionarea prin artă a deficienţelor sistemului (politic, economic, cultural) şi a eşecurilor societăţii în relaţie cu categoriile marginale reprezintă un trend internaţional. Spectacole, filme, cărţi dezbat falimentul umanismului, revirimentul intoleranţei, radicalizarea profitului. Arta se dovedeşte a fi trează, atentă la derapajele tot mai multe şi mai grave ale democraţiei. Dar odată cu aprecierea de care se bucură arta socială, apare şi un fenomen secundar: ea devine o modă. Efectele sînt multe, de la tratarea superficială a subiectelor la alegerea temelor sociale doar pentru capacitatea lor de a atrage beneficii de imagine (şi financiare, desigur) pentru artişti.

În cel mai recent spectacol al său, Gianina Cărbunariu face o investigaţie asupra fracturii dintre artişti şi creaţia lor, identificînd discursuri diferite în operă şi în viaţa reală, lipsa empatiei şi ipocrizia creatorilor care speculează socialul în avantajul propriu. Artists Talk porneşte de la exprimarea artiştilor în spaţiul public – discuţiile post-spectacol – şi prezintă în şase scene modul în care socialul este exploatat în artă.

Demersul autoreflexiv al Gianinei Cărbunariu vizează analiza diferenţei dintre etică şi estetică (artă cu tendinţă vs artă pentru artă). Cazurile prezentate sînt generalizate prin anonimizare, chiar dacă sînt inspirate de situaţii şi persoane reale, căci acele idei şi atitudini se regăsesc în discursul public. Totuşi, identificarea surselor poate aduce un plus de greutate demonstraţiei artistice, prin corelarea ficţiunii cu realitatea.

La un vernisaj de graffiti pe zidul care separă o comunitate marginală de majoritatea dominantă – recognoscibil drept zidul din Baia Mare care desparte romii de români –, primarul (Alexandru Potocean creionează excelent un edil-şerif care se autoeroizează) foloseşte arta socială ca acoperire pentru izolarea unei etnii defavorizate, sub directa aprobare a unui cetăţean indignat (Gabriel Răuţă identifică subtil o mentalitate defensiv-agresivă a omului obişnuit). Artiştii implicaţi într-un spectacol şi un film, ambele documentare, despre comunităţi discriminate, abuzate şi violentate, dovedesc o lipsă totală de empatie faţă de subiecţii lor. Echipele de creaţie (Ilinca Manolache face două personaje superficial-stupide, coregrafa şi regizoarea, ambele de o ipocrizie genuină) recurg la argumentul artei pentru artă pentru a justifica neimplicarea subiecţilor în spectacol sau lipsa de intervenţie într-o situaţie critică (în acest ultim caz, dezbaterea este preluată din presă: jurnaliştii de război ajută oamenii în situaţiile de criză sau doar înregistrează momentul, pentru a informa publicul?).

rosencrantz foro a bulboaca jpg jpeg

O altă scenă – un interviu – porneşte de la cazul regizorului Alvis Hermanis (invocat şi de Oliver Frljic în Violenţa noastră şi violenţa voastră) care renunţă la proiectul de la Teatrul Thalia din Hamburg după ce instituţia se afiliază mişcării Welcome Refugees şi trimite o scrisoare publică în care îşi prezintă opinia anti-imigraţie. În spectacol sînt folosite, pînă la un punct, fragmente din declaraţiile lui Hermanis, amplificate apoi într-o retorică naţionalistă (unde „naţiunea“ este cea europeană). Interesant e modul în care cei doi translatori (fabuloşi Ruxandra Maniu şi Gabriel Răuţă) preiau acest discurs şi îl radicalizează, într-un proces care arată cum poziţionarea extremistă publică a unui artist faţă de teme sensibile coagulează conservatorismul patriotard al auditoriului şi oferă justificare furiei sociale.

Scena finală face referire la scriitoarea Irène Némirovsky, ucraineancă de origine evreiască, ce a trăit în Franţa şi a murit la Auschwitz, autoare a unor romane apreciate în epocă și care a încercat, fără succes, să obţină imunizarea în faţa valului antisemit prin asimilarea sa ca franţuzoaică (s-a botezat etc.). Romanul Suita franceză, descoperit la 60 de ani după moartea sa, face o radiografie nemăgulitoare Franţei din timpul ocupaţiei naziste şi creează controverse legate de etica autoarei. Biografia ei devine un rechizitoriu făcut artiştilor, rostit detaşat de actorul Bogdan Zamfir (care este vectorul lucidităţii în spectacol, el jucînd şi rolul jurnalistului care chestionează etica regizoarei amintite mai sus): derapajele umane nu se spală cu luciditate artistică. Dar e ceva mai mult în această scenă: e chintesenţa unei Europe confuze şi perverse, care susţine respectarea identităţii străinului, dar îi pretinde să renunţe la ea dacă vrea să se integreze, pentru a l condamna apoi exact pentru acea identitate renegată.

Decorul (Dorothee Curio) include o podea lucioasă, pe care actorii intră cu cipici aseptici sau desculţi – o ironie la adresa „sfintei scînduri“ şi o oglindă în care realitatea se reflectă denaturat –, o perdea din franjuri strălucitoare şi o firmă luminoasă care localizează naraţiunile (Somewhere in Europe). Costumele mixează casual cu lux (materiale comune negre cu aplicaţii lucioase), expresie a interacţiunii dintre social şi artă. Cotidianul este ridicat astfel la rang de vedetă.

Vorbit în română, engleză şi franceză, spectacolul beneficiază de traduceri orale şi supratitrări care adaugă mesajului original noi nuanţe şi panoramează degradarea discursului în spaţiul public. Actorii teatralizează subtil personaje deraiate de la moralitatea democratică – rasişti, naţionalişti, homofobi etc. – fără să le caricaturizeze, refuzîndu-le căderea în derizoriu prin ridiculizare.

Spectacol lucid, care chestionează scopul artei şi responsabilitatea artistului, Artists Talk lasă deschisă o întrebare: opera este anulată de delictul de opinie al autorului? Aici doar publicul poate răspunde. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: A. Bulboacă

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...
Pasărea vorbitoare jpeg
Pasărea vorbitoare
O lume tainică prinde astfel să ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultivă deopotrivă grația gestului de dans și precizia observației antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre „Comedia lumii” jpeg
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre „Comedia lumii”
Patronate de cea mai citită revistă de cultură din România, „Conferințele Dilema veche” sînt un proiect itinerant, avînd pînă acum ediții în Arad, Timișoara, Cluj-Napoca și, începînd din acest an, Oradea.
Premianții Galei Radio România Cultural 2022 jpeg
Premianții Galei Radio România Cultural 2022
Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XXI-a, şi-a desemnat cîştigătorii luni, 18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
În Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, vor evolua pe scena Sălii Radio două dintre ansamblurile Radio România: Orchestra Naţională Radio și Corul Academic Radio (pregătit de dirijorul Ciprian Țuțu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.