Obligaţia de a risca

Publicat în Dilema Veche nr. 350 din 28 octombrie - 3 noiembrie 2010
Obligaţia de a risca jpeg

- interviu cu Cristina Modreanu, selecţioner al Festivalului Naţional de Teatru -

Sîmbătă începe la Bucureşti a XX-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru. Spectacolele Hey, Girl!, de Romeo Castellucci, şi Regele moare, de Silviu Purcărete, se numără printre evenimentele cele mai aşteptate. Aflată la finalul mandatului de selecţioner (pe care UNITER i l-a încredinţat pentru trei ani), Cristina Modreanu face un bilanţ al ediţiilor pe care le-a coordonat.

Care este rolul Festivalului Naţional de Teatru pe agenda festivalieră oricum destul de încărcată?

FNT e una dintre puţinele manifestări teatrale care are un profil clar, scopuri bine definite şi un impact ce-l depăşeşte pe cel local. Pe lista scurtă se mai califică Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, Festivalul Shakespeare şi Festivalul Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara. Restul evenimentelor au un impact redus, dar sînt utile pentru că animă peisajul local. Rolul FNT în acest context – cel puţin aşa cum l-am văzut eu – a fost al unei platforme de prezentare a teatrului românesc, în scopul promovării acestuia în lume.

Care sînt criteriile pe care le aveţi în vedere atunci cînd selectaţi spectacolele din Festivalul Naţional de Teatru?

Există o doză mare de subiectivitate în operarea unei selecţii. Să nu admitem asta de la bun început e ca şi cum am vorbi despre contabilitate, nu despre artă. La urma urmei, eu am fost angajată de către UNITER pentru acest proiect pentru expertiza de spectator profesionist pe care o aveam în spate şi, îmi place să cred, implicit pentru concepţia mea despre teatru, pe care o afirmasem în scris în repetate rînduri. Dar, dincolo de valoarea artistică a spectacolelor, criteriu implicit şi cel mai important, există desigur şi criterii obiective legate de CV-ul anterior al creatorilor (criteriu aplicat în toate concursurile de proiecte, la finanţările pentru filme etc.), capacitatea de a interesa programatorii din străinătate (în funcţie de profilul festivalurilor şi teatrelor pe care le conduc), precum şi capacitatea – sau incapacitatea – de adaptare la un spaţiu de joc existent în Bucureşti. Aş mai preciza aici, pentru toţi cei care au discutat în sus şi în jos aceste criterii simple (mult mai neliniştiţi de declararea lor decît au fost în anteriorii 17 ani de absenţa totală a vreunei discuţii despre acest subiect) că n-am inventat apa caldă în această privinţă, ci m-am inspirat din modelele confirmate ale unor mari evenimente de gen.

Pînă la urmă, în ediţia din acest an au intrat spectacole „reprezentative“ sau spectacolele „cele mai bune“?

Cred că unul dintre lucrurile care fac foarte mult rău culturii noastre este „obsesia capodoperei“. Dacă începi să cauţi „spectacolele perfecte“, atunci sigur te vei opri doar asupra numelor deja confirmate, şi asupra unor creaţii profund legate de tradiţie – dacă facem ceva în acelaşi fel multă vreme se presupune că ne perfecţionăm – dar vei lăsa deoparte ideile noi, creativitatea incipientă, contribuţia personală originală, adică tot ceea ce este cu adevărat viu în artă. Cred că un promoter, un curator, cineva care ajunge în poziţia de a alege, are obligaţia să rişte (mai ales cînd evenimentul are o finanţare publică; nu-i poţi cere cuiva care investeşte bani privaţi să-şi asume riscuri artistice). Să nu meargă doar pe drumurile bătute, să nu caute doar confirmări, să nu cadă în capcana mulţumirii de moment a publicului. Fiindcă nu e vina publicului că nu ştie să aprecieze mai multe feluri de teatru, ci e vina acelora care au ales pentru el numai lucrurile despre care erau siguri că vor avea succes imediat, creînd un reflex pavlovian pentru actul artistic conformist, în detrimentul celui inovator. Eu mi-am asumat riscul de a proceda altfel, chiar dacă am stîrnit „rumoare“ în rîndul comentatorilor de gen. Sper ca asta să-i încurajeze pe toţi creatorii care gîndesc „altfel“ actul artistic.

Au existat în fiecare an fel de fel de nemulţumiri legate de spectacolele invitate la Bucureşti. Care e miza acestor conflicte? Şi, mai ales, cum le rezolvaţi?

Cînd e vorba despre selecţie, competiţie, concurs în general sînt întotdeauna şi nemulţumiri (un alt exemplu ar fi Gala Premiilor Uniter). Cred că e prea mult să le numim conflicte, au fost mai degrabă păreri contra selecţiei operate de mine. Rezultatul a fost că mi s-a pus amprenta de „selecţioner controversat“, uitîndu-se că o controversă înseamnă „a discuta în contradictoriu asupra unei probleme de principiu“. Cred că nu avem decît de cîştigat dacă există asemenea discuţii de principiu. Din păcate, la noi tonul şi miza sînt meschine şi constau de obicei în observaţii de genul „de ce a fost selectat X şi nu Y“, ceea ce nu e tocmai o dispută de idei. Misiunea mea nu e să rezolv conflicte, ci să ajut la punerea unor întrebări. Cît de „înalte“ sau profunde vor fi răspunsurile la acestea şi cum anume formulate – asta ţine de particularităţile mediului cultural românesc.

Cîte spectacole aţi văzut înainte să alegeţi cele 10-15 spectacole invitate şi cum decurge, propriu-zis, procesul de selecţie?

Pentru ediţia 2010 am văzut 116 spectacole, dintre care 10 înregistrate, restul „pe viu“. Procesul de selecţie constă în organizarea deplasărilor în toată ţara. Pe măsură ce văd spectacole, îmi fac note şi, în timp, am o imagine de ansamblu, un fel de hartă imaginară pe care pulsează câteva puncte – spectacolele vizate pentru selecţie. Pînă nu am văzut şi ultimul spectacol programat nu am „închis“ lista de selecţie.

Unul dintre reproşurile pe care le-am auzit în trecut a fost că în festival au fost invitate spectacole din străinătate. De ce continuaţi să invitaţi spectacole străine la un festival care se cheamă „naţional“?

 Pentru că naţionalul se defineşte prin raportare la universal, iar dacă nu avem această oglindă permanent în faţă riscăm să intrăm într-o autocontemplare cît se poate de dăunătoare. Nu văd cum ar putea evolua teatrul românesc fără să se ştie ce se întîmplă în teatrul lumii. În acelaşi timp, e important şi pentru public să vadă teatru din alte culturi, uneori extrem de diferit de teatrul de la noi, fiindcă artiştii nu pot evolua fără publicul lor, iar dacă publicul e complet nepregătit, creaţiile lor inovatoare nu vor avea ecou. În plus, cred că sintagma „naţional“ din numele festivalului, ca şi din numele „teatrelor naţionale“ ar trebui şi ea discutată, pusă în paranteză sau sub semnul întrebării, fiindcă a devenit un fel de etichetă pentru rugină. Mă tem că am uitat de unde vine acest cuvînt în titulatura evenimentelor şi a teatrelor şi ce anume ar trebui să însemne el.

Pentru că tot veni vorba de circulaţia valorilor şi a ideilor: care dintre spectacolele produse recent în Romånia vi se par „exportabile“?

Teatrul documentar al Gianinei Cărbunariu răspunde unui interes pentru subiecte sociale ce se regăseşte în teatrul european, iar piesele ei sînt aşteptate de teatrele interesate de dramaturgia contemporană; poetica de scenă a lui Radu Afrim este considerată foarte interesantă, iar vocea lui recunoscută ca foarte personală – Herr Paul şi Miriam W. sînt spectacole cu şanse de turneu; spectacolul lui Mihai Măniuţiu Aici, la porţile beznei, cu o surprinzătoare coloană sonoră bazată pe manele, are deopotrivă o dimensiune locală şi una universală; spectacolele create de regizori europeni în teatre româneşti – Interzis accesul animalelor de Rodrigo Garcia la TNTimişoara şi Măsură pentru măsură de Matthias Langhof la Teatrul Maghiar din Cluj – au, de asemenea, şansa lor.

Una dintre mizele festivalului – aşa cum l-aţi conceput – era promovarea producţiilor româneşti în Europa occidentală. În acest scop aţi invitat la Bucureşti critici de teatru, producători şi directori de festivaluri. Funcţionează aceste schimburi?

Sigur că funcţionează! Doar că aici efectele se acumulează în timp. Avem însă şi acum, după doar două ediţii în care am aplicat principiul showcase-ului (transformînd „vitrina de teatru“ care era FNT într-o „piaţă de teatru“, organizată ca atare) rezultate încurajatoare – prezenţe ale unor spectacole în festivaluri din lume, traduceri de piese româneşti, ediţii ale unor reviste prestigioase în limbi de circulaţie dedicate teatrului românesc. Sînt convinsă că efectele vor continua să se arate în timp şi după ce eu îmi voi fi încheiat mandatul.

Mandatul dvs. de selecţioner unic al FNT se încheie cu această ediţie a festivalului. Care sînt reuşitele, care sînt regretele?

Am reuşit să aduc pentru prima dată în România cîteva nume cu rezonanţă mondială – Rimini Protokoll, Joel Pommerat, Romeo Castellucci, Krzysztof Warlikowski, Billy Cowie (cu spectacole) şi cîteva prezenţe legendare – Richard Foreman, Richard Schechner, Lee Breuer (cu conferinţe). Am comisionat traducerea unor lucrări teoretice esenţiale şi instrumente de lucru necesare, printre care Teatrul postdramatic de Hans-Thies Lehmann, Eseurile lui Richard Schechner, minidicţionarul 50 de regizori-cheie ai secolului 20, toate apărute în „Colecţia FNT“, pe care am iniţiat-o în 2008. Am reuşit să deschid drumul în teatrul românesc pentru o serie de nume noi, prin secţiunea „Debut“ în FNT – Răzvan Mureşan, Cristian Ban, David Schwartz, Bogdan Georgescu, Alex Măzgăreanu şi alţii. În clipa în care am văzut cărţile de mai sus citate şi incluse în bibliografii, cînd am auzit spectacolele internaţionale menţionate şi după doi ani de către cei pe care îi marcaseră şi cînd am văzut că numele debutanţilor se regăsesc în repertoriile teatrelor din toată ţara, am trecut toate cele de mai sus la capitolul reuşite. Chiar dacă mi-am dorit mult mai mult de-atît, mi se pare suficient ca să nu am regrete. Ce n-am reuşit încă voi încerca să fac de-acum înainte prin alte proiecte. Nu cred în entuziasmul compulsiv, ci în efectul lucrurilor bine făcute, pas cu pas.

a consemnat Matei MARTIN

dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.

Parteneri

bacterie foto microbiology online
Formele de viață care prezintă un „risc fără precedent” pentru viața pe Pământ. Oamenii de știință cer oprirea cercetărilor
Mai mulți oameni de știință de renume mondial au cerut oprirea cercetărilor pentru crearea așa-zișilor „microbi în oglindă”, pe fondul îngrijorărilor că organismele sintetice ar prezenta un „risc fără precedent” pentru viața pe Pământ, potrivit The Guardian.
gettyimages 956800978 640x640 jpg
Aurora boreală: cele mai bune șase locuri din Europa pentru a vedea spectaculoasele lumini care colorează cerul, în 2025
Aurorele boreale au luminat cerul din Europa de mai multe ori în acest an, iar experții prezic că anul 2025 va fi unul minunat pentru observarea spectacolului de lumini.
image png
Noi detalii în cazul românului care şi-a înjunghiat mortal partenera în Palma de Mallorca, în fața fiicei de doi ani. Mesajul premierului spaniol
Românul în vârstă de 40 de ani acuzat că şi-a înjunghiat mortal partenera, în prezenţa fiicei lor de doi ani, în timp ce se aflau într-o maşină, pe o stradă circulată din Palma de Mallorca a fost dus, vineri, în faţa unui judecător al Tribunalului pentru Violenţă în Familie.
Vladimir Putin Gettyimages 1 jpg
Putin ordonă măsuri de urgență pentru salvarea industriei cărbunelui din Rusia. Industria cărbunelui din Rusia a fost grav afectată de pierderea piețelor occidentale
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut un pachet de măsuri urgente pentru a sprijini industria cărbunelui din țară, care se confruntă cu pierderi financiare uriașe și riscă falimente masive, relatează The Moscow Times .
Un nou lot de trei aeronave F 16 Fighting Falcon a sosit la Câmpia Turzii MAPN jpg
Alte trei aeronave F-16, achiziționate de România, au aterizat în Baza 71 Aeriană
Alte trei noi aeronave F-16, achiziționate de România de la Norvegia, au aterizat vineri la Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, întărind flota Escadrilei 48 Vânătoare și consolidând capacitatea de apărare aeriană a țării în cadrul NATO.
Atac cu rachete in Ucraina FOTO EPA EFE jpg
Ucraina rezistă eroic. Apărarea aeriană a reușit să doboare 161 dintre cele 287 de rachete și drone lansate de Rusia astăzi
Ucraina a reușit să doboare 161 dintre cele 287 de rachete și drone lansate de Rusia într-un atac aerian masiv, în data de 13 decembrie, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene.
Kash Patel  Foto AFP jpg
Kash Patel, nominalizat de Trump la şefia FBI, cere o anchetă privind ajutorul pentru Ucraina. „Am cerut Congresului să investigheze unde s-au dus banii”
Kash Patel, propus de Donald Trump la conducerea FBI, a declarat că a cerut Congresului să deschidă o anchetă prinvind ajutorul acordat de SUA Ucrainei de la începutul războiului cu Rusia. „Poporul american are dreptul la acest răspuns, pentru că sunt banii noștri, taxele noastre”.
dan grecu colan de aur jpg
demolare gara velenta oradea 01112024 1 jpeg
Gara din România pe care italienii au pus-o la pământ. Se ridică o clădire modernă, echipată cu facilități de top, o magazie, containere și antene
O gară din România va fi desființată, iar în locul ei va fi ridicată o altă clădire, dotată cu tot ceea ce este necesar pentru a fi pusă în funcțiune. Compania WeBuild din Italia a inițiat proiectul de reconstruire, iar lucrările se vor încheia în 2026.