Nimic nou pe frontul de Est

Publicat în Dilema Veche nr. 779 din 24-30 ianuarie 2019
Nimic nou pe frontul de Est jpeg

ÔŚĆ P─âdurea sp├«nzura┼úilor dup─â romanul lui Liviu Rebreanu, scenariul, regia, universul sonor: Radu Afrim, scenografia: Cosmin Florea, coregrafia: Andreea Gavriliu, video mapping: Andrei Cozlac. Cu: Alexandru Potocean, Marius Manole, Richard Bovnoczki, Ciprian Nicula, Raluca Aprodu, Istvan Teglas, Vitalie Bichir, Natalia C─âlin, Ada Gale╚Ö, Florin C─âlb─âjos, Alexandra S─âlceanu, Emilian M├órnea, Liviu Popa, Cristian Bota, Alexandru Chindri╚Ö, Octavian Voina, Andrei Atabay, Vlad Galer, Flavia Giurgiu, Cosmin Ilie, George Olar, Ciprian Valea, Tiberiu Enache, Silviu Mircescu, Bogdan Iacob, Vlad Ionu╚Ť Popescu, Lenu╚Ťa Purja, Teodora Purja. Teatrul Na┼úional Bucure┼čti. 

Devenit deja hit-ul teatral al anului trecut, spectacolul lui Radu Afrim, P─âdurea sp├«nzura┼úilor, ├«ncepe acolo unde se termin─â Cehov, la t─âierea ÔÇ×livezii de vi┼činiÔÇť ┼či r─âsturnarea lumii. Cioturile de copaci de la ├«nceputul spectacolului s├«nt completate de trunchiuri care vor at├«rna, mai t├«rziu, din cer ÔÇô plant─â, animal ┼či om s├«nt sp├«nzura┼úi nediscriminatoriu ├«ntr-o lume care ┼či-a conservat cruzimea de-a lungul unui secol. P─âdurea sp├«nzura┼úilor este o conectare hipercalofil─â ├«ntre trecut ┼či prezent, cu mai multe straturi de reflec┼úii, ├«ntre care dezbaterea despre patriotism, na┼úionalism ┼či ┼čovinism pare a fi cea mai important─â pentru c─â, pe de o parte, iese din discursul local autoglorificator cu privire la r─âzboi ┼či, pe de alt─â parte, este o tem─â care ├«nso┼úe┼čte ast─âzi recuren┼úa populismului ┼či a fascismului. Povestea lui Apostol Bologa, cu miezul ei de adev─âr (este inspirat─â de fratele lui Liviu Rebreanu, Emil, ofi┼úer ├«n armata habsburgic─â, sp├«nzurat ├«n 1917 pentru ├«ncercarea de a dezerta pe frontul rom├ónesc) genereaz─â o medita┼úie performativ─â traversat─â de inser┼úii contemporane (de la mafia lemnului la proteste), ├«n care se reg─âsesc at├«t continuitatea, c├«t ┼či fracturile dintre trecut ┼či prezent, dar ┼či o anume confuzie istoric-identitar─â pe care (nu) ne-o asum─âm ca na┼úie.

Poem vizual remarcabil, spectacolul se pozi┼úioneaz─â la intersec┼úia dintre estetizare ┼či contemporaneizare. Jocul dimensiunilor (raportul dintre scena mare a TNB ┼či decorul construit, o c─âsu┼ú─â, creeaz─â un echilibru de pictur─â japonez─â, oarecum tulburat de elementele scenografice supradimensionate introduse ├«n a doua parte, m├«inile ┼či capul unui Dumnezeu ├«n stare de veghe) ┼či al perspectivelor (domin─â panorama, traversat─â de c├«teva prim-planuri ob┼úinute prin film─ârile ├«n timp real din interiorul casei, proiectate ├«n fundal ÔÇô se mixeaz─â generalul cu individualul, ansamblul cu detaliul) genereaz─â un spa┼úiu al memoriei afective ┼či realit─â┼úilor aspre, care amplific─â singur─âtatea, fizic─â ┼či metafizic─â, a lui Bologa. C─âci ├«ntr-un moment istoric ├«n care constructele statale artificiale plesneau, Bologa trebuie s─â-┼či redefineasc─â identitatea.

rosencrantz foto adi bulboaca 1 jpg jpeg

Afrim realizeaz─â o picturalitate a r─âzboiului, jongl├«nd cu dimensiunile ╚Öi textura luminii, cu grupurile de solda╚Ťi ├«n mi╚Öcare (coregrafia Andreea Gavriliu) ╚Öi cu siluete singulare ├«nv─âluite de imensul spa╚Ťiu gol, cu identit─â┼úi etnice ┼či na┼úionale ÔÇô de la costumele populare la limb─â (accentele regionale folosite delicios de Caporal ÔÇô Emilian M├órnea ┼či de Petre ÔÇô Ciprian Nicula) ┼či la horit (doinele Lenu┼úei ┼či Teodorei Purja dau tu┼ča de autenticitate). ├Än aceast─â arhitectur─â performativ─â elaborat─â, elementele se poten┼úeaz─â reciproc, chiar dac─â, aparent, unele pot p─ârea disonante ├«n raport cu altele, precum calofilia imaginii ┼či fluen┼úa mi┼čc─ârii versus fruste╚Ťea sonorit─â┼úilor populare ┬şlive. Este aici o m─âiestrie ├«n a armoniza componente ┼či structuri eclectice de construc┼úie ├«ntr-un tablou performativ maiestuos, dar gra┼úios, fluid ┼či profund reflexiv. Afrim face ┼či o fresc─â a ruralit─â┼úii, a moralei ┼či osaturii sociale din cadrul satului, cu personaje emblematice: ┼ú─ârani simpli, fete frumoase, educate sau nu (fetele nu erau date la ┼čcoal─â, cel mult studiau patru clase, situa┼úie care s-a men┼úinut ┼či dup─â r─âzboi, ┼či asta face riscant─â afirma┼úia legat─â de rolul emancipator al r─âzboiului pentru femei, mai ales c─â dreptul de vot le-a fost acordat abia ├«n 1938), mame religioase, preo┼úi grobieni. Este o simfonie dramatic─â a satului, cu o poetic─â vizual─â ┼či sonor─â desenat─â empatic.

Jucat bine, cu actori care func┼úioneaz─â individual ┼či ├«n grup, prin text ┼či prin corp, spectacolul are c├«teva excelen┼úe. Cuplul Alexandru Potocean ÔÇô Marius Manole, adic─â Bologa ┼či Con┼čtiin┼úa sa, materializeaz─â dilemele morale ale personajului printr-o separare ├«ntre afect ┼či mental. Potocean joac─â personajul fizic, cu spectaculoase sinusoide psihologice, iar Manole ├«ntrupeaz─â o con┼čtiin┼ú─â acid─â, dubitativ─â ┼či, de┼či s├«nt diferi┼úi artistic, actorii reu┼česc s─â formeze un binom viabil. Personaj romantic, Bologa favorizeaz─â alunecarea ├«n eroizare sau angoas─â hamletian─â, tentante pe scena mare, dar actorii urmeaz─â cu ├«nc─âp─â┼ú├«nare linia veridicului. Potocean p─âstreaz─â umanitatea personajului f─âr─â s─â derapeze ├«n glorificarea sau idealizarea lui, iar Manole vine ca un contrapunct caustic. Este interesant c─â Bologa are parteneri de discu┼úii interioare (Con┼čtiin┼úa) ┼či exterioare, pe Klapka ┼či, par┼úial, pe Varga. Richard Bovnoczki face din Klapka un personaj ├«n oglind─â pentru Bologa, prins ┼či el ├«n capcana unui timp ┼či unui spa┼úiu convulsive, care ├«i distrug identitatea. Istvan Teglas este un Varga ludic ┼či cinic, dar joac─â ├«nc─â un personaj, ├«n alt─â cheie, pe Generalul Karg, expresia abstract─â a armatei habsburgice: o uniform─â f─âr─â cap (identitate), cu o voce spart─â, care t├«r─â┼čte dup─â ea un imens candelabru aprins (str─âlucitorul imperiu pe moarte). Pe Natalia C─âlin, regizorul o trimite ├«ntr-o zon─â diferit─â de rolurile sale din anterioarele produc┼úii afrimiene: o mater dolorosa, auster─â ├«n religiozitatea ei, neputincioas─â ├«n a-┼či proteja fiul. Raluca Aprodu (Ilona) ┼či Ada Gale┼č (Marta) s├«nt dou─â fe┼úe ale feminit─â┼úii, una serafic─â, aproape ireal─â, alta imperfect─â prin umanitate.

La finalul spectacolului, r─âm├«n imprimate ├«n minte urletul Martei (ÔÇ×Ur├«t e ┼čovinismulÔÇť), strig─âtul mamei (ÔÇ×Noi nu avem patrieÔÇť), cinismul Con┼čtiintei (ÔÇ×Poate lupta frate cu frateÔÇť) ┼či ├«ntrebarea lui Bologa (ÔÇ×Unde mergem?ÔÇť ÔÇô ├«n alte vremuri complicate, Ilie Moromete ├«ntreba acela┼či lucru, ÔÇ×Niculae, unde mergem noi, domnule?ÔÇť).

P─âdurea sp├«nzura┼úilor este un eseu demitizant despre identitatea na┼úional─â, capabil s─â contrabalanseze festivismul care a marcat anul trecut Centenarul, fiind, ├«n acela┼či timp, singurul spectacol monumental viabil pe aceast─â tem─â. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: FLorin Ghioca, Adrian Bulboac─â

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.