Noi, ceilalţi

Publicat în Dilema Veche nr. 747 din 14-20 iunie 2018
Noi, ceilalţi jpeg

ÔŚĆ 3 Milioane, regia: Adina Laz─âr, dramaturgia: Alexandra Felseghi, scenografia: Silviu Mede╚Öan. Distribu┼úia: Diana Buluga, Emanuel Cifor, Lucia M─ârneanu, Denisse Moise, Lucian Rus. Anima╚Ťii: Paul Mure╚Öan. Documentare: Diana Mese╚Öan. ┬şCreate.Act.Enjoy, Cluj. 

Ac┼úiune care a bulversat societatea rom├óneasc─â, ini┼úiativa Coali┼úiei pentru Familie privind schimbarea definirii familiei ├«n Constitu┼úie, din uniunea ├«ntre ┬şso┼úi ├«n uniunea ├«ntre un b─ârbat ┼či o femeie, a generat o serie de lu─âri de pozi┼úii, pro sau contra. Opiniile s├«nt, de regul─â, vehemente (consecin┼úa ini┼úiativei este drastic─â: odat─â modificat─â ├«n acest sens Constitu┼úia, dispare posibilitatea legaliz─ârii ulterioare a c─âs─âtoriilor ├«ntre persoane de acela┼či sex). ├Än ciuda discursurilor ce reclam─â ocrotirea familiei tradi┼úionale (care nu se afl─â ├«n nici un pericol), demersul nu este defensiv, ci agresiv: ÔÇ×tradi┼úionali┼čtiiÔÇť atac─â un drept egal cu al lor, viitor ┼či ipotetic, al altor persoane. Nu protej─âm ce avem, ci le lu─âm altora ce nu au ├«nc─â.

Spectacolul 3 Milioane, regizat de Adina Laz─âr la compania Create.Act.Enjoy din Cluj, schimb─â perspectiva obi┼čnuit─â asupra temei ÔÇô de a face cunoscut universul LGBT ÔÇô ┼či ofer─â spa┼úiu de (auto)prezentare c├«torva dintre cele aproape trei milioane de persoane care sus┼úin modificarea Constitu┼úiei (audiatur et altera pars). Cine s├«nt semnatarii ini┼úiativei CpF, care s├«nt motiva┼úiile ┼či contextele ├«n care au semnat, dac─â au fost manipula┼úi ┼či de c─âtre cine/ce ÔÇô s├«nt ├«ntreb─âri pe care spectacolul le ridic─â, c─âci dac─â nu se ┼čtie mare lucru despre via┼úa, problemele, nevoile persoanelor LGBTQ+, nici sus┼úin─âtorii familiei tradi┼úionale nu s├«nt mai bine cunoscu┼úi, dincolo de prejudec─â┼úi, tipare ┼či etichete.

Bazat pe o documentare realizat─â de jurnalista Diana Mese┼čan prin interviuri cu persoane care s-au pronun┼úat public ├«n favoarea demersului CpF, dar ┼či cu ÔÇ×anonimiÔÇť, textul Alexandrei Felseghi este structurat ├«ntr-o serie de portrete (imperson─âri ale semnatarilor, construite din discursul lor, minim fic┼úionalizat ┼či parodiat). Actorii (excelen┼úi Diana Buluga, Emanuel Cifor, Lucia M─ârneanu, Denisse Moise ┼či Lucian Rus) folosesc jocul ca form─â de teatralitate ÔÇô trag la sor┼úi ÔÇ×personajeleÔÇť reale pe care urmeaz─â s─â le ipostazieze, ca la loterie ÔÇô pentru a prezenta situa┼úii concrete care au dus la semnarea ini┼úiativei CpF ┼či informa┼úii obiective referitoare la tem─â, mai ales ├«n raport cu afirma┼úiile personajelor. 3 Milioane nu este un spectacol nici pro, nici contra ini┼úiativei CpF, ci unul de investigare a actan┼úilor ├«n aceast─â disput─â. S─â ┼čtim cine s├«ntem noi ┼či cine s├«nt adversarii ┼či s─â ├«n┼úelegem c─â, privit din partea opus─â, noi s├«ntem ceilal┼úi.

Exist─â diferite motiva┼úii care determin─â oamenii s─â semneze ÔÇ×pentru familia tradi┼úional─âÔÇť, iar ├«n unele cazuri, deloc pu┼úine, nu este vorba despre convingerile semnatarului privind c─âs─âtoria sau persoanele LGBT. Meciul se joac─â, de fapt, pe alt teren, iar homosexualii s├«nt doar pretextul pentru ÔÇ×jocÔÇť.

Adina Laz─âr prezint─â c├«teva caractere ┼či situa┼úii concrete care au valen┼úe de a reprezenta tipologii ┼či tipare: C─âlin M─ârincu┼č (activist homofob, a agresat-o pe actri┼úa Oana Mardare la Pride Cluj 2017), Ana-Corina S─âcrieru (avocat─â, purt─âtor de cuv├«nt al Coali┼úiei pentru Familie, a ├«ncercat s─â opreasc─â o conferin┼ú─â despre discriminare ┼či egalitatea de gen, organizat─â de liceeni din Foc┼čani), Virgil Gheorghe (autorul c─âr┼úii Fa┼úa nev─âzut─â a homosexualit─â┼úii) sau, de partea cealalt─â, judec─âtorul Cristian Danile┼ú (s a declarat public ├«mpotriva demersului CpF), dar ┼či persoane mai pu┼úin cunoscute (precum elevul din Bac─âu care a ├«ncercat s─â opreasc─â ac┼úiunea unei profesoare de a cere elevilor s─â semneze ├«n favoarea referendumului, de┼či ace┼čtia nu au drept de vot). Aceste cazuri au c├«teva elemente comune, vizibile ├«n spectacol ┼či datorit─â desenelor comic-am─ârui ale lui Paul Mure┼čan: un tip de discurs conservator care se asociaz─â cu na┼úionalismul (familia tradi┼úional─â d─â impuls sentimentului patriotard, de┼či nu exist─â un model de familie specific rom├ónilor) ┼či misoginismul (stereotipuri de gen ├«n familie, cu femeia redus─â la rolurile de mam─â ┼či gospodin─â), conectarea discursului homofob intern cu unele interna┼úionale (ale unor radicali de dreapta ┼či/sau fanatici religio┼či precum americana Kim Davis, care a conferen┼úiat ├«n Rom├ónia ├«n 2017), vehicularea unor informa┼úii ÔÇ×┼čtiin┼úificeÔÇť aberante (precum dovada unor ÔÇ×vindec─âriÔÇť de homosexualitate).

Implica┼úiile pe care le ridic─â aceste situa┼úii converg ├«ntr-un punct: rela┼úia cu autoritatea. Toate personajele prezentate ÔÇô unii au semnat pentru ÔÇ×familia tradi┼úional─âÔÇť pentru c─â le-a cerut preotul, de┼či nu s├«nt de acord sau nu au nici o p─ârere despre referendum, al┼úii s├«nt homofobi, iar mul┼úi se afl─â ├«n diferite stadii ├«ntre aceste extreme ÔÇô vor s─â se integreze ├«ntr-o societate ┼či s─â fie recunoscute ca f─âc├«nd parte din ea (sentimentul apartenen┼úei la o comunitate ca element definitoriu ├«n crearea identit─â┼úii). Rela┼úia lor cu autoritatea ÔÇô campania Bisericii ├«n favoarea referendumului a fost ampl─â, abil─â ┼či eficient─â, s-a folosit de prestigiul preo┼úilor ┼či a mizat pe contactul om cu om care inhib─â refuzul ÔÇô este de subordonare f─âr─â analiz─â. ├Än lipsa unei educa┼úii care s─â formeze g├«ndirea critic─â (┼či nu reproducerea mimetic─â a ideilor standard), rom├ónii nu s├«nt obi┼čnui┼úi s─â chestioneze autoritatea ┼či legitimitatea ei sau s─â i se opun─â. Opiniile personale ┼či argumentate s├«nt pu┼úine, cele mai multe s├«nt constructe de stereotipuri generale, luate de-a gata ┼či asumate ca atare. Nu recunoa┼čtem cultura diversit─â┼úii (frica de cel diferit se traduce prin furie) c─âci ne e mai u┼čor s─â stigmatiz─âm ├«n cor dec├«t s─â ├«ncerc─âm s─â ├«n┼úelegem de unul singur. S├«ntem toleran┼úi doar dac─â s├«ntem for┼úa┼úi: Curtea de Justi╚Ťie a Uniunii Europene a decis s─âpt─âm├«na trecut─â, ├«ntr-un caz autohton (Adrian Coman ╚Öi americanul Robert Claibourn Hamilton au cerut recunoa┼čterea ├«n Rom├ónia a c─âs─âtoriei lor, oficializat─â la Bruxelles), c─â statele membre trebuie s─â recunoasc─â c─âs─âtoriile ├«ntre persoane de acela┼či sex ├«ncheiate ├«n alt stat.

Cu mult umor ┼či f─âr─â ├«nver┼čunare, spectacolul Adinei Laz─âr arat─â nu (doar) g├«ndirea ├«ngust─â a unei p─âr┼úi din popula┼úie, exacerbarea na┼úionalismului ┼či a fanatismului religios pe fondul intoleran┼úei fa┼ú─â de persoanele atipice ├«n raport cu tiparul social agreat, ci (┼či) e┼čecul nostru ca na┼úiune, ├«nc─â o dat─â divizat─â de propria ne┼čtiin┼ú─â. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Ioana Ofelia

945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.