Mîinile însîngerate ale măcelarului

Publicat în Dilema Veche nr. 667 din 1-7 decembrie 2016
Mîinile însîngerate ale măcelarului jpeg

Violen┼úa noastr─â ┼či violen┼úa voastr─â, regie: Oliver Frljic. Cu: Barbara Babacic, Dasa Dobersek, Uros Kaurin, Dean Krivacic, Jerko Marcic, Nika Miskovic, Draga Potocnjak, Matej Recer, Blaz Sef; dramaturgie: Marin Blazevic; costume: Sandra Dekanic; scenografie: Igor Pauska; produc─âtor: HAU, Berlin ├«mpreun─â cu Teatrul Mladinsko, Ljubljana ┼či teatre din Austria ┼či Croa┼úia. Temps DÔÇÖImages #9, Cluj-Napoca.

O constant─â a Festivalului Temps DÔÇÖImages din Cluj este invitarea unor performance-uri provocatoare. Calitatea a-ces-tora nu se rezum─â la intrigarea superfi-cial─â a spectatorului, ci vizeaz─â scoaterea acestuia din starea de confort ┼či repunerea ├«n starea de reflec┼úie. Asta s-a ├«nt├«mplat ┼či la edi┼úia din acest an, c├«nd a fost invitat Violen┼úa noastr─â ┼či violen┼úa voastr─â ├«n regia croatului Oliver Frljic, cunoscut pentru un alt spectacol, Blestemat fie tr─âd─âtorul de patrie!, prezentat ├«n urm─â cu doi ani ├«n Festivalul Interna┼úional de Teatru de la Sibiu. Regizorul a sus┼úinut un atelier pentru dramaturgi ┼či regizori clujeni ┼či a avut o lung─â discu┼úie postspectacol cu publicul.

Frljic este un regizor incomod din cauz─â c─â nu are deloc grij─â de confortul moral al publicului, de preten┼úia de superioritate care b├«ntuie Occidentul sau de sentimentele na┼úionale. Ceea ce face el ÔÇô ┼či enerveaz─â pe toat─â lumea ÔÇô este s─â relativeze convingerile absolute prin argumentare. Desigur, pentru asta se folose┼čte de un cocteil care impieteaz─â conservatorismul: nuditate, sex, violen┼ú─â, religie.

Inspirat de romanul Estetica Rezis-ten-╚Ťei de Peter Weiss, spectacolul zdruncin─â fri-cile europene generate de valul de refugia┼úi ┼či atacurile teroriste ┼či, odat─â cu asta, ┼či victimizarea aferent─â. Frljic dezvolt─â ideea unei leg─âturi de cauzalitate ├«ntre colonialismul euro-american ┼či terorism. C├«teva sute de victime ale atacurilor teroriste, depl├«nse de tot mapamondul, ┼či patru milioane de victime ale r─âzboaielor din Afganistan, Irak ┼či Siria, din 1990 ├«ncoace, despre care nu se prea vorbe┼čte ÔÇô iat─â o informa┼úie care face spectacolul inconfortabil, c─âci denot─â ipocrizia public─â, refuzul realit─â┼úii, complacerea ├«ntr-un adev─âr propriu. Suprema┼úia profitului ├«n capitalism este conectat─â cu r─âzboaiele contemporane pentru exploatarea resurselor. Una dintre scene arat─â cum un Iisus r─âstignit pe o cruce din bidoane de benzin─â, acoperit cu steagul ┼ú─ârii ├«n care este prezentat spectacolul (Frljic vorbe┼čte ├«ntotdeauna despre probleme care ne privesc pe to┼úi), coboar─â ┼či violeaz─â o femeie musulman─â. Femeia ├«l s─ârut─â apoi. Frljic relativizeaz─â din nou: agresiunea european─â asupra refugia┼úilor sirieni (generat─â de dorin┼úa accesului la petrol), a cre┼čtinilor asupra musulmanilor coabiteaz─â cu seduc┼úia exercitat─â de Europa asupra acestora.

Mirajul european ┼či reversul s─âu s├«nt prezentate ├«ntr-o alt─â scen─â, a tortur─ârii unui imigrant de c─âtre o familie european─â. Diferen┼úele culturale ┼či religioase s├«nt exhibate ┼či se dovedesc a fi mult mai puternice ├«n con┼čtiin┼úa public─â dec├«t s├«nt ÔÇô sau erau, c─âci lucrurile s-au schimbat ├«n ultima perioad─â, de c├«nd, ca s─â citez un politician local, ÔÇ×vremea corectitudinii politice a apusÔÇť ÔÇô recunoscute la nivel oficial. No┼úiunea de ÔÇ×diferitÔÇť nu este acceptat─â, nici tolerat─â (cupluri hetero ┼či gay ├«┼či ┼čterg de pe corp, prin s─ârut, texte scrise ├«n arab─â ÔÇô dragostea nu face diferen┼úe de gen, ras─â, religie). Din nou, Frljic refuz─â s─â priveasc─â ├«ntr-o singur─â direc┼úie.

rosencrantz2 foto roland vaczi jpg jpeg

Regizorul leton Alvis Hermanis ├«┼či explic─â decizia de renun┼úare la spectacolul pe care ├«l preg─âtea la Teatrul Thalia din Hamburg dup─â ce aceast─â institu┼úie s-a al─âturat mi┼čc─ârii ÔÇ×Welcome RefugeesÔÇť. Opiniile conservatoare ale lui Hermanis s├«nt binecunoscute, iar incidentul a fost dezb─âtut ├«n luna mai la Theatertreffen, Berlin (festivalul mainstream al teatrului de limb─â german─â din Germania, Austria ┼či Elve┼úia). Hermanis pleac─â la Paris, unde este martor al atacurilor teroriste din var─â ┼či trimite o scrisoare public─â ├«n care ├«┼či prezint─â frica, sus┼úine c─â terorismul este urmarea politicii permisive de imigrare ┼či acuz─â faptul c─â nu i se accept─â opiniile. ÔÇ×What about democracy?ÔÇť ├Än spectacol, scrisoarea este rostit─â de imigrantul torturat. Frljic ├«i acord─â astfel lui Hermanis statutul de victim─â, dar ironic. ┼×i din nou, relativizeaz─â. De altfel, ├«n aceea┼či scen─â, tortura se opre┼čte brusc ┼či actorii ├«ncep o sesiune Q&A cu publicul, c─âruia ├«i amintesc astfel c─â spectacolul este o conven┼úie. Ceea ce vezi este adev─ârat?

Oliver Frljic pune c├«teva probleme: cum negociezi cu suferin┼úa ÔÇô la discu┼úiile postspectacol, s-a remarcat c─â suferin┼úa din proximitate genereaz─â o empatie mai mare dec├«t cea ├«ndep─ârtat─â; acuz─â ipocrizia occidental─â ÔÇô, violen┼úa este mixat─â cu muzic─â de divertisment ┼či religioas─â (condamna┼úii la moarte danseaz─â pe ÔÇ×Cheek to cheekÔÇť, uciderile se produc pe Bach sau colinde de Cr─âciun ÔÇô ├«n timp ce Europa este cultural─â ┼či cre┼čtin─â, crimele se petrec pe fronturile invizibile), exist─â deconstruc┼úii teatrale, perspectiva asupra temei este relativizat─â (uniformele portocalii ale de┼úinu┼úilor par a fi americane, dar arabii au copiat modelul ÔÇô crimele s├«nt de ambele p─âr┼úi).

Frljic panorameaz─â ipocrizia statului ┼či prejudec─â┼úile colective, refuzul violent al diferitului ┼či tolerarea for┼úat─â care genereaz─â frustr─âri, neoliberalismul ┼či r─âzboaiele pentru profit, na┼úionalismele ┼či fanatismul religios. Spectacolul abund─â de steaguri, folosite scandalos (ca ├«n violul lui Iisus) sau ireveren┼úios de-a dreptul (o musulman─â scoate din vagin steagul ┼ú─ârii ├«n care este reprezentat show-ul). Asta a dus la o anchet─â ├«n Polonia (aflat─â ├«n curs) ┼či la acuza┼úii ├«n Croa┼úia (unde scena nu mai poate fi reprezentat─â), la vizionarea spectacolului ÔÇ×pe propria r─âspundere a spectatorilorÔÇť la Sarajevo ┼či la o presiune asupra lui Frljic (mesaje de amenin┼úare, scuipat pe strad─â etc.). Ceea ce arat─â c─â milioane de oameni uci┼či, alte milioane refugiate din fa┼úa r─âzboiului ÔÇô pentru care Occidentul este responsabil ÔÇô trezesc mai pu┼úin─â empatie dec├«t simbolurile na┼úionale. ÔÇ×Cine e ├«mpotriva terorismului, dar nu ┼či a capitalismului, e ca acela care m─ân├«nc─â vi┼úel, dar nu vrea s─â vad─â m├«inile ├«ns├«ngerate ale m─âcelaruluiÔÇť.

Oliver Frljic face spectacole provocatoare, care ┼úin mintea spectatorului ├«n priz─â. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Roland Vaczi

Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?