Martiriu. Note de subsol

Publicat în Dilema Veche nr. 562 din 20-26 noiembrie 2014
Martiriu  Note de subsol jpeg

● Toufar – Jocurile torturii. Autor şi compozitor: Ales Brezina, regia: Petr Zelenka, scenariul: Pavel Petránek, dirijor: Jirí Strunc, dirijorul corului: Petr Louzensky, mişcare: Klára Lidová, decor: Nikola Tempír, costume: Vladimíra Formínová. Cu: Sona Cervená, Jan Mikusek, David Steigerwald. Corul de copii Kühn. La Teatrul Naţional de Operă, Praga. 

Cum ne vindecăm de trecut? Cît timp durează, pentru individ şi pentru comunitate, să închidă rănile unei istorii traumatizante? Cum afectează această suferinţă evoluţia naţiunii? Proiectul Festivalului Internaţional de Teatru Divadelná Nitra din Slovacia, Vieţi paralele – secolul 20 prin ochii Poliţiilor Politice, una dintre cele mai puternice iniţiative teatrale recente, încearcă să răspundă acestor întrebări. Ultimul sfert de veac a fost marcat de o schimbare majoră de sistem în Estul Europei, dar căderea comunismului s-a dovedit a fi nu un eveniment singular, ci un proces îndelungat, care, după prima etapă, a revoltelor, şi a doua, care ar putea fi caracterizată drept faza capitalismului sălbatic şi a convulsiilor democraţiei („democraţie originală“), înregistrează o perioadă complicată de integrare europeană, care se derulează în mai multe zone – economie, politică, social. Această ultimă etapă presupune şi regenerarea morală a societăţii, ceea ce implică vindecarea (inclusiv prin verbalizarea traumelor), colectivă şi individuală, de rănile comunismului, atunci cînd statul devenise agresorul propriului popor. Lustraţia este parte importantă din acest proces, iar proiectul de la Nitra – al cărui reprezentant în România este Gianina Cărbunariu (din partea dramAcum), cu spectacolul Tipografic Majuscul – scanează panoramic situaţia din fostul bloc comunist. Creatorii din cele şase ţări implicate în proiect – Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia – aduc în prim-plan cazuri din arhivele Poliţiilor Politice, în diferite formule estetice, menite să creeze un cadru pentru dezbateri publice (show-urile sînt urmate de discuţii postspectacol). Se aruncă o privire scrutătoare asupra istoriei care a lăsat urme dureroase, din perspectiva unui prezent convulsiv, ale cărui pulsaţii deviante îşi au rădăcinile în epoca recent încheiată (unele accese purulente ale prezentului sînt urmarea trecutului, de la parazitarea puterii politice şi economice de către foşti membri ai aparatelor de represiune, pînă la mişcările naţionaliste), cu gîndul la un viitor incert, în care acest trecut s-ar putea repeta.  

Spre deosebire de Germania, cea mai hotărîtă, dintre ţările foste comuniste, să rezolve problema Stasi, în celelalte state est-europene, discuţiile despre Poliţii Politice sînt încă puţine şi precaute. Rezervele de a vorbi vin tocmai din insuficienta vindecare a traumelor, dar şi din teama cauzată de prezenţa foştilor ofiţeri în funcţii importante în stat. În plus, există diferenţe în istoria represiunii comuniste. În Germania Democrată, abuzurile au fost în special de natură psihologică, în condiţiile în care Germania Federală răscumpăra deţinuţii politici (în acelaşi mod în care „cumpăra“ şi saşii din România), astfel încît Stasi avea grijă să predea „marfa“ în stare bună. În restul blocului comunist, violenţa fizică o însoţea pe cea psihică. Diferenţa apare şi în show-urile prezentate în Festivalul „Vieţi paralele“, organizat de Gianina Cărbunariu la Teatrul Odeon (11-13 octombrie 2014), ca parte a proiectului de la Nitra. Dacă spectacolul Eu şi dosarul meu, regizat de Clemens Bechtel la Dresda, a oferit un teatru al „experţilor vieţii cotidiene“, cu personaje reale aflate de ambele baricade ale Stasi, care îşi performează propria poveste, Teatrul Naţional de Operă din Cehia a ales o formulă intens teatralizată, o operă camerală, compoziţia lui Ales Brezina care reconstruieşte povestea preotului Toufar din Cihost, ucis în 1950 de StB (Poliţia Politică cehoslovacă), din cauza unui aşa-zis miracol care a avut loc în biserica sa: crucea de deasupra altarului s-a mişcat în timpul slujbei de duminică. Autorităţile au susţinut că preotul a „creat“ minunea cu ajutorul unui sistem complicat de scripeţi. Spectacolul nu discută veridicitatea miracolului, deşi demontează versiunea oficială – anul trecut, Biserica Catolică cehă a început demersurile pentru beatificarea lui Toufar, pe fundalul unei creşteri masive a numărului ateilor în Cehia –, ci sacrificarea unui om aflat în mijlocul unui război pentru putere, între stat şi Biserică. În anii ’50, preşedintele Klement Gottwald (votat în 2006 drept „cel mai rău ceh“, din cauza colectivizării şi a implementării metodelor staliniste de anihilare a duşmanilor proprii) a început un proces de distrugere a Bisericii Catolice, prin deposedarea acesteia de bunuri. Cazul Toufar a dovedit că StB nu avea limite în acest demers. Preotul a fost torturat în închisoare, pînă la moarte, iar familia a fost informată despre soarta sa abia patru ani mai tîrziu. Autorităţile au produs un film de propagandă, prezentat la televiziune, în cinematografe şi în şcoli, în care îl „demascau“ ca mincinos şi manipulator.  

În spectacol, excesele de violenţă sînt exprimate prin excese de teatralitate. În regia lui Petr Zelenka – cunoscut în România mai ales ca dramaturg (Radu Afrim a montat un spectacol celebru cu un text al său, la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ – Povestiri despre nebunia (noastră) cea de toate zilele) –, un Toufar fragil, cu o siluetă delicată (contratenorul Jan Mikusek) şi un Gottwald caricatural, din care este extrasă esenţa monstruoasă (în travesti, mezzosoprana Sona Cervená, la 89 de ani, cunoscută din colaborările cu Robert Wilson, inclusiv Sonetele shakespeariene prezentate la Craiova, în Festivalul Shakespeare 2012), confruntă vulnerabilitatea omului cu agresivitatea unui stat abuziv, motiv pentru ca martiriul lui Toufar să fie conectat în prolog cu cel al Sfîntului Jan Sarkander (torturat şi ucis în secolul al XVII-lea din cauză că nu a divulgat secretul confesiunii, beatificat în 1995). Corul de copii Kühn interpretează personaje contradictorii, inclusiv torţionari, ceea ce generează o imagine poetică (candoarea potenţează răul) a penetrării profunde a societăţii de către aparatul represiv. Ales Brezina creează o operă documentară, cu un text compilat din extrase din dosarul politic al lui Toufar, materialele de propagandă ale epocii şi scrisorile adresate autorităţilor de către rudele preotului. 

Impactul Proiectului „Vieţi paralele“ s-a măsurat în dezbaterile postspectacol, animate şi lungi, neobişnuite pentru publicul român, de regulă reticent la discuţii. S-au văzut dorinţa oamenilor de exorcizare a trecutului, prin povestirea traumelor, şi nevoia de împăcare cu istoria recentă, prin recuperarea ei, neviciată de viziuni politice manipulatoare. Proiect de teatru imperios necesar, „Vieţi paralele“ s-a constituit într-un context pentru împărtăşirea coşmarurilor comune. 

În acest timp, în România, fiul disidentului Gheorghe Ursu, ucis în închisoare din ordinul Securităţii, în 1985, a obţinut, prin greva foamei, redeschiderea dosarului tatălui său. Poate începem să ne vindecăm.  

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Teatrul National de Operă din Praga

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.
image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești / VIDEO
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești