Mănîncă-mă!

Publicat în Dilema Veche nr. 563 din 27 noiembrie - 3 decembrie 2014
Mănîncă mă! jpeg

● Festivalul Temps D’Images nr. 7, Colectiv A, Cluj, 6-16 noiembrie 2014.  

Clujul înainte de turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale nu părea, teoretic, locul cel mai bun pentru un festival, fie el şi de artă activă. În zilele tensionate de dinaintea votului final, activismul era, ce-i drept, la cote ridicate, dar arta nu făcea parte dintre preocupările momentului. Şi totuşi, clujenii au o perspectivă complexă asupra cotidianului, integrînd performance-ul printre activităţile civice. În fond, ambele presupun, în egală măsură, perspective şi revolte. 

Tema acestei ediţii a Temps D’Images a fost „Ce ne hrăneşte?“. Centrat pe corpul explorat din perspectivă contemporană, ca element definitoriu pentru identitate, dar şi ca depozitar şi exponent al problemelor sociale, festivalul a extins viziunea asupra corpului, de la cel simbolic (spiritual) la cel fizic. Tema a penetrat întreg evenimentul în formate diferite. Poate cea mai incitantă în concept a fost secţiunea „Filme-n piaţă“, în cadrul căreia în pieţele agroalimentare s-au proiectat filme documentare despre producţia şi consumul de alimente. Artistul asociat al Festivalului a fost Gianina Cărbunariu, care a oferit unul dintre cele mai curajoase spectacole create vreodată în România –

o sinteză obiectiv-subiectivă a modului de acaparare a pămîntului de către marile corporaţii, în special cele care exploatează resursele.  

Temps D’Images are o structură stufoasă – ateliere, dezbateri, spectacole de dans contemporan şi teatru, filme, expoziţii –, aşa că voi analiza aici doar Platforma Independentă de Artele Spectacolului, curatoriată de managerul Colectiv A, Miki Branişte, criticul Iulia Popovici şi directorul CNDB, Vava Ştefănescu. Platforma s-a coagulat, la rîndul său, în jurul unei teme – „Trecutul a murit?“, care a vizat influenţa istoriei recente asupra prezentului, modalităţi de chestionare a acesteia şi de poziţionare faţă de ea. Concret, s-a încercat o viziune multiperspectivată asupra trecutului, refuzîndu-se o singură paradigmă şi o unică modalitate de investigare. Adiacent acestor abordări multiple ale trecutului, au existat stadii diferite de lucru, în care au fost prezentate spectacolele (parte dintre ele coproduse de Colectiv A pentru festival, situaţie rarisimă în spaţiul românesc, unde evenimentele de gen mizează exclusiv pe o selecţie de producţii finite). Au fost show-uri finalizate, precum

, performance-ul lui Paul Dunca despre (i)relevanţa identităţii de gen, sau

spectacol creat de regizorul David Schwartz împreună cu actorii Teatrului-Spălătorie din Chişinău, care se constituie, cu rigoarea aferentă, într-un manual de istorie recentă alternativă, prin prezentarea „oficială“ (patriotardă) şi personală (disperată) a evenimentelor din cei 25 de ani de independenţă postcomunistă a Republicii Moldova.  

Alte producţii au fost finisate în timpul Temps D’Images, precum

(care a avut premiera după Festival), spectacolul lui Eugen Jebeleanu, inspirat din piesa lui Franz Xaver Kroetz –

care configurează singurătatea unei femei prin redarea robotică a unei seri oarecare din viaţa ei, situaţie pe care regizorul o foloseşte pentru a suprapune multiple istorii personale într-un singur spaţiu, dar în timpi diferiţi. Încă într-un stadiu de căutare – prezentare

– se află

proiect de teatru educaţional, realizat de Mihaela Michailov şi Radu Apostol, care lucrează pe un subiect aproape necunoscut în România, drepturile copilului, normate în Convenţia ONU din 1989, pe care le confruntă cu mentalul autohton şi cu stereotipiile de relaţionare (uneori violente fizic, psihologic sau ca limbaj) ale părinţilor cu copiii.  

Regizorul Alexandru Berceanu a prezentat

, partea finală a unui proiect de cercetare pe tema discriminării în mentalul colectiv românesc, a relaţionării grupurilor minoritare – etnice, sexuale – cu majoritatea. Care este mecanismul de funcţionare al intoleranţei? În ce măsură diferenţa culturală motivează sau determină agresiunea? Care este răspunsul subconştient al fiecărui individ la violenţă sau abuz? Spectacolul are la bază o multitudine de documente, interviuri cu persoane care au fost victime sau martori ai discriminărilor din al Doilea Război Mondial pînă în prezent. Astfel, se construieşte performativ o succesiune de poveşti care panoramează reacţia la confruntarea cu diferitul, la ieşirea din confortul majorităţii.  Participarea publicului apare în zona ştiinţifică a spectacolului, căci activitatea neuronală a unor subiecţi – spectatori şi performeri – este supusă unei monitorizări EEG care înregistrează reacţia creierului faţă de diverşi stimuli – diferenţă, violenţă –, sub forma unor impulsuri transformate în timp real în muzică, de către compozitorul Cătălin Creţu, acesta fiind soundtrack-ul spectacolului şi suport pentru coregrafia Anei Costea. În teorie, lucrurile stau bine, în practică însă sînt cîteva probleme. În primul rînd, materialul documentar este stufos şi insuficient structurat, lungeşte inutil şi obositor spectacolul. Apoi, legătura între experimentul care transformă activitatea creierului în muzică şi tema spectacolului este neclar exprimată. Rezultatul – muzica generată de creier – este neutru, fără impact. Spectacolul este dens, poate prea dens şi cu siguranţă prea lung, pe alocuri neclar în intenţii şi în exprimarea lor. Cu un material documentar excelent şi un concept îndrăzneţ, inter@FAŢA este un spectacol în lucru, iar finalizarea sa – restructurare, esenţializare, coerenţă conceptuală şi acurateţe de expresie – l-ar putea transforma într-un hit teatral.  

Cumva, în aceeaşi zonă tematică este

un studiu asupra terorii, naziste şi staliniste, realizat de Cristina Lilienfeld şi Smaranda Găbudeanu, care recuperează istorii personale – suferinţele bunicilor ca victime ale antisemitismului şi comunismului –, pe care le repoziţionează ca repere în actualitate. Şi aici, demersul artistic se păstrează încă într-o zonă confuză, se opreşte la jumătate, fără să configureze ideile propuse („lupta pentru libertatea de exprimare şi rezistenţă în context de cenzură şi teroare politică, încă foarte prezente sub alte forme şi în contemporaneitate“).  

Din altă zonă performativă provin

(Waitingroom Project, Cluj) – o formulă brechtiană, ingenioasă şi vivace, de deconstrucţie a mecanismului teatral prin care se chestionează valabilitatea discursului performativ şi ieşirea din clişee – şi

un solo-concert al Mihaelei Dancs, care investighează ironic conceptul de star, cu referire la

-urile rock şi la mecanismul de mitizare a acestora.  

Temps D’Images este un festival viu, care chestionează şi cercetează, refuză certitudinile şi se configurează mai degrabă în jurul riscului, decît în jurul perfecţiunii. Festivalul clujean este, în peisajul teatral românesc, alternativa viabilă la formatul înţepenit, autosuficient şi automăgulitor al manifestărilor instituţionale de gen, inclusiv FNT.  

Oana Stoica este critic de teatru.  

Foto: E. Florea

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.