Minunata lume kinky

Publicat în Dilema Veche nr. 634 din 14-20 aprilie 2016
Minunata lume kinky jpeg

● Detalii naive, total lipsite de profunzime din viaţa şi moartea unor spectatori. Text, regie, univers sonor: Radu Afrim, scenografie: Irina Moscu, coregrafie: Baczó Tünde. Cu: Aszalos Géza, Baczó Tünde, Balázs Attila, Bandi András Zsolt, Borbély B. Emília, Csata Zsolt, Éder Enikö, Fall Ilona, Kiss Attila, Kocsárdi Levente, Lörincz Rita, Lukács Szilárd, Magyari Etelka, Mátray László, Mátyás Zsolt Imre, Molnár Bence, Molnos András Csaba, Simó Emese, Szász Enikö, Szilágyi Olga, Tar Mónika, Tokai Andrea, Vass Richárd, Balázs Márk, Czumbil Marika, Jakab Tamás, Leca Maria. Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely“ Timișoara.

Superman, Mickey Mouse, Faunul, Frida Kahlo şi cele trei surori cehoviene ajunse la o (ne)respectabilă senectute sînt personaje în primul spectacol realizat de Radu Afrim la Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely“ din Timişoara, cu un titlu lung (Detalii naive, total lipsite de profunzime din viaţa şi moartea unor spectatori), prescurtat Spectatori. Din varii motive – cum ar fi că regizorul a testat deja limitele dramaturgiei contemporane – s-a optat pentru un text scris de Afrim împreună cu actorii.

Spectatori este unul dintre spectacolele kinky ale lui Afrim, se înrudeşte cu producţia mureşeană Castingul dracului, atît ca mod de lucru, cît şi ca finalitate. Ce le desparte semnificativ este tema. Dacă în Castingul dracului, Afrim investiga identitatea secuiască, în Spectatori, el se focusează pe teatru şi pe un segment important în creaţia sa: relaţia cu publicul.

Pentru universurile sale baroce, pe care le creează indiferent de textul-pretext de spectacol, Afrim pretinde un public versatil în atitudini, luxuriant în expresie, cameleonic în reacţii. Regizorul şi-a creat în timp un grup de fani care aleargă prin toată ţara după spectacolele sale. A fost primul care şi-a promovat spectacolele în mediul online şi este primul care le prelungeşte viaţa dincolo de scenă, fotografiind personajele în alt spaţiu decît scena. Prin urmare, Afrim are o relaţie specială cu spectatorii, este la fel de intransigent şi pretenţios faţă de ei ca faţă de actori.

Spectacolul este o incursiune în culisele teatrului cu o scenografie (Irina Moscu) care reprezintă versiunea în oglindă a sălii, explicit teatralizată. Trebuie spus de la bun început că tema spectatorilor, cu poveştile lor personale şi ireale, este o capcană. Ceea ce face Afrim, de fapt, este să-şi exploreze propriile direcţii artistice în relaţie cu un spectator care să‑l înţeleagă şi să-l urmeze. Pentru Afrim, noţiunea de public (colectiv, conglomerat amorf) nu este acceptabilă, intenţionat titlul spectacolului face referire la spectatori, adică individualităţi.

Cuvîntul-cheie pentru spectacol este autoreferenţialitatea, iar referinţele sînt multe. Există repere în creaţia afrimiană precum Trei surori, show-ul legendar de la Sfîntu Gheorghe, ale cărui personaje apar în spectacol: Ferapont-samovarul şi surorile-babete demente ce agresează sexual spectatorii-soldaţi ruşi. Sau Nefericiţii, o producţie de la Teatrul de Nord din Satu Mare, loc în care regizorul a aflat despre tradiţia abonamentelor la teatru pentru morţi, pe care familiile le prelungesc ca o formă de omagiu şi de tandreţe faţă de cei dispăruţi. Referinţele la propria creaţie merg dincolo de citate. De exemplu, umbra lui Kinky ZoOne se simte, nu ca reper strict, ci în sens larg, aceasta fiind prima ars dramatica a lui Afrim, iar Spectatori este tot o ars dramatica ce investighează modalităţi de comunicare între creator şi receptor. Apoi sînt aici referinţe la teme obsedante (identitate de gen, boală) sau la tipologii recognoscibile din arhiva performativă afrimiană (copii, bătrîni, travestiţi, pluşaţi, personaje din cartoons etc). În această zonă apare o altă referinţă: persoane reale ce devin prototip pentru personaje. Afrim le creează acestor oameni, reali şi obişnuiţi, o altă existenţă, luxuriantă şi iluzorie. Este modalitatea lui de a privi şi de a percepe lumea (într-un interviu pe care mi l-a acordat în 2005 pentru Suplimentul de cultură vorbea despre personaje fabuloase din Becleanul natal; pe cît de sigură sînt că acei oameni au existat, pe atît de sigură sînt şi că doza de fabulos îi aparţine lui Afrim, care nu inventa, ci augmenta realitatea). Aici, regizorul încorporează în spectacol persoane din administraţia teatrului timişorean (plasatoarea Aranka) şi din public (spectatoarea în rochie fără spate), personaje în care fuzionează realul cu ficţionalul.

Gusturile artistice afrimiene sînt şi ele reperabile, de la muzică (predominant disco anii ’80) la pictură (balerinele Frida Kahlo animă tabloul pictoriţei mexicane, cu cele două euri, senzual-agresive în spectacol, dansînd şi sărutîn­du‑se în faţa unui spectator ce pare a fi pictorul Diego Rivera, soţul Fridei, dar care seamănă şi cu Salvador Allende; în cîteva minute de dans, se condensează întreaga viaţă a Fridei, sexualitatea şi opţiunile politice, ba este timp şi pentru o tuşă ironică la adresa dansului contemporan „foarte minimal“). Există trimiteri la concepte artistice contemporane („actriţa atinge punctul G al artei sale“ – ironie la teoria lui Andry Zholdak cu „actorul-vagin“ şi „regizorul-penis“) sau la premiile UNITER. Pe scurt, spectacolul explorează universul teatral, făcînd conexiuni subtile pentru cunoscători, dar păstrînd şi un nivel de citire accesibil spectatorului obişnuit (pentru care sînt valabile referinţe precum Scufiţa Roşie în luptă cu ursul, parodie la The Revenant). Aglomerarea de simboluri, sensuri şi nonsensuri este o marcă a regizorului.

Construcţia spectacolului are un fond – scene groteşti, autocitări – şi momente de prim-plan, monologuri coşmareşti (femeia în rochie fără spate, care umbla prin cimitire, actriţa care visa că spectatorii o privesc „din profil“, actorul şi abonamentele morţilor). În acest conglomerat performativ, trupa timişoreană funcţionează ca un grup compact, aproape soldăţeşte angajată în viziunea regizorului.

Ceva din candoarea şi vivacitatea folk a picturilor Fridei Kahlo pare a se regăsi în spectacolele kinky ale lui Afrim. Ambele sînt forme de artă inteligente, profund personale, baroce, viu colorate şi populare.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Teatrul "Csiki Gergely"

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.