Plecarea lui Barni (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 620 din 7-13 ianuarie 2016
Plecarea lui Barni (I) jpeg

N u ştiu prea multe despre tine, îi zic. L-am văzut prima dată în 20/20, spectacolul Gianinei Cărbunariu despre conflictul româno-maghiar din martie 1990, făcut la Studio Yorick, un teatru independent din Tîrgu Mureş, condus de Aba Sebestyén. Actorul Bányai Kelemen Barna a jucat în mai multe spectacole acolo, toate în regia lui Aba. „Aveam o cutiuţă în care se puneau donaţiile de la spectatori. După spectacol, deschideam cutiuţa şi împărţeam banii, ca fraţii. Cînd a venit la Mureş, Gianina a zis că ar vrea să facă ceva legat de oraş, «nu aveţi o poveste?». I-am spus despre martie ’90 (n.red. – conflictul româno-maghiar de la Tîrgu Mureş, soldat cu cinci morţi). Ne-am deplasat în locurile de unde au venit atunci oamenii, au fost vreo cincizeci şi ceva de interviuri cu oameni care au devenit personaje, făcute de băieţii de la Bucureşti şi de noi, ungurii din Mureş.“ 

Îl cunosc doar de cinci ani, dar, în mintea mea, Bányai Kelemen Barna este lipit bine de teatrul mureşean. „Da, sînt din Tîrgu Mureş, născut acolo, crescut acolo, facultate tot acolo şi din 2006, după ce am terminat facultatea, direct la teatru, tot în Mureş“, unde „repertoriul e vast, şi operete, şi comedii. Nu cînt rău, dar nici bine, cu operetele astea nu mă simt foarte bine.“ Aşa că a fost atras mai mult de teatrul dramatic. După Gianina Cărbunariu, a venit întîlnirea cu Csaba Székely şi primele două părţi din Trilogia minelor – Flori de mină şi Beznă de mină, tot în regia lui Aba. „Cu Flori de mină am fost în secuime. Mulţi s-au îndepărtat de poveste şi au zis că noi nu trăim aşa. Dar povestea nu e neapărat despre secui. Poate fi vorba şi de irlandezi, ca la Martin McDonagh. E valabilă în orice sat izolat. Eu cred că e bine să vadă lumea. Nu‑mi place metafora asta, e banală, dar teatrul trebuie să fie o oglindă a ceea ce trăim.“ În Tîrgu Mureş, cele două Mine au fost bine primite. „Sînt spectacole la care te uiţi, te gîndeşti, îţi vine să rîzi şi îţi stă rîsul în gît. Tare se supără ungurii dacă li se zice ceva în faţă.“

V orbeşte calm, cu ritm. Are un soi de distanţare care îl obiectivează. „Cred că Csaba Székely a primit multe critici. Oamenii zic: e talentat băiatul, spectacolul e OK, dar nu vorbim despre asta. Oamenii nu îşi pun întrebări. E OK să nu fie valuri. Nu zic că sînt neapărat naţionalişti, dar au, avem ceva orgolios. Nu vorbim despre asta, despre ce nu ne place.“ Rolul poliţistului Florin din Beznă de mină i-a adus premii în Ungaria şi o nominalizare la Premiile UNITER în România. Un actor ungur joacă un personaj român. „După martie ’90, cînd au avut loc confruntările româno-maghiare la Mureş, mi-am pus întrebări. Eram copil şi nu înţelegeam. Iarăşi, nu prea am vorbit noi despre asta. Eu n‑am înţeles ce era, război? Nu era război. La Revoluţie, au venit tancurile şi mama era foarte bucuroasă. Am întrebat ce s-a în­tîm­plat şi ea a zis: fiule, de acum încolo o să mănînci cîte banane vrei. După asta a venit (n.red. – confruntarea din) martie la Mureş şi mi-a arătat bunicul un semn lîngă sonerie, ca de glonţ, şi a zis că acolo a fost un microfon, că era ascultat. Asta e o poveste lungă, de ce era el ascultat. Dupa ’89 s-a tras afară microfonul, şi din perete, şi din telefon, s-au spart chestii, au făcut curăţenie băieţii. Tata mi-a povestit că avea un prieten care a fugit din ţară înainte de ’89 şi, prin Europa Liberă, a transmis că a reuşit. A spus poreclele prietenilor de acasă. Securitatea i‑a prins şi i-a chemat să spună cum a plecat ăla şi unde e. Taică-meu nu ştia nimic. Poliţistul de la secţie era mai tînăr decît tata. Cînd începea să vorbească, cum stăteau ei doi la masă, faţă în faţă, poliţistul avea ţigări şi zicea: poftim ţigări, luaţi şi să vorbim. Taică-meu nu fumează. Poliţistul ăsta, cînd începea conversaţia, întotdeauna punea cheile pe masă. Am făcut asta în rol şi i-am zis lui taică-meu: hai la premieră, că ţi-am făcut ceva. După premieră i-am zis: no, ai văzut, ai văzut? Şi taică-meu: ce? Păi, ţi-am făcut un gest cum mi-ai povestit cînd eram mic. Nu a observat. În fine, după audieri, s-a enervat poliţistul că nu scoate nimic de la taică-meu şi i-a aruncat cheile în faţă. Şi acum are semn… Noi nu simţeam acasă comunismul, sărăcia. Eu sînt născut în ’82. Ştiam că nenea rău era Ceauşescu şi nu aveam voie să îi pomenim numele. Am luat o palmă de la bunicul cînd am zis ceva de Ceauşescu. Mai tîrziu m‑am documentat, am aflat informaţii despre taică-meu şi bunicul meu.“

U rmează poveşti „numai pentru tine“. Poveşti de familie, din timpul colectivizării şi din cel al regimului Ceauşescu, poveşti de dragoste şi ură, despre pămînt şi uitare, despre maghiari şi români. Poveşti adevărate care nu se spun. Nu vorbim despre asta, mă gîndesc. „Am vrut să îl înţeleg pe bunicul. Nu ura românii, dar nu voia să audă de ei. Am citit multe despre comunism. Am vorbit cu taică-meu. Eu am copilărit în cartierul Tudor Vladimirescu din Tîrgu Mureş, între români, în blocul cu opt etaje eram vreo patru familii de maghiari. Băieţii cu care am copilărit erau români. Pînă la 7 ani numai între români am fost. Locuiam lîngă o unitate militară. În fiecare dimineaţă ne trezeam cu imnul.“ Are şi un strop de sînge de italian. „Bunicul meu, din partea tatălui, s-a născut la Bucureşti. Străbunica mea a fost servitoare acolo, l-a întîlnit pe italian, care nu l-a vrut pe bunicul meu, aşa că l-a dus la orfelinat, de unde a fost adoptat de familia Kelemen. După un timp, mama lui l-a luat înapoi şi s-au dus împreună la Mureş. De italian nu mai ştiu nimic. Singurul lucru rămas de la el este un cîine din bronz. Prietena mea este unguroaică din Budapesta. Se zice că străbunicul ei a construit spitalul de pneumonie din Braşov şi că a avut terenuri de petrol la Ploieşti. Am zis să mergem la arhivă în Bucureşti, să ne căutăm rădăcinile.“ Prietena lui cu rădăcini în Ardeal mă duce cu gîndul la personajul Eszter din romanul lui Attila Bartis,

(va urma)

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Z. Rab, G. Stekovics

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Rezultatul protestelor împotriva turiștilor: stațiunile spaniole se golesc
Spaniolii furioși din cauza turismului în masă au primit exact ceea ce au cerut, deoarece Magaluf , unul dintre cele mai importante locuri de vacanță din Mallorca, este pe jumătate gol. De fapt, arată ca un oraş fantomă.
image
Alimentele pe care experții în siguranță alimentară nu le-ar mânca niciodată de la bufetul de mic dejun al unui hotel
Cu toţii suntem de acord că, în vacanţă, unul dintre avantajele de a sta la un hotel este bufetul de mic dejun inclus în pachetul achiziţionat. În acelaşi timp, ultimul lucru pe care ni-l dorim este să rămânem în cameră din cauza vreunei boli digestive.
image
Caravană electorală, atacată cu bâtele într-o comună din județul Buzău VIDEO
Lupta politică se duce și cu ciomagul, pe alocuri. O demonstrează filmarea realizată de membrii unei caravane electorale din comuna buzoiană Calvini, în care se vede cum sunt alergați și amenințați cu bâtele de un grup de săteni.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.