Moartea parcagiului Dinte

Publicat în Dilema Veche nr. 580 din 26 martie - 1 aprilie 2015
Moartea parcagiului Dinte jpeg

● Voi n-aţi văzut nimic. Echipa proiectului: Alexandru Fifea, Cătălin Rulea, David Schwartz.  

32 de persoane încarcerate în centrele de reţinere şi arestare preventivă ale Poliţiei Române au decedat în perioada 2000-2012. Conform informaţiilor oficiale, cauza decesului, în majoritatea cazurilor, a fost asfixie mecanică (spînzurare). Cinci decese s-au produs în Bucureşti. În 4 martie 2014 a apărut un nou caz. Daniel-Gabriel Dumitrache, zis Dinte, în vîrstă de 26 de ani, care lucra ca parcagiu în Centrul Vechi, a fost reţinut şi a murit în interiorul Secţiei 10 de Poliţie din Bucureşti. Autopsia a indicat drept cauză a decesului ruptura de splină, care s-ar fi putut produce printr-una sau mai multe lovituri. Cu alte cuvinte, Dinte a fost bătut pînă la moarte. 

Spectacolul

reconstituie ultima seară din viaţa lui Dinte, ancheta şi procesul ce au urmat. Cercetarea artiştilor a cuprins documente (declaraţii, rapoarte oficiale, presă), interviuri cu martorii şi membrii familiei victimei şi participarea la procesul poliţistului (acuzat de lovituri cauzatoare de moarte). Spectacolul respectă riguros realitatea, pe care însă o înşurubează într-un context mai larg pentru a capta unele mentalităţi la nivel de masă care au condus la producerea tragediei. Echipa proiectului – actorul Alexandru Fifea, muzicianul Cătălin Rulea şi regizorul David Schwartz – sesizează vicii în mentalul colectiv, mizantropii sociale care fac parte „firesc“ din cotidianul contemporan şi dau măsura nivelului de intoleranţă al societăţii. Spectacolul identifică locurile comune în care apare rasismul, de la poveştile spuse copiilor şi poreclele peiorativ etnice (Bozgoru’) pînă la abuzuri. Unele sînt aparent inofensive, dar iniţiază şi construiesc subversiv mentalităţi retrograde şi glorifică atitudinea anti-romi. Spectacolul „confirmă“ într-un fel actualitatea temelor din filmul lui Radu Jude,

– ambele au fost lansate în aceeaşi perioadă –, atît în ceea ce priveşte rasismul ca normă socială, cît şi faptul că intoleranţele sînt transmise în procesul de educaţie. Monologul final, ficţional, inspirat probabil din experienţa personală a lui Alexandru Fifea, acuză obişnuinţa „ameninţării“ copiilor cu bau-bau/ţiganul care „vine şi te ia, dacă nu eşti cuminte“, în timp ce filmul lui Jude arată un proces de formare identitară în care tatăl îi livrează fiului tipare de supravieţuire socială, cu tot cu prejudecăţile vremurilor – rasism, antisemitism, homofobie, misoginism –, valabile şi astăzi. Ceea ce remarcă în egală măsură spectacolul şi filmul este sursa intoleranţelor, identificabilă în conştiinţa publică de sute de ani. 

Spectacolul se configurează în jurul unei absenţe, a victimei. Mărturia sa este singura care lipseşte, nu numai din cauza concretă a imposibilităţii reconstituirii, ci şi ca un simbol al faptului că unui asemenea marginal nimeni nu îi cere părerea, chiar dacă e vorba de soarta lui. Nu există o imagine a lui Dinte în spectacol, ci una a suprimării sale: sacul în care cadavrul este scos din secţia de Poliţie. În lipsa mărturiei victimei, creatorii spectacolului adună multiple puncte de vedere – mama, rudele, poliţistul agresor, poliţiştii martori – şi înregistrează viziuni diferite asupra incidentului, diferenţe majore de gîndire şi fluctuaţia onestităţii (în cazul declaraţiilor retractate ale poliţiştilor martori). O ţesătură de minciuni şi jumătăţi de adevăr se încheagă în jurul morţii lui Dinte şi este greu de distins între frică şi sfidare. Titlul

, o replică spusă de poliţistul agresor colegilor (confirmată de martori şi apoi negată), este în acelaşi timp o ameninţare şi un apel la solidaritate în interiorul castei, chiar dacă sînt zdrobite normele morale. 

Condus cu precizie de David Schwartz, Alexandru Fifea joacă alternativ personaje implicate în moartea lui Dinte, avînd grijă să nu caricaturizeze, să păstreze echilibrul între veridic şi teatral.  Intervine şi muzica neliniştitoare a lui Cătălin Rulea, care nu lasă povestea să treacă pe lîngă spectator. Într-un fel, spectacolul chestionează publicul în legătură cu propriile sale idiosincrazii.

Două vicii majore ale societăţii sînt reclamate: mentalitaţile intolerante şi lipsa oricărei strategii, la nivel de stat, pentru asanarea sărăciei. Punctul comun între cele două este acela al abuzului asupra vulnerabililor, „justificat“ de statutul de paria social. O parte din mentalul public susţine eliminarea problemei (a marginalilor care deranjează), nu rezolvarea ei. Avem de-a face cu o lipsă gravă de cultură civică la nivel de masă, refugierea în confortul prejudecăţilor sociale, mercantilizarea conştiinţei la care se adaugă funcţionarea defectuoasă a instituţiilor de stat (deficienţele în materie de regulamente, disciplină, deontologie etc.) şi confuzia politică în ceea ce priveşte protecţia socială. În cazul populaţiei rome, originea etnică şi sărăcia sînt premise care o transformă în inamic public. Vinovăţia romilor este considerată implicită şi, prin urmare, abuzul asupra lor este „justificat“. În acelaşi mod funcţionează abuzul asupra cerşetorilor, drogaţilor, prostituatelor etc. Sloganul Poliţiei, „Siguranţă şi încredere“, pare cinic. Instituţia care ar trebui să protejeze operează cu dublă judecată şi devine agresor pentru o parte a populaţiei. Este o formă de control social prin care se prezervează actualii poli de putere în societate. 

ţinteşte tocmai acest discurs public care culpabilizează vulnerabilii, acuză sărăcia şi trasează o linie între dominanţi şi indezirabili. Cum zice însă vărul lui Dinte, „nimeni nu e parcagiu de plăcere“. În societatea contemporană, sursa vulnerabilităţii nu este nici investigată, nici vindecată. 

„Dinte era material de discriminare ca la carte: crescut în sărăcie extremă, fără tată, dependent de droguri, bolnav şi de etnie, ultimul om, practic.“ De curînd, am citit un text de la Casa Jurnalistului,

în care Tiberiu-Mihail Cimpoeru spune povestea lui Alex, un puşti care vrea să se facă parcagiu. Printre reacţiile la acest articol sînt multe care reclamă natura „ăstora care fură de mici şi nu se vor schimba niciodată“. Nici mentalităţile nu par a se schimba. 

face parte din expoziţia „Eroismul răsare într-un depozit de mărfuri“ ce poate fi vizitată pînă pe 24 mai la Salonul de Proiecte / MNAC Anexa (Calea Moşilor nr. 62-68, etaj 2, Bucureşti). Flexibilitatea şi minimalismul spectacolului îi permit să se adapteze în orice spaţiu, ceea ce reprezintă o şansă pentru o viaţă lungă. Măcar performance-ul să trăiască. Dinte nu a avut nici o şansă. 

Oana Stoica este critic de teatru. 

Foto: A. Iocoban

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Gheorghe Hagi, „fiert“ din cauza lui Ianis: întrebarea care l-a iritat după România – Ucraina
Fostul căpitan al tricolorilor a asistat din tribune la marea victorie a naționalei.
image
Cântărețul Florin Decuseară a căzut de la înălțime la Centrala de la Cernavodă. Șanse minime de supraviețuire
Un bărbat de 46 de ani este în stare gravă, la spital, după ce a căzut de la 10 metri înălțime la Unitatea 3 a Centralei Nucleare de la Cernavoda, în timpul serviciului. Victima este Florin Decuseară, un cunoscut cântăreț local.
image
Scăldătoarea ursului din Parcul Național Retezat. Imagini rare surprinse în sălbăticia munților VIDEO
Temperaturile ridicate de la începutul verii au fost resimțite și în Munții Retezat, unde animalele sălbatice au căutat locuri de scăldat pentru a se răcori. Camerele de monitorizare a faunei au surprins în imagini un urs, bucurându-se de o baie într-un ochi de apă.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.