„Nici măcar nu zic că sînt artist“ – interviu cu regizorul Robert BĂLAN

Publicat în Dilema Veche nr. 655 din 8-14 septembrie 2016
„Nici măcar nu zic că sînt artist“ – interviu cu regizorul Robert BĂLAN jpeg

Aţi avut un traseu profesional interesant: studii de teatru, jurnalist, artist independent. Cum aţi reuşit un astfel de parcurs?

Sună frumos cuvîntul „reuşit“. Pentru alţii, traseul ăsta ar putea fi un semn al nereuşitei. Probabil că e doar unul al nehotărîrii. Sau al unei nemulţumiri. Faţă de mine. N-am vrut să mă fac jurnalist. S-a nimerit. N-am vrut să mă fac performer. S-a nimerit în contextul dat. Socio-economic, adică. N-am avut bani să plătesc un actor. Şi de la un moment dat încolo, ţi-e ruşine să zici: „Hai, bă, că eu sînt regizor bun, numai că n-am bani să te plătesc, hai să joci în spectacolul meu. Gratis, că eu nu sînt în stare să fac rost de bani“. Mi-ar fi fost foarte greu să explic cuiva cum să-l joace pe Bălan. Sau poate m-am folosit de autobiografie pentru că era formula cea mai la îndemînă.

Îmi place să vorbesc despre mine. Şi e mai ieftin ca la psiholog. De fapt, e invers: cîştigi şi (ceva) bani. Eu povestesc cît de naşpa mă simt de Revelion şi alţii preiau starea şi plîng şi ei. Sau rîd de „fraieru’ ăla“. Astea au fost reacţiile pe care le am auzit de la spectatori. Unii au empatizat cu autocompătimirea, alţii au venit (chiar de mai multe ori) ca să vadă că viaţa altuia e mai naşpa decît a lor.

Întotdeauna m-am visat regizor. Şi am diplomă. Am „regizat“ spectacole. Şi la stat, şi „la pivniţă“. Dar dacă mă întreabă cineva acum ce meserie am, nu spun că sînt regizor. Nici măcar nu zic că sînt artist. Uneori e mai simplu să zici că eşti jurnalist.

De ce aţi renunţat la presă?

Ea a renunţat la mine. La cîte demisii de bunăvoie am fost forţat să semnez… Şi nu am renunţat de tot. Radio România Cultural m-a lăsat să-mi fac de cap într-o emisiune săptămînală, Zona Independentă, despre artişti, proiecte, spaţii independente. La vremea la care am început această emisiune, independenţii nu erau aşa de cool cum sînt azi. Se pare că s-a decis că n-o să mai fac emisiunea de la toamnă. Poate aşa mă fac artist. Nu jurnalist care în timpul liber face pe artistul.

Experienţa de a scrie critică de teatru a fost folositoare pentru dvs., ca artist?

Nu aş numi chiar critică ce am făcut. Iar asta, cum s-o numi ea, a fost mai degrabă nefolositoare. Am descoperit că nu prea-s şoarece de bibliotecă. În cei doi ani în care am scris despre teatru, chiar dacă am dat-o cu bîta-n baltă uneori, am fost sincer. Ştiu că sinceritatea nu e o calitate în sine, dar am impresia că în scrisul despre teatru mai toată lumea o „scaldă“. Mai ales în cronica de întîmpinare cred că e mare nevoie să aflăm dacă autorul articolului consideră că merită ca eu, spectatorul, să dau banii pe spectacol. Sînt gusturi şi gusturi, dar… Să presupunem că zice cronicarul pe bune ce are de zis. Apreciază cineva? Sau, mai degrabă, îşi face rău? Am auzit că sînt directori care nu-i mai invită pe ăia care „şi au permis“ să-i critice. Dar s-a rezolvat şi această problemă. Tocmai cînd e mai mare nevoie de critici care să le scoată fumurile şi caramitriştilor, şi cndb-iştilor, cronica a dispărut. Pentru că nu mai există nici presă.

Spectacolele dvs. au o puternică latură autobiografică. Care e procesul de lucru şi în ce mod încorporaţi viaţa reală pe scenă?

Primele one-man-show-uri despre Bălan le-am făcut în clasa a V-a şi a VI-a la banchetul de final de an. Următorul l-am făcut la 29 de ani şi a apărut din nevoia mea de a face ceva. Se chema bălan.unu şi era un stand-up comedy în care mă foloseam de date biografice aşa cum foloseşte Vasile Muraru faptul că are nasul mare. Destul de superficial, adică. După cinci ani, cînd am făcut Sfîrşit.Work in progress, în capul meu era aşa: „Vorbesc despre mine ăla adevăratul cît de sincer pot. Dacă nu îmi iese, mă las de artisticării“. Mi s-a părut că a ieşit prost, dar au fost unii care m-au îndemnat să joc spectacolul. În banalitatea poveştilor despre viaţa mea, alţii au descoperit ceva din viaţa lor. Am aplicat la festivaluri independente şi m-au primit. M-au şi premiat la Fringe-ul de la Bucureşti. Aşa mi-am reînceput marea carieră. Cît e adevărat? Cam tot. Mai şi exagerez, bibanul devine ditamai crapul, dar totul are un punct de plecare în viaţa mea „tumultuoasă“. La performance-urile bălaniene caut un anumit tip de sinceritate, în spectacolele regizate caut să fie o temă care să mă atingă direct. Şi din cînd în cînd aş mai face pauze de rîs. Doar aşa, de dragul comediei.

Aţi ales o formă de spectacol mai puţin folosită în România, performance-ul. Cum ați ajuns la formula asta?

Pe la finalul anului trei de facultate a început să nu îmi mai placă teatrul. Mi se părea fals. La aproape orice spectacol la care mă duceam, aveam impresia că l-am mai văzut o dată. După ce am terminat facultatea, n-am mai călcat pe la teatru vreo doi ani. Doar la spectacolele colegilor.
Dar a apărut CNDB-ul, au fost David Schwartz, Bogdan Georgescu şi restul echipei cu proiecte în Rahova, am citit despre artişti contemporani despre care n-am auzit în şcoală şi despre alte forme de spectacol. Am descoperit că nu sînt singurul care pune la îndoială „teatrul adevărat“. A început să existe public pentru un alt gen de spectacol decît cel pe care îl vedem din anii ’70 încoace, ăla cu simboluri, imagini frumoase, redescoperirea unei virguliţe într-un text clasic, reinterpretări regizorale scoase din pălărie şi, în general, ceva ce nu are nici o legătură cu viaţa noastră.

Cine este Doctorul Ursuz, personajul celui mai recent spectacol al dvs., încă în lucru?

E un personaj căruia nu-i place nimic şi care se pricepe la toate. Bineînţeles, pînă la un punct, Ursuz c’est moi. Scriam un text pentru personajul Bălan. Mi-am dat seama că am mers prea departe, că partea de ursuzenie nu mai e a mea. Aşa că am dat-o unui personaj. M-am gîndit că ar fi interesant ca Ursuz ăsta să îl aibă în deschidere chiar pe Maestrul Bălan. M-au ajutat oamenii de la Macaz Teatru Bar Coop să mă dau în spectacol. Şi acu’ mă gîndesc că am greşit ceva. Eu am vrut să fac o chestie care să fie de rîs şi atît. Probabil că de la toamnă, Ursuz va fi doar un invitat în noul show al lui Bălan: APATICA.

a consemnat Oana STOICA

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
România a intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai mare paradă moto din lume. Nu mai puțin de 3.722 motocicliști au participat la parada de pe ruta Pitești-Mioveni FOTO VIDEO
Nu mai puțin de 3.766 de motocicliști din toată România au luat parte sâmbătă 15 iunie la Pitești la cea mai mare paradă moto din lume, ce a doborât precedentul record, stabilit acum aproape cinci ani în Statele Unite ale Americii.
image
Imagini greu de privit filmate pe o șosea din Marea Britanie. Un polițist lovește intenționat cu mașina un vițel scăpat pe străzi: „Ce fel de monstru...?” VIDEO
Momente îngrozitoare petrecute pe o stradă din Marea Britanie, acolo unde un echipaj de poliție a lovit un vițel scăpat liber. Bietul animal a fost lovit de două ori cu autospeciala, iar martorii au catalogat intervenția drept una brutală, potrivit Daily Mail.
image
Românii, cei mai puțin educați cetățeni ai Europei. O nouă statistică arată că tinerii noștri nu aleg să continue studiile după liceu
Proporția populației cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, femeile fiind, în general, cele mai educate.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.