Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 944 din 12 ÔÇô 18 mai 2022
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg

ÔÇ×Nu ╚Ötiu ce viitor voi avea ├«n Rom├óniaÔÇŁ, zice Alexey Druz, un t├«n─âr regizor ucrainean, participant la proiectul Becoming Romanian. Ini╚Ťiat de Lora Krasteva, artist─â ╚Öi curatoare, ╚Öi Claire Gilbert, produc─âtoare, ambele din Marea Britanie, proiectul Becoming se deruleaz─â ├«n Cehia, Rom├ónia, Germania ╚Öi Marea Britanie ╚Öi exploreaz─â identitatea migrantului ╚Öi rela╚Ťia cu ╚Ťara-gazd─â, analiz├«nd idei ca apartenen╚Ť─â ╚Öi na╚Ťionalitate prin pove╚Öti personale, ├«ntr-un format artistic care include documentarea, dar nu se limiteaz─â la ea. Lora Krasteva, ea ├«ns─â╚Öi imigrant─â din Bulgaria, conduce o serie de ateliere cu migran╚Ťi, arti╚Öti sau nu, prin care exploreaz─â aceste teme, provoac─â autoinvestigarea identitar─â ╚Öi construie╚Öte rela╚Ťii. Produsul atelierelor este o ac╚Ťiune cultural─â, diferit─â ├«n fiecare loc al proiectului ├«n func╚Ťie de arti╚Ötii participan╚Ťi, istoriile ╚Öi sensibilit─â╚Ťile personale. ├Än Rom├ónia, proiectul, derulat ├«n aprilie la Centrul de Teatru Educa╚Ťional Replika, a produs o expozi╚Ťie performativ─â pentru c─â cei doi arti╚Öti participan╚Ťi aici s├«nt pictori. Sameullah Attayee este un t├«n─âr afgan care a venit ├«n Rom├ónia din Fran╚Ťa, unde emigrase ├«mpreun─â cu familia atunci c├«nd r─âzboiul le-a ajuns acas─â. Picturile lui, ca ╚Öi cea realizat─â de sora sa, Zahra, participant─â ╚Öi ea la proiect, s├«nt rafinate tehnic, desene complexe cu multiple straturi de culoare, ├«n nuan╚Ťe vii, ╚Öi care vorbesc despre libertate ╚Öi spa╚Ťii idilice ├«n care se poate evada imaginar din spatele gratiilor. Valera Hrishanin vine din Ucraina ╚Öi pentru el r─âzboiul este ├«nc─â insuportabil de real. ÔÇ×P─ârerea mea ╚Öi a altor ucraineni este c─â atunci c├«nd Putin nu va mai fi viu, abia atunci se va termina r─âzboiulÔÇŁ, crede el, conectat permanent la ╚Ötirile de acas─â. Toat─â furia pe care o simte o revars─â ├«n desene. Linii groase, ap─âsate, converg ├«n portrete: o femeie cu o coroni╚Ť─â de flori pe cap, o feti╚Ť─â (desenat─â ├«n timpul spectacolului), ambele ├«n culorile Ucrainei, ╚Öi o serie de patru tinere, ├«n tu╚Öe negre, br─âzdate de altele ro╚Öii ÔÇô femeile agresate. ├Än tablourile f─âcute acas─â, ├«nainte s─â plece, pentru armata ucrainean─â, Valera a desenat victoria. Aici ├«ns─â simte suferin╚Ťa pentru c─â el ╚Ötie bine ce ├«nseamn─â asta. Fost baschetbalist, a fost for╚Ťat s─â abandoneze sportul din cauza unei boli neurologice. Din depresia care a urmat l-a scos desenatul, lucru de care nu ╚Ötia p├«n─â atunci c─â e capabil.

Al─âturi de cei doi arti╚Öti, ├«n proiect au mai fost implica╚Ťi al╚Ťi cinci participan╚Ťi, fiecare cu istoria lui de migra╚Ťie. Zahra, sora lui Sameullah, este timid─â, dar cu fiecare zi de atelier devine tot mai deschis─â, se implic─â tot mai mult ╚Öi comunic─â cu ceilal╚Ťi. Picteaz─â mai solar dec├«t fratele ei, dar cu o tehnic─â la fel de complex─â. Alexey, regizorul, prinde din mers ritmul de lucru, c─âci nu a fost aici de la ├«nceput. Corina Cioflec a venit ├«n urrm─â cu 17 ani din Republica Moldova. R─âzboiul din vecini i-a activat amintiri bine ascunse din copil─ârie c─âci e n─âscut─â ├«n Transnistria pe care a p─âr─âsit-o c├«nd era copil ╚Öi a izbucnit conflictul. Deidre Matthee, care se autodefine╚Öte serial migrant, s-a n─âscut ├«n Africa de Sud, a plecat ├«n Portugalia, apoi ├«n Rom├ónia, de unde drumurile i-au oscilat ├«ntre ╚Ťara natal─â ╚Öi cea de adop╚Ťie. Sidonia Doica reprezint─â sensul invers ├«n acest proiect, este rom├ónc─â plecat─â temporar la studii ├«n Marea Britanie, de unde s-a ├«ntors deocamdat─â, de╚Öi ├«nc─â nu ╚Öi-a g─âsit un acas─â. Despre plecarea, de multe ori for╚Ťat─â, a migran╚Ťilor ╚Öi despre acas─â este performance-ul lor cu o valiz─â ╚Öi un drum pe care fiecare ├«l preia de la cel─âlalt ╚Öi ├«l ├«ncarc─â emo╚Ťional cu propriile experien╚Ťe. Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde. Din valiz─â se scoate o p├«nz─â din care se face conturul Rom├óniei, un spa╚Ťiu ├«n interiorul c─âruia migran╚Ťii ├«╚Öi g─âsesc, cel pu╚Ťin temporar, ad─âpost. Dar este Rom├ónia acas─â pentru migran╚Ťi? Unde este un migrant acas─â?

944 15 foto centrul replika jpg jpeg

                                                            Foto: Centrul Replika

O alt─â direc╚Ťie de explorare ├«n proiect este comunicarea. Se lucreaz─â prin traduceri, zice Lora, dar se traduce nu doar dintr-o limb─â ├«n alta, ci ╚Öi dintr-un limbaj ├«n altul. Sameullah ╚Öi Zahra s├«nt hipoacuzici ╚Öi au comunicat cu ceilal╚Ťi prin limbajul semnelor (cu ajutorul Mirabelei Pan─â) p├«n─â c├«nd semnele au ├«nceput s─â devin─â o limb─â comun─â care a fost integrat─â ├«n performance. Pentru cei mai noi migran╚Ťi, refugia╚Ťii ucraineni, limba a devenit recent o problem─â complicat─â din cauza r─âzboiului. Ucrainenii vorbesc pe scar─â larg─â rus─â, care acum este limba agresorului. Alexey separ─â lucrurile categoric. ÔÇ×Rusa face parte din cultura familiei mele. ├Än ora╚Öul meu (Nikolaev), 90% din locuitori vorbesc rus─â. Limba nu face politic─â. Cred ├«ns─â c─â acum trebuie s─â avem grij─â de limba noastr─â ucrainean─â.ÔÇŁ Valera nuan╚Ťeaz─â lucrurile. ÔÇ×├Än╚Ťeleg c─â nu este voin╚Ťa tuturor din Rusia s─â fie r─âzboi. Am rude ├«n Rusia, mama mea comunic─â cu ele, ├«ns─â eu nu pot, ├«mi este greu ├«n momentul ─âsta. Evident c─â ceva se schimb─â ├«n mine, dar o s─â fac tot posibilul ca s─â nu se schimbe ├«ntr-at├«t de radical ├«nc├«t s─â nu mai vreau deloc s─â vorbesc limba rus─â sau s─â m─â uit la operele lor de art─â.ÔÇŁ Ca lucrurile s─â fie gestionabile emo╚Ťional, la ateliere a participat psihologul Bogdan Rusu, care are experien╚Ť─â de lucru cu migran╚Ťii, iar dup─â performance a avut loc o dezbatere cu sociologul Simona Guga care, de asemenea, lucreaz─â cu refugia╚Ťi. Ea a explicat, printre altele, diferen╚Ťele dintre migrant economic, refugiat, expat ╚Öi pe cele dintre perspectiva migrantului ╚Öi cea a locuitorilor ╚Ť─ârii-gazd─â asupra acesteia. Mi s-a p─ârut important─â, de exemplu, precizarea c─â lucruri precum rela╚Ťiile sociale sau asem─ânarea cu societatea din ╚Ťara de origine pot conta mai mult pentru un migrant dec├«t nivelul de trai din ╚Ťara de adop╚Ťie. Asta te oblig─â s─â prive╚Öti din perspectiva celuilalt, ceea ce este un prim pas c─âtre o societate incluziv─â.

Becoming Romanian a fost unul dintre pu╚Ťinele proiecte performative cu ╚Öi despre migran╚Ťi ├«ntr-un moment ├«n care la u╚Öa Rom├óniei este r─âzboiul. Un r─âzboi care aduce refugia╚Ťi ╚Öi ne oblig─â s─â ne reg├«ndim identitatea ╚Öi umanitatea.

Expozi╚Ťia performativ─â Becoming Romanian, co-produc╚Ťie a Centrului Replika ╚Öi a programului Perform Europe, poate fi vizionat─â aici.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto (sus): Sameullah Attayee (st├«nga), Valera Hrashinin (dreapta); credit foto: Centrul Replika 

Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.