Noaptea minţii

Publicat în Dilema Veche nr. 701 din 27 iulie – 2 august 2017
Noaptea minţii jpeg

● M.I.S.A.PĂRUT, de Alexa Băcanu, regia: Dragoş Alexandru Muşoiu, scenografia: Anda Pop, muzica: Danaga, cu: Cătălin Filip, Raluca Mara, Oana Mardare, Bogdan Bob Rădulescu, Reactor de creaţie şi experiment, Cluj. 

„Prima afirmație e cea mai puternică“ este refrenul unui documentar performativ, M.I.S.A.PĂRUT, realizat la Reactor de creaţie şi experiment, unul din spaţiile independente din Cluj, de regizorul Dragoş Muşoiu, pe un text de Alexa Băcanu. Spectacolul, creat în cadrul proiectului „Exerciții de democrație. Investigarea istoriei recente“, finanțat de AFCN şi autorităţile locale, are la bază un caz real care oferă prilejul unei analize a educaţiei în familie şi a relaţiilor dintre părinţi şi copii, a calităţii media şi influenţei acestora asupra mentalului colectiv, a victoriei (încă) nezdruncinate a gîndirii retrograde, cu tuşe oculte, care domină atitudinea generală – faţă de lume şi viaţă, vorba aceea – a naţiunii în vremurile contemporane. Confruntată cu probleme sensibile – homosexualitatea, romii, multietnicitatea etc. – care i-au pus la grea încercare viziunea tradiţionalistă, naţiunea a eşuat în a dovedi un spirit deschis, în acord cu timpurile. Ca exemplu deloc întîmplător, recentul scandal de la Cluj în care actriţa Oana Mardare („mama“ Reactorului şi parte din distribuţia spectacolului în discuţie) a fost agresată de jandarmi din cauză că a îndrăznit, la un miting al Noii Drepte, să conteste o afirmaţie despre Cluj Pride (prima dată organizată în urbe), a dus la decizia primăriei locale de a nu mai permite pe viitor parade gay. O altă vorbă, „proşti, dar mulţi“, pare să fi cîntărit mai mult pentru autorităţile locale decît data din calendar şi apartenenţa la Uniunea Europeană (căci, în acest timp, premierul luxemburghez este gay şi căsătorit, iar Germania tocmai a legalizat mariajele între persoane de acelaşi sex).

M.I.S.A.PĂRUT este un elocvent studiu de caz asupra încăpăţînării cu care opinia publică, în covîrşitoare proporţie, refuză gîndirea critică în favoarea unui conservatorism primitiv şi a unui naţionalism rudimentar. Aparent, spectacolul investighează povestea unei tinere care a făcut parte din gruparea lui Gregorian Bivolaru, Mişcarea de Integrare Spirituală în Absolut. Doar că demersul performativ nu este despre MISA sau despre Bivolaru – care este pretext pentru analiză, fără să fie personaj –, nici nu există intenţia de a face lumină în cazul acestuia, el nu este eroizat sau demonizat. Povestea lui Bivolaru a trezit habotnicia creştină şi indignarea publică şi a produs o uriaşă cantitate de ură (bine drenată de media) care s-a soldat, în acest caz concret, cu abuzul fizic şi psihic asupra unei tinere: internată în spitale psihiatrice, supusă unor tratamente medicale şi păgîne, despărţită de prieten şi prieteni, (de)ţinută acasă, toate acestea realizate de părinţi împotriva voinţei sale, dar cu sprijinul autorităţilor de tot felul, convinse că drepturile omului sînt mai prejos de tradiţia barbară a lui „eu te-am făcut, eu te omor“. Nerespectarea identităţii unei persoane (copilul minor sau chiar major), a intimităţii şi alegerilor sale pare a sta la baza educaţiei în familia tradiţională din România. Orice deviere a copilului de la „norma“ convingerilor personale ale părinţilor este considerată, ca în vremurile înnegurate ale istoriei, diabolică şi tratată ca atare (inclusiv cu „magie“).

foto 3 catalin grigoriu jpg jpeg

Spectacolul funcţionează pe două direcţii: una vizează obtuzitatea societăţii, alta se concentrează pe retorica media care cultivă şi conservă această mentalitate. De altfel, media – cu discursul lor impresionist, nu informativ – au o influenţă puternică asupra unei populaţii predispuse să creadă lucrurile care îi validează credinţele şi fricile.

În acest peisaj, personajul principal, tînăra membră MISA, pare un construct ficţional, nu doar pentru că povestea ei are conexiuni cu mai toţi actanţii, privaţi şi publici, care generează tiparul societăţii, ci şi din cauza traumelor suferite, vio­len­te, profunde, repetate şi aproape necredibile. Ana Boeriu (numele din spectacol) este însă o persoană reală, descoperită într-unul din cazurile de la CEDO de către Alexa Băcanu şi Dragoş Muşoiu (care au documentat întreaga poveste), şi care devine un personaj exemplar, întrupîndu-i simbolic pe toţi cei care încalcă norma socială. Spectacolul este construit polifonic, cu personaje reprezentive pentru diferite mentalităţi (jucate alternativ de cei patru actori ca expresie a faptului că acestea sînt tipologii, nu caractere particulare), inserturi performate din emisiuni TV, fragmente de articole, decizii CEDO (structură regăsită în alt context, dar tot în ideea panoramării societăţii pe o temă – antisemitismul românesc în cel de-al Doilea Război Mondial –, în eseul documentar al lui Radu Jude, Ţara moartă). Această arhitectură dramaturgică este presărată cu ironii – precum o horă şi cîntecul „Văleleu“, ambele prelucrate, sau citarea „blasfemiatoare“ a unei poezii erotice a lui Eminescu – ce deconstruiesc retorica naţionalistă. Costumele structurează, prin cele două piese care le alcătuiesc – ii, desfăcute la spate ca hainele de spital, şi colanţi coloraţi –, palierele de citire ale spectacolului: obtuzitatea tradiţiei (naţionalism, conservatorism) şi haosul capitalist postdecembrist (populism media, consumerism). Scenografic şi coregrafic, spectacolul creează o matrice vizuală prin folosirea unor cadre luminoase care „se umplu“ cu personaje (părinţi, copii, medici, profesori, jurnalişti, magistraţi, opinie publică) şi se transformă, aproape matematic, într-o structură organică: mentalul colectiv.

Actorii – Cătălin Filip, Raluca Mara, Oana Mardare, Bogdan Bob Rădulescu – funcţionează cu umor şi detaşare ca voci publice care se situează de o parte sau alta a conflictului: tradiţionalişti, creştinopaţi, jurnalişti belicoşi şi victimele acestora, agresate „pentru binele lor“ (la fel a justificat Jandarmeria atitudinea violentă faţă de Oana Mardare).

M.I.S.A.PĂRUT este un excelent spectacol despre retardul civilizaţiei autohtone. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Cătălin Grigoriu

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.