Politicienii artei

Publicat în Dilema Veche nr. 678 din 16-22 februarie 2017
Politicienii artei jpeg

Artists Talk, un spectacol de ┬şGianina C─ârbunariu. Cu: Ruxandra Maniu, Ilinca Manolache, Alexandru Potocean, Gabriel R─âu╚Ť─â, Bogdan Zamfir; scenografia: Dorothee Curio; video: Mihai P─âcurar; muzica: Bobo Burl─âcianu. Co-produc─âtor: Asocia╚Ťia Piese Refractare. ┬şARCUB, Cu sprijinul Institutului Goethe, Ambasadei Fran╚Ťei la Bucure╚Öti ╚Öi al Institutului Francez. 

Chestionarea prin art─â a deficien┼úelor sistemului (politic, economic, cultural) ┼či a e┼čecurilor societ─â┼úii ├«n rela┼úie cu categoriile marginale reprezint─â un trend interna┼úional. Spectacole, filme, c─âr┼úi dezbat falimentul umanismului, revirimentul intoleran┼úei, radicalizarea profitului. Arta se dovede┼čte a fi treaz─â, atent─â la derapajele tot mai multe ┼či mai grave ale democra┼úiei. Dar odat─â cu aprecierea de care se bucur─â arta social─â, apare ┼či un fenomen secundar: ea devine o mod─â. Efectele s├«nt multe, de la tratarea superficial─â a subiectelor la alegerea temelor sociale doar pentru capacitatea lor de a atrage beneficii de imagine (┼či financiare, desigur) pentru arti┼čti.

├Än cel mai recent spectacol al s─âu, Gianina C─ârbunariu face o investiga┼úie asupra fracturii dintre arti┼čti ┼či crea┼úia lor, identific├«nd discursuri diferite ├«n oper─â ┼či ├«n via┼úa real─â, lipsa empatiei ┼či ipocrizia creatorilor care speculeaz─â socialul ├«n avantajul propriu. Artists Talk porne┼čte de la exprimarea arti┼čtilor ├«n spa┼úiul public ÔÇô discu┼úiile post-spectacol ÔÇô ┼či prezint─â ├«n ┼čase scene modul ├«n care socialul este exploatat ├«n art─â.

Demersul autoreflexiv al Gianinei C─ârbunariu vizeaz─â analiza diferen┼úei dintre etic─â ┼či estetic─â (art─â cu tendin┼ú─â vs art─â pentru art─â). Cazurile prezentate s├«nt generalizate prin anonimizare, chiar dac─â s├«nt inspirate de situa┼úii ┼či persoane reale, c─âci acele idei ┼či atitudini se reg─âsesc ├«n discursul public. Totu┼či, identificarea surselor poate aduce un plus de greutate demonstra┼úiei artistice, prin corelarea fic┼úiunii cu realitatea.

La un vernisaj de graffiti pe zidul care separ─â o comunitate marginal─â de majoritatea dominant─â ÔÇô recognoscibil drept zidul din Baia Mare care desparte romii de rom├óni ÔÇô, primarul (Alexandru Potocean creioneaz─â excelent un edil-┼čerif care se autoeroizeaz─â) folose┼čte arta social─â ca acoperire pentru izolarea unei etnii defavorizate, sub directa aprobare a unui cet─â┼úean indignat (Gabriel R─âu┼ú─â identific─â subtil o mentalitate defensiv-agresiv─â a omului obi┼čnuit). Arti┼čtii implica┼úi ├«ntr-un spectacol ┼či un film, ambele documentare, despre comunit─â┼úi discriminate, abuzate ┼či violentate, dovedesc o lips─â total─â de empatie fa┼ú─â de subiec┼úii lor. Echipele de crea┼úie (Ilinca Manolache face dou─â personaje superficial-stupide, coregrafa ┼či regizoarea, ambele de o ipocrizie genuin─â) recurg la argumentul artei pentru art─â pentru a justifica neimplicarea subiec┼úilor ├«n spectacol sau lipsa de interven┼úie ├«ntr-o situa┼úie critic─â (├«n acest ultim caz, dezbaterea este preluat─â din pres─â: jurnali┼čtii de r─âzboi ajut─â oamenii ├«n situa┼úiile de criz─â sau doar ├«nregistreaz─â momentul, pentru a informa publicul?).

rosencrantz foro a bulboaca jpg jpeg

O alt─â scen─â ÔÇô un interviu ÔÇô porne┼čte de la cazul regizorului Alvis Hermanis (invocat ┼či de Oliver Frljic ├«n Violen┼úa noastr─â ┼či violen┼úa voastr─â) care renun┼ú─â la proiectul de la Teatrul Thalia din Hamburg dup─â ce institu┼úia se afiliaz─â mi┼čc─ârii Welcome Refugees ┼či trimite o scrisoare public─â ├«n care ├«┼či prezint─â opinia anti-imigra┼úie. ├Än spectacol s├«nt folosite, p├«n─â la un punct, fragmente din declara┼úiile lui Hermanis, amplificate apoi ├«ntr-o retoric─â na┼úionalist─â (unde ÔÇ×na┼úiuneaÔÇť este cea european─â). Interesant e modul ├«n care cei doi translatori (fabulo┼či Ruxandra Maniu ┼či Gabriel R─âu┼ú─â) preiau acest discurs ┼či ├«l radicalizeaz─â, ├«ntr-un proces care arat─â cum pozi┼úionarea extremist─â public─â a unui artist fa┼ú─â de teme sensibile coaguleaz─â conservatorismul patriotard al auditoriului ┼či ofer─â justificare furiei sociale.

Scena final─â face referire la scriitoarea Ir├Ęne N├ęmirovsky, ucraineanc─â de origine evreiasc─â, ce a tr─âit ├«n Fran┼úa ┼či a murit la Auschwitz, autoare a unor romane apreciate ├«n epoc─â ╚Öi care a ├«ncercat, f─âr─â succes, s─â ob┼úin─â imunizarea ├«n fa┼úa valului antisemit prin asimilarea sa ca fran┼úuzoaic─â (s-a botezat etc.). Romanul Suita francez─â, descoperit la 60 de ani dup─â moartea sa, face o radiografie nem─âgulitoare Fran┼úei din timpul ocupa┼úiei naziste ┼či creeaz─â controverse legate de etica autoarei. Biografia ei devine un rechizitoriu f─âcut arti┼čtilor, rostit deta┼čat de actorul Bogdan Zamfir (care este vectorul lucidit─â┼úii ├«n spectacol, el juc├«nd ┼či rolul jurnalistului care chestioneaz─â etica regizoarei amintite mai sus): derapajele umane nu se spal─â cu luciditate artistic─â. Dar e ceva mai mult ├«n aceast─â scen─â: e chintesen┼úa unei Europe confuze ┼či perverse, care sus┼úine respectarea identit─â┼úii str─âinului, dar ├«i pretinde s─â renun┼úe la ea dac─â vrea s─â se integreze, pentru a l condamna apoi exact pentru acea identitate renegat─â.

Decorul (Dorothee Curio) include o podea lucioas─â, pe care actorii intr─â cu cipici aseptici sau descul┼úi ÔÇô o ironie la adresa ÔÇ×sfintei sc├«nduriÔÇť ┼či o oglind─â ├«n care realitatea se reflect─â denaturat ÔÇô, o perdea din franjuri str─âlucitoare ┼či o firm─â luminoas─â care localizeaz─â nara┼úiunile (Somewhere in Europe). Costumele mixeaz─â casual cu lux (materiale comune negre cu aplica┼úii lucioase), expresie a interac┼úiunii dintre social ┼či art─â. Cotidianul este ridicat astfel la rang de vedet─â.

Vorbit ├«n rom├ón─â, englez─â ┼či francez─â, spectacolul beneficiaz─â de traduceri orale ┼či supratitr─âri care adaug─â mesajului original noi nuan┼úe ┼či panorameaz─â degradarea discursului ├«n spa┼úiul public. Actorii teatralizeaz─â subtil personaje deraiate de la moralitatea democratic─â ÔÇô rasi┼čti, na┼úionali┼čti, homofobi etc. ÔÇô f─âr─â s─â le caricaturizeze, refuz├«ndu-le c─âderea ├«n derizoriu prin ridiculizare.

Spectacol lucid, care chestioneaz─â scopul artei ┼či responsabilitatea artistului, Artists Talk las─â deschis─â o ├«ntrebare: opera este anulat─â de delictul de opinie al autorului? Aici doar publicul poate r─âspunde. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: A. Bulboac─â

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.