Minunata lume kinky

Publicat în Dilema Veche nr. 634 din 14-20 aprilie 2016
Minunata lume kinky jpeg

● Detalii naive, total lipsite de profunzime din viaţa şi moartea unor spectatori. Text, regie, univers sonor: Radu Afrim, scenografie: Irina Moscu, coregrafie: Baczó Tünde. Cu: Aszalos Géza, Baczó Tünde, Balázs Attila, Bandi András Zsolt, Borbély B. Emília, Csata Zsolt, Éder Enikö, Fall Ilona, Kiss Attila, Kocsárdi Levente, Lörincz Rita, Lukács Szilárd, Magyari Etelka, Mátray László, Mátyás Zsolt Imre, Molnár Bence, Molnos András Csaba, Simó Emese, Szász Enikö, Szilágyi Olga, Tar Mónika, Tokai Andrea, Vass Richárd, Balázs Márk, Czumbil Marika, Jakab Tamás, Leca Maria. Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely“ Timișoara.

Superman, Mickey Mouse, Faunul, Frida Kahlo şi cele trei surori cehoviene ajunse la o (ne)respectabilă senectute sînt personaje în primul spectacol realizat de Radu Afrim la Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely“ din Timişoara, cu un titlu lung (Detalii naive, total lipsite de profunzime din viaţa şi moartea unor spectatori), prescurtat Spectatori. Din varii motive – cum ar fi că regizorul a testat deja limitele dramaturgiei contemporane – s-a optat pentru un text scris de Afrim împreună cu actorii.

Spectatori este unul dintre spectacolele kinky ale lui Afrim, se înrudeşte cu producţia mureşeană Castingul dracului, atît ca mod de lucru, cît şi ca finalitate. Ce le desparte semnificativ este tema. Dacă în Castingul dracului, Afrim investiga identitatea secuiască, în Spectatori, el se focusează pe teatru şi pe un segment important în creaţia sa: relaţia cu publicul.

Pentru universurile sale baroce, pe care le creează indiferent de textul-pretext de spectacol, Afrim pretinde un public versatil în atitudini, luxuriant în expresie, cameleonic în reacţii. Regizorul şi-a creat în timp un grup de fani care aleargă prin toată ţara după spectacolele sale. A fost primul care şi-a promovat spectacolele în mediul online şi este primul care le prelungeşte viaţa dincolo de scenă, fotografiind personajele în alt spaţiu decît scena. Prin urmare, Afrim are o relaţie specială cu spectatorii, este la fel de intransigent şi pretenţios faţă de ei ca faţă de actori.

Spectacolul este o incursiune în culisele teatrului cu o scenografie (Irina Moscu) care reprezintă versiunea în oglindă a sălii, explicit teatralizată. Trebuie spus de la bun început că tema spectatorilor, cu poveştile lor personale şi ireale, este o capcană. Ceea ce face Afrim, de fapt, este să-şi exploreze propriile direcţii artistice în relaţie cu un spectator care să‑l înţeleagă şi să-l urmeze. Pentru Afrim, noţiunea de public (colectiv, conglomerat amorf) nu este acceptabilă, intenţionat titlul spectacolului face referire la spectatori, adică individualităţi.

Cuvîntul-cheie pentru spectacol este autoreferenţialitatea, iar referinţele sînt multe. Există repere în creaţia afrimiană precum Trei surori, show-ul legendar de la Sfîntu Gheorghe, ale cărui personaje apar în spectacol: Ferapont-samovarul şi surorile-babete demente ce agresează sexual spectatorii-soldaţi ruşi. Sau Nefericiţii, o producţie de la Teatrul de Nord din Satu Mare, loc în care regizorul a aflat despre tradiţia abonamentelor la teatru pentru morţi, pe care familiile le prelungesc ca o formă de omagiu şi de tandreţe faţă de cei dispăruţi. Referinţele la propria creaţie merg dincolo de citate. De exemplu, umbra lui Kinky ZoOne se simte, nu ca reper strict, ci în sens larg, aceasta fiind prima ars dramatica a lui Afrim, iar Spectatori este tot o ars dramatica ce investighează modalităţi de comunicare între creator şi receptor. Apoi sînt aici referinţe la teme obsedante (identitate de gen, boală) sau la tipologii recognoscibile din arhiva performativă afrimiană (copii, bătrîni, travestiţi, pluşaţi, personaje din cartoons etc). În această zonă apare o altă referinţă: persoane reale ce devin prototip pentru personaje. Afrim le creează acestor oameni, reali şi obişnuiţi, o altă existenţă, luxuriantă şi iluzorie. Este modalitatea lui de a privi şi de a percepe lumea (într-un interviu pe care mi l-a acordat în 2005 pentru Suplimentul de cultură vorbea despre personaje fabuloase din Becleanul natal; pe cît de sigură sînt că acei oameni au existat, pe atît de sigură sînt şi că doza de fabulos îi aparţine lui Afrim, care nu inventa, ci augmenta realitatea). Aici, regizorul încorporează în spectacol persoane din administraţia teatrului timişorean (plasatoarea Aranka) şi din public (spectatoarea în rochie fără spate), personaje în care fuzionează realul cu ficţionalul.

Gusturile artistice afrimiene sînt şi ele reperabile, de la muzică (predominant disco anii ’80) la pictură (balerinele Frida Kahlo animă tabloul pictoriţei mexicane, cu cele două euri, senzual-agresive în spectacol, dansînd şi sărutîn­du‑se în faţa unui spectator ce pare a fi pictorul Diego Rivera, soţul Fridei, dar care seamănă şi cu Salvador Allende; în cîteva minute de dans, se condensează întreaga viaţă a Fridei, sexualitatea şi opţiunile politice, ba este timp şi pentru o tuşă ironică la adresa dansului contemporan „foarte minimal“). Există trimiteri la concepte artistice contemporane („actriţa atinge punctul G al artei sale“ – ironie la teoria lui Andry Zholdak cu „actorul-vagin“ şi „regizorul-penis“) sau la premiile UNITER. Pe scurt, spectacolul explorează universul teatral, făcînd conexiuni subtile pentru cunoscători, dar păstrînd şi un nivel de citire accesibil spectatorului obişnuit (pentru care sînt valabile referinţe precum Scufiţa Roşie în luptă cu ursul, parodie la The Revenant). Aglomerarea de simboluri, sensuri şi nonsensuri este o marcă a regizorului.

Construcţia spectacolului are un fond – scene groteşti, autocitări – şi momente de prim-plan, monologuri coşmareşti (femeia în rochie fără spate, care umbla prin cimitire, actriţa care visa că spectatorii o privesc „din profil“, actorul şi abonamentele morţilor). În acest conglomerat performativ, trupa timişoreană funcţionează ca un grup compact, aproape soldăţeşte angajată în viziunea regizorului.

Ceva din candoarea şi vivacitatea folk a picturilor Fridei Kahlo pare a se regăsi în spectacolele kinky ale lui Afrim. Ambele sînt forme de artă inteligente, profund personale, baroce, viu colorate şi populare.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Teatrul "Csiki Gergely"

Afis 14 dec Sala Radio jpg
Violonistul francez DAVID GRIMAL, invitat special la Sala Radio
Concertul va fi dedicat în exclusivitate muzicii unuia dintre mari compozitori germani: FELIX MENDELSSOHN, considerat un geniu al muzicii sec. XIX, așa cum fusese Mozart un secol mai devreme.
974 16 Iamandi coperta jpeg
Pledoarie pentru revalorizarea arhaicului
Sîntem destul de receptivi la astfel de influențe, de care uneori nici nu mai sîntem conștienți.
p 17 2 jpg
Puzzle
Pe urmele ei, Serre-moi fort se dovedește un veritabil film de laborator, de joacă cu posibilitățile mediului
974 17 Breazu jpeg
Anatolia neopsihedelică
Iar peste toate astea stă vocea lui Gaye Su Akyol, versatilă și stăpînă pe situație.
p 23 Omul ideal, 1943 jpg
Victor Brauner – Alfa și Omega. Pictura în ceară și „desenul cu lumînarea“
În creația brauneriană a anilor 1943-1945, desenul incizat în ceară devine o imagine magică adecvată timpurilor moderne.
Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?

Adevarul.ro

image
Dieta care o ajută pe Loredana Groza să fie wow. „E o muncă foarte grea să arăți bine!”
Loredana Groza, una dintre cele mai îndrăgite artiste, are un secret atunci când vine vorba despre talie trasă ca prin inel. Vedeta ține o dietă-minune de câte ori dorește să topească din kilogramele acumulate.
image
Supraviețuitoarea tragediei de pe DN1 a murit. Familia de spanioli se afla în vizită la fiica studentă în România
Patru membri ai unei familii din Spania au murit în urma unui accident produs pe o șosea din România. Șoferul a fost arestat preventiv, iar organele victimelor au fost donate cu acceptul rudelor.
image
Tempest, avionul de luptă care citește gândurile. Trei țări colaborează pentru dezvoltarea unei arme invincibile | FOTO VIDEO
Rishi Sunak a anunțat o colaborare între Marea Britanie, Italia și Japonia pentru dezvoltarea unui nou avion de luptă care utilizează inteligența artificială.

HIstoria.ro

image
Arestarea Mariei Tănase: Reținută și anchetată de germani
Arhiva M.A.I. ne spune că în 1940 Maria Tănase a fost reținută și anchetată de germani pentru că avea o relație „fierbinte” cu Maurice Nègre
image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.