Ma┼čini de sp─âlat vise (I) ÔÇô P─ârin┼úi teribili

Publicat în Dilema Veche nr. 581 din 2-8 aprilie 2015
Ma┼čini de sp─âlat vise (I) ÔÇô P─ârin┼úi teribili jpeg

ÔŚĆ Girafe ÔÇô Fabula urban─â #1, dup─â Pau Mir├│, traducere ┼či adaptare: Radu Afrim, regie, univers sonor: Radu Afrim, scenografia: Drago┼č Buhagiar, coregrafia: Andreea Gavriliu. Cu: Marius Turdeanu, Mariana Mihu, Ioan Paraschiv, Adrian Matioc, Ioan Savu, Dana Maria L─âz─ârescu ┼či actorii din Bizoni: Raluca Iani, Vlad B├«rzanu / Cristian Timbu┼č, Iustinian Turcu, Ali Deac, Cendana Trifan / Maria Soilic─â.  

O savan─â cu ma┼čini de sp─âlat ┼či animale s─âlbatice care se mi┼čc─â alene, tresar ├«ncordate sau ├«┼či b─âl─âcesc capetele albe, deformate de supradimensionare, ├«n s├«ngele victimei, ├«ntr-o lumin─â stranie care se stinge ├«n penumbr─â. Proiec┼úiile rotunde (ca ├«n

lui Romeo Castellucci, un rai postapocaliptic abandonat, vidat de via┼ú─â) cu poze de familie ├«n care copiii ┼či adul┼úii privesc cu o seriozitate bizar─â, inconfortabil─â, trimit involuntar la fotografiile din cartea lui Ransom Riggs,

(Radu Afrim rezoneaz─â ┼či cu ce nu a v─âzut la fel ca Csaba Sz├ękely, care specifica, sub titlul

, c─â este inspirat─â ┼či din piesele pe care nu le-a citit ├«nc─â). 

Radu Afrim a produs la Sibiu un diptic ├«n care ├«┼či concentreaz─â direc┼úiile regizorale, obsesiile ┼či simbolurile personale de p├«n─â acum. Acest binom performativ care conserv─â universurile interioare ale artistului (cuv├«ntul ÔÇ×artistÔÇť ├«l define┼čte cel mai bine, Afrim ├«┼či dep─â┼če┼čte cu mult ÔÇ×atribu┼úiileÔÇť de regizor, sistemul s─âu creativ este mai aproape, din nou, de Romeo Castellucci) este alc─âtuit din spectacole complementare, dramaturgic ┼či regizoral. Cele dou─â piese,

┼či

fac parte din

a catalanului Pau Mir├│, prima despre p─ârin┼úi f─âr─â copii, a doua despre copii f─âr─â p─ârin┼úi. ├Än scen─â, Afrim folose┼čte cele dou─â tipuri esen┼úiale ale esteticilor sale, una rela┼úional─â ┼či grotesc─â

, alta bazat─â pe corporalitate ┼či poetic─â suprarealist─â

Dar în

s├«nt tu┼če de poem vizual ┼či ├«n

sînt scene

, deci formulele performative se intersecteaz─â.

Universul comun în

lui Pau Miró (pe lîngă

┼či

exist─â ┼či

, aceasta fiind prima pies─â din grup) este o sp─âl─âtorie ÔÇô scenograful Drago┼č Buhagiar a construit un decor modular din ma┼čini de sp─âlat, folosit ├«n formule diferite ├«n ambele spectacole ÔÇô, un acvariu pentru vise ┼či frici, spa┼úiu al singur─ât─â┼úii ├«n care se consum─â abuzurile, cu o anume poetic─â mecanic─â, ├«n care formele rigide ┼či albul ma┼činilor de sp─âlat au contrapunct ├«n animalele supradimensionate, albe ┼či ele: o giraf─â ┼či mai mul┼úi bizoni. Un aspect specific regizorului este neostentativitatea discursurilor sociale. Abuzurile sexuale ┼či psihologice, fragilit─â┼úile marginalilor, vulnerabilitatea v├«rstelor, identitatea sexual─â nu au dus niciodat─â la spectacole viguros militante, ci la incursiuni personale ├«n aceste universuri r─ânite, decrepite de angoase. 

În

, Afrim transform─â Barcelona anilor ÔÇÖ50 ├«n Constan┼úa din ÔÇÖ68. Realitatea comunist─â rom├óneasc─â ├«nlocuie┼čte dictatura franchist─â din textul lui Pau Mir├│, regizorul recurg├«nd la o anume poetic─â a vremii, c─âci ├«i place

-ul rom├ónesc, pe care l-a mai folosit ca fundal ├«n alte spectacole. Piesa vizeaz─â emanciparea femeii, c─âci, ├«n acea perioad─â, ÔÇ×celula de baz─â de societ─â┼úiiÔÇť se dovedea o form─â de ÔÇ×deten┼úieÔÇť pentru femei. Familia tradi┼úional─â era ├«nc─â patriarhal─â. Cuplul f─âr─â nume din text, care ├«n spectacol poart─â prenumele actorilor, func┼úioneaz─â dup─â regulile unui patriarhat comod. So┼úia Mariana (Mariana Mihu) este tratat─â ca un anim─âlu┼ú simpatic ÔÇô o veveri┼ú─â ademenit─â cu nuci, aluzie la numele generic dat veveri┼úelor ├«n parcuri, de exemplu ├«n Ostrovul din C─âlim─âne┼čti, V├«lcea ÔÇô, redus─â la postura de menajer─â, ├«nvinov─â┼úit─â subtil din cauz─â c─â nu are copii. De altfel, lipsa copiilor reprezint─â ne├«ndeplinirea unei obliga┼úii absolute, ÔÇ×pedepsit─âÔÇť prin alimentarea permanent─â a sentimentului de vinov─â┼úie. So┼úia nu reu┼če┼čte s─â ating─â un nivel social obligatoriu. Nu ├«nt├«mpl─âtor,

-ul ei, girafa, este ÔÇ×arestat─âÔÇť ├«n spatele peretelui de ma┼čini de sp─âlat pentru c─â Mariana este prizoniera unei mentalit─â┼úi primitive. So┼úul Marius (Marius Turdeanu) ├«┼či conduce familia ÔÇô nevasta ┼či fratele ei, probabil autist (Ioan Savu) ÔÇô cu bun─âvoin┼úa mimat─â a marelui st─âp├«n, ├«n timp ce este cocolit de un grup de femei ÔÇ×de la ┼úar─âÔÇť care ┼čtiu bine cum trebuie s─â te por┼úi cu b─ârbatul. Corul babelor (majoritatea travestiuri, nu toate b─âtr├«ne) este iar─â┼či o marc─â a regizorului

la fel grotescul comic (savuroasele acroba┼úii pe biciclet─â ale unei babete etc). Rela┼úia dintre so┼úi (care se apeleaz─â reciproc cu numele la vocativ, ca tu┼č─â a unei anume clase sociale, a muncitorilor care vin de la sat), derulat─â molcom pe sistemul servit/servitor, este scurtcircuitat─â repetat de un v├«nz─âtor de ma┼čini de sp─âlat Albalux. Domnul Ventura (Adrian Matioc), un comis-voiajor ├«ndr─âgostit de obiectul pe care ├«l vinde, alimenteaz─â visele Marianei ┼či ├«i creeaz─â co┼čmaruri lui Marius. Ma┼čina de sp─âlat genereaz─â o schimbare de putere ├«n cadrul cuplului ┼či am├«ndoi ┼čtiu asta, motiv pentru b─ârbat s─â blocheze, c├«t poate, achizi┼úionarea calului troian al patriarhatului. Transformarea Marianei, datorit─â ma┼činii, din menajer─â inform─â ├«n femeie atractiv─â nu este doar fizic─â. Ea ├«┼či afirm─â independen┼úa ÔÇô refuz─â nucile, nu mai este controlabil─â ÔÇô ┼či g├«ndirea. Mariana citind c─â┼ú─ârat─â picior peste picior pe ma┼čina de sp─âlat este o imagine puternic─â a unei lungi evolu┼úii a mentalului la nivel mondial ├«n ceea ce prive┼čte femeia. 

├Än micul univers conjugal se ├«nghesuie ca ├«ntr-o m─ânu┼č─â (aceea din povestea copil─âriei noastre, ├«n care se adunaser─â toate animalele p─âdurii) cuplul primordial, fratele/cumnatul introvertit, vecinele, v├«nz─âtorul de ma┼čini de sp─âlat ┼či un chiria┼č (Ioan Paraschiv), aparent muncitor, ├«n realitate un ins suspect din perspectiva moralei sociale a epocii (dispare nop┼úile de-acas─â sau vine b─âtut). Aici Afrim ├«┼či reia un alt tip de personaj, travestitul abuzat, care nu-┼či poate nega natura nici dac─â este agresat. Imaginea lui ÔÇô un b─ârbat ├«nalt, cu alur─â puternic masculin─â, ├«n rochie lung─â, ro┼čie, cu paiete ┼či decoltat─â, c├«nt├«nd senzual ÔÇô se trage din mai multe spectacole afrimiene (de exemplu, Mihai Smarandache ├«n Antoine din

la Teatrul Odeon, drapat ├«n catifea neagr─â cu spatele gol). Violat de un grup de bizoni, travestitul se refugiaz─â ├«ntr-un viitor imaginar. 

Emanciparea lui ┼či cea a Marianei au o not─â de utopie ├«n planul concret. Nu este a┼ča de u┼čor s─â distrugi conven┼úia social─â, tiparele ├«n care mentalul colectiv ├«nchide oamenii. 

Oana Stoica este critic de teatru. 

Foto: A.Bulboac─â, R. Afrim

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.