Omul în epoca Internetului

Publicat în Dilema Veche nr. 787 din 21-28 martie 2019
Omul în epoca Internetului jpeg

● Super OK de Mircea Moroianu. Cu: Alexandra Laura Badea, Andreea Belu, Răzvan Rotaru, Eduard Cîrlan. Regia: Alexandros Raptis. Mișcarea scenică: Andreea Belu. Muzica: Andrei Raicu. Video: Vlad Lăzărescu. Spectacol găzduit de CNDB. 

Că Internetul ne-a schimbat viaţa, sîntem cu toţii de acord. În ce măsură această schimbare este predominat pozitivă sau negativă, asta este altă poveste. Mai multe studii au investigat efectele Internetului şi modul în care paradigma vieţii a fost fundamental reconfigurată astfel încît însăşi natura umană a fost / este în curs de / va fi ajustată (în Homo deus. Scurtă istorie a viitorului, Yuval Noah Harari prevede că „inteligenţa se decuplează de la conştiinţă“ în această epocă dominată de „religia datelor“, ceea ce e la fel de grav pe cît sună). Previziunile legate de relaţia om-Internet-dispozitive sînt preponderent pesimiste astfel că, cel puţin în artă, în teatru şi literatură în particular, perspectiva asupra viitorului este distopică. În Super OK, un spectacol la graniţa dintre teatru şi dans, viitorul aparţine dispozitivelor şi Internetului. Fără ele, omul nu ar putea exista ca specie pentru că nu ar putea funcţiona social, nu s-ar forma comunităţi în condiţiile în care Internetul este singurul mediu de comunicare, iar dispozitivele, în special telefonul mobil şi computerele de mici dimensiuni, sînt canalele. Este aici un format atipic de distopie, hai să-i zicem luminoasă. Textul lui Mircea Moroianu, care înregistează interacţiunile cotidiene şi relaţiile uzuale (inclusiv erotice) în acest univers hipertehnologizat, este fragmentar, alcătuit dintr-o suită de conversaţii scurte, repezite, esenţializate de intermedierea Internetului, scheletice chiar, descărnate de substanţă, poezie şi intimitate. Personajele sînt abstractizate, de fapt, nu ele, ci identităţile lor. Patru actanţi, două femei şi doi bărbaţi, redau conversaţii între două personaje care se cunosc, se îndrăgostesc, se iubesc şi se despart pe Internet, trăind nu o relaţie la distanţă sau virtuală, cum am putea crede astăzi, ci una reală, doar că realul are cu totul alt sens în acea lume. Practic, virtualul de azi este realul de mîine. Cei patru interpretează, de fapt, personaje arhetipale – corpurile şi vocile se multiplică, identităţile sînt aceleaşi – şi poartă o conversaţie generică, valabilă oricînd (în acel viitor) între oricare două persoane. Spectacolul lui Alexandros Raptis mizează pe o imagine estetizantă, este un poem vizual alb cu un decor imaculat, scaune rotative care alunecă silenţios pe covorul de scenă şi videomapping. Scenografia, atît cea materială, cît şi cea digitală, inspiră un oarecare pozitivism, dar imprimă şi senzaţia de steril, aseptic, de lume redusă la elemente primare şi generale, de pierdere a identităţii, a subiectivului, acest lucru fiind susţinut şi de coregrafia Andreei Belu, bazată pe sincronicitate. Ceea ce pierde acest viitor imaginat în Super OK este deliciul imperfecţiunii, care poate fi doar atributul umanului. Populaţia viitorului pare a fi alcătuită exclusiv din umanoizi şi am putea defini umanoizii, în convenţia spectacolului, drept fiinţe imbecilizate de tehnologie. Nu e o caracterizare flatantă, dar viitorul digital pare a fi o cursă de şoareci în care umanitatea s a prins singură. 

rosencrantz share foto petre fall 1 jpg jpeg

● Share // 1. The perfect birthday. Share face parte din „ARTHUB Imersiv – stagiunea de dramaturgie contemporană“, co-finanțat de AFCN. ARTHUB, Bucureşti. 

Regizorul şi performerul Robert Bălan şi-a sărbătorit ziua de naştere – ironic stabilită de Providenţă pe 8 Martie, de Ziua Femeii – cu un spectacol. Nu e prima dată cînd artistul urcă pe scenă de ziua sa. În 2013 făcuse acelaşi lucru pentru a prezenta performance-ul sfîrşit (work in progress). De data asta, tema performance-ului Share // 1. The perfect birthday se leagă, ca şi la Super OK, tot de integrarea cotidianului în spaţiul virtual, mai exact de transformarea realităţii zilnice, banale sau extraordinare, în material de (auto)promovare. Performance-ul analizează ego-ul în era virtualului, modul în care imaginea proprie este creată, ajustată, cosmetizată pe Internet, legătura dintre stima de sine şi succesul online, dependenţa de mediul virtual, ca alternativă autoflatantă la realitatea monotonă. O serie de informaţii a precedat acţiunea performativă propriu-zisă. Ştiri despre prezenţa artistului prin alte ţări sau despre dispariţia unor dispozitive absolut necesare spectacolului au creat o oarecare confuzie. În foaier trona un cadou misterios. Spectatorii sînt invitaţi să intre pe chat, într-un grup, şi să posteze fotografii în timp ce artistul transmite live din spaţiul de joc, care este iniţial închis pentru public. Spaţiul fizic şi cel virtual devin simultan accesibile: uşa se deschide, conversaţia începe pe chat. Sîntem toţi, artist şi spectatori, în acelaşi spaţiu, fizic şi virtual, dar, deşi comunicăm continuu prin Internet, nu avem nici un contact direct. Nu ne privim, nu ne atingem, nu ne vorbim, doar tastăm şi ascultăm cum clipocesc notificările de mesaje. Din cînd în cînd sînt oferite informaţii, fie despre „minunile“ Internetului – site-uri pe care poţi transmite în timp real monotonia propriei existenţe, dar şi conţinut grav, la limita legii sau chiar dincolo de ea –, fie despre clişeele de spectacol sau de aniversare, în fine, un conţinut eterogen despre devierea de sine prin alteritatea online, despre deconstrucţia aşteptărilor legate de spectacol şi a obiceiurilor sociale. Un concurs de like-uri, ca o metaforă primară a obsesiei egocentrice pe care o generează Internetul, se încheie cu o premiere. Nu întîmplător, de ziua sa, Robert Bălan este cel care face cadouri şi oferă cutia misterioasă (cu reviste şi cărţi) spectatorului cu postarea cea mai apreciată, inversînd astfel unul dintre stereotipurile aniversărilor, care zice că sărbătoritul este cel care primeşte daruri.

Am explicitat acest performance din două motive: el a fost creat pentru o unică vizionare şi vor mai urma încă două episoade din seria Share, în acelaşi format, fiecare cu cîte o singură reprezentaţie. Poate e de folos să se ştie ce s-a întîmplat în primul episod.

Create diferit, unul cu o structură spectaculară fixă, celălalt bazat pe improvizaţie pe un scenariu, Super OK şi -Share // 1. The perfect birthday reprezintă performativ îngrijorarea faţă de toxicitatea Internetului. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Bogdan Movileanu, Petre Fall

Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.