O insulă de sunete

Publicat în Dilema Veche nr. 915 din 21 – 27 octombrie 2021
O insulă de sunete jpeg

 Furtuna, după William Shakespeare. Versiune cîntată cap-coadă. Cu: Cătălin Babliuc, Lucian Iftime, Silvana Negruţiu, Anca Sigartău, Maria Veronica Vârlan. Scenografia: Andu Dumitrescu. Versiuni muzicale electronice: Alin Teglas. Traducere orientativă: Cristi Juncu. Regia tehnică: Mihaela Oance. Muzică, versuri, direcții: Ada Milea. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”.

Cu spectacole-concert în care mixează muzica, teatrul, poezia cu un umor absurd, nu de puține ori negru, dar nu mai puțin jucăuș, Ada Milea și-a creat un stil artistic ușor de recunoscut și greu de imitat. Teatralitatea ei este puternică, fără să fie ostentativă, mizează pe text, adesea absurd ori suprarealist, pe o muzică cu inflexiuni folk, jazz și cu tușe rock, pe conexiunea cu lumea copilăriei (multe din instrumentele pe care le folosește sînt destinate copiilor) și o interpretare austeră, în contrapunct cu bogăția verbală și muzicală. Universul artistic al Adei Milea are ceva în comun cu cel al unui copil, combinația de umor și absurd, seriozitatea cu care tratează temele „mici” și un anume chef de joacă gravă, molipsitor de comică altfel. Unii regizori au intuit beneficiile pe care muzica ei, întotdeauna cîntată live, ar aduce-o în spectacole lor. Aș aminti numai de Alexandru Dabija, al cărui umor ascuțit face joncțiune cu cel al Adei Milea și care știe să îi ofere libertatea și spațiul de care ea are nevoie pentru a se exprima. Unii directori de teatru au intuit și că Ada Milea are nevoie, de la un moment încolo, să își creeze singură spectacolele, să își desfășoare spiritul ludic într-un concept propriu și într-un produs artistic pe care să-l controleze integral. A făcut spectacole-concert în mai multe teatre printre care Teatrul Național din Cluj, Teatrul Odeon, Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, cu texte adaptate după operele lui Gellu Naum, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Lewis Carroll sau Ian McEwan. Cea mai recentă premieră a sa a fost la Teatrul Bulandra cu Furtuna după William Shakespeare.

Fiind considerată ultima piesă a lui Shakespeare, deci avînd caracter testamentar, Furtuna este mai mereu tratată în cheie gravă, chiar dacă are ingrediente de feerie: un spirit care creează iluzii (Ariel), o ființă primitivă, monstruos-comică (mai ales prin bogăția înjurăturilor și a blestemelor – Caliban), personaje care practică magia (Prospero, Sycorax), tot felul de spirite, jucăușe sau bosumflate, și desigur o poveste de dragoste. Ce reușește Ada Milea este să surprindă feeria și să facă accesibilă povestea, fără a pierde straturile profunde ale textului.

915 17 rosencrantz foto 3 sorin badea jpg jpeg

Dacă Shakespeare a lăsat în Furtuna vreo concluzie privind, hai să zicem cu vorbe mari, înțelesul vieții, aceasta ar fi că viața este o iluzie, că sîntem cu toții pioni în piesa unui spirit universal care ne mînuiește ca pe niște marionete. În spectacolul Adei Milea sînt trei niveluri de iluzie. Unul este cel al narațiunii: Prospero, ajutat de Ariel, produce o furtună iluzorie care provoacă naufragiul uzurpatorului său Antonio și al anturajului acestuia. Ariel mai provoacă și alte magii, de mai mică anvergură, de-a lungul poveștii. Alt nivel este cel filosofic: sîntem morți sau sîntem vii? se întreabă Prospero/Regele de Napoli și Caliban/Antonio. Furtuna lui Prospero și Ariel este magică nu doar pentru că aduce uzurpatorul la uzurpat, ci și pentru că face ca aceia care păreau să fi murit să fie în viață, de fapt, adică creează iluzia morții. Dar oare moartea este o iluzie sau viața pe care (ni se pare că) o trăim? Al treilea nivel al iluziei este cel al teatrului. Scena este aparent goală, zic „aparent” pentru că, dincolo de arsenalul de microfoane, camere de filmat și ustensile de cîntat, există o aglomerare de cabluri a căror funcție este, pe lîngă cea practică, de a conecta sculele de cîntat și de vorbit (care se puteau conecta, probabil, și fără harababura de fire), de a arăta cum se produce „magia” teatrului. Ariel susține asta, indicațiile pe care le dă celorlalți cînd îi vrăjește sînt, de fapt, anunțurile regizorului tehnic de intrare/ieșire din scenă. Practic, Furtuna este un spectacol eviscerat, cu interiorul la vedere, o formă de magie în care mecanismul producerii iluziei este vizibil. Scenograful Andu Dumitrescu are partea lui de merit în vizibilizarea iluziei teatrale ca promotor al scenografiei tehnice, digitalizate și funcționale în detrimentul calofiliei. Prin urmare, valurile izbind țărmul, proiectate peste cabluri și microfoane, este o imagine care îl reprezintă.

Melancolia pe plajă (deloc turistică), privind în zare marea, pe care ne-o induce scena din deschiderea concertului, urmată de descompunerea angrenajului teatral în paralel cu cel narativ, dublată de inserțiile filozofice, tăiate muzical și comic, este un cocteil care trebuie susținut actoricește. Și Ada Milea reușește ca de obicei să provoace actorii să iasă din rolurile standard. Cei cinci actori joacă mai multe personaje sau asigură tehnic partea audio. Cătălin Babliuc este cameleonic actoricește – trece rapid de la îmbufnatul Caliban la etern entuziastul îndrăgostit Ferdinand – și foarte bun muzical, cu o ușurință de a cînta în felurile stiluri. Lucian Iftime, unul dintre actorii cu o voce remarcabilă – mă aștept mereu să strige „Bravo, Silva” precum basul-cîntăreț de cor bisericesc invocat de arendașul Șamraev în Pescărușul lui Cehov –, este neașteptat de maleabil, inclusiv muzical. Silvana Negruțiu face o Miranda standard feminină, cu o perucă blondă, de sub care se ițesc cîteodată răbufniri de personalitate (de asta îl joacă bine și pe bufonul regelui, Trincoola). „Ariel e două femei”, zice Caliban, adică una, Anca Sigartău, care dă indicațiile și, sub aspectul copilăresc-inofensiv, ascunde o autoritate incontestabilă, alta, Maria-Veronica Vârlan, care manevrează audio vocile (prin looper) și produce tehnic iluziile create de prima. Căci insula lui Prospero este „o insulă de sunete” așa că magia e auditivă, iar tehnica care dezvrăjește iluzia este vizuală.

Furtuna este un spectacol care amintește de suferința acestui timp, dar și de partea luminoasă a vieții pe care, deși vremurile ne apasă, ne-am face un bine să ne-o amintim.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Sorin Badea

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.