Mall-ul Armătura din Zalău

Publicat în Dilema Veche nr. 823 din 28 noiembrie – 4 decembrie 2019
Mall ul Armătura din Zalău jpeg

● Fabrici și uzine, regia: Adina Lazăr, dramaturgia: Alexandra Felseghi, scenografia: Silviu Medeșan. Cu: Emanuel Cifor, Ioana Chițu, Lucian Teodor Rus, Simina Seliștean. Grafica: Paul Mureșan, documentare: Bianca Felseghi, Valer Simion Cosma, foto/video: Bogdan Botaș, manager proiect: Andrei Herța, asistenți: Mihai Turian, Denisa Gordan, Cătălin Ilieș, Reka Domokos. Spectacol produs de Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău și cofinanțat de AFCN, Tenaris Silcotub, Centrul De Cultură și Artă Zalău.

Industrializarea României, începută în perioada interbelică şi continuată în forţă în era comunistă, a produs dezvoltarea (sau chiar înfiinţarea, cum este cazul oraşului Victoria) unor comunități urbane. Mare parte din forţa de muncă, mutată de la sat la oraş, a depins de industrie şi şi-a construit întreaga existenţă în funcţie de asta. Un serviciu pe viaţă, cu un salariu fix, asigura coşul zilnic, ba chiar şi un anumit nivel de „bine“ social, corelat la standardele epocii. Dezindustrializarea postrevoluţionară (susţinută de robotizarea muncii), începută cu privatizări heirupiste (şi corupţia aferentă) şi finalizată cu punerea pe butuci a majorităţii combinatelor, fabricilor şi uzinelor „lui Ceauşescu“, a generat o formă de tragedie socială tăcută, ignorată sistemic, cu ştiinţă sau neştiinţă, şi care a devenit un factor major în determinarea gradului de sărăcie al ţării. Categoria profesională cea mai largă, muncitorii, a scăzut dramatic în urma ruinării industriei. Posibilităţile de angajare în alte domenii au fost reduse, antreprenoriatul nu a fost o soluţie salvatoare decît rareori, prin urmare, aici s-a format baza emigranţilor economici şi a celor instabili profesional. Acestea sînt generaţiile părinţilor noştri şi cele imediat următoare, care au suportat costurile tranziţiei de la un sistem politic şi economic la altul şi au devenit, în bună parte, masă de manevră în campaniile electorale. În cel mai bun caz, au fost subiecte de discursuri sforăitoare, dar aproape niciodată nu au fost şi beneficiari ai unor programe eficiente de reformare profesională.

O serie de spectacole au recuperat, în ultimul timp, poveştile acestor generaţii şi au analizat fenomenele produse de dezindustrializare. subPămînt (regia David Schwartz), care cartografia situaţia minerilor din Valea Jiului în perioada închiderii minelor, ’90 (tot în regia lui David Schwartz) şi Baladele memoriei (regia Nicoleta Esinencu), care vorbesc despre năruirea speranţelor în postcomunism, identifică unele caracteristici ale vieţii muncitorilor după 1989: precaritate, nesiguranţă, instabilitate profesională. În continuarea acestei serii, Fabrici şi uzine este un spectacol produs de Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale – asociaţie culturală care derulează programe pentru comunităţi rurale, unul dintre cele mai cunoscute fiind Şcoala de vară de la Telciu, Bistriţa-Năsăud, la Zalău (oraş fără teatru). Creat pe bază de documentare, spectacolul recuperează istoria Întreprinderii de Armături Industriale din Fontă și Oțel (Armătura), în jurul căreia s-a dezvoltat oraşul şi care a fost distrusă treptat după 1989 pînă la stadiul în care, astăzi, în locul ei se va construi un mall. Cum realitatea este mai puternică decît imaginaţia, înlocuirea fabricii care „hrănea“ un oraş cu un simbol al consumului este sugestivă pentru transformările din ultimii 30 ani. Un personaj-narator, o fetiţă (Ioana Chiţu), explorează istoria Zalăului dintr-o carte – un manual, căci pare didactic –, în timp ce o parte din informaţii sînt performate de patru actori (Simina Seliştean – liceană la debut, Ioana Chiţu, Lucian Rus şi, cu un comic mai accentuat, Emanuel Cifor). Poveştile reale, minim ajustate ficţional ca „să curgă“, traduc la scară individuală istoria unei fabrici, a unui oraş, a unei comunităţi, a unei epoci. Lucrurile converg către prezentarea Armăturii ca primul loc de muncă (singurul pentru mulţi pînă la căderea comunismului), care a permis dezvoltarea personală (locuinţă, familie, trai decent), şi a şubrezirii relaţiilor de muncă după 1989 (muncitoare concediată pe motiv că a rupt două panseluţe din curtea fabricii pentru ierbarul fiului ei; la scară largă, astfel de furturi „au justificat“ închiderea fabricii). Poveştile vin una cîte una, într-un amestec de dramatic şi comic – aici limbajul face legea pentru că accentul, „fabricat“ de actori, este absolut delicios; în plus, personajele, construite pe schelete realiste, şarjează uşor spre caricatură, lăsînd în prim-plan tipologii mai degrabă decît persoane şi dovedind astfel că istoria este individuală şi comună în acelaşi timp.

rosencrantz foto 1 marius sumlea jpg jpeg

Nu ştiu în ce măsură Alexandra Felseghi (dramaturgie) şi Adina Lazăr (regie) au imprimat tonul spectacolului sau acesta s-a instalat firesc din interviurile care stau la baza documentării. Desigur, este o perspectivă nostalgică asupra trecutului, chiar dacă mărturiile despre munca grea din fabrică nu lipsesc. Nostalgia este comună acestor spectacole despre generaţiile înghiţite de schimbarea de paradigmă istorică şi s-au găsit drept cauze ale ei fie asocierea respectivei perioade cu tinereţea (o nostalgie a vîrstei), fie conservarea adeziunii la o gîndire politică revolută. Nu cred că este vorba, în general, de nici una dintre acestea. Mi se pare că nostalgia provine din regretul pierderii demnității sociale. Ceea ce oferea societatea comunistă era o egalitate pe plan social, susţinută de un salariu suficient pentru coșul zilnic. Aşa că ceea ce au pierdut aceste generaţii după 1989, odată cu privatizarea industriei, este demnitatea. Diferența între clasele sociale s-a accentuat foarte mult după Revoluţie, iar statutul muncitorilor, supralicitat, eroizat în comunism, s‑a prăbuşit. Din 1990, muncitorii nu au mai existat în conştiinţa publică, ba mai mult, au fost asociaţi cu comunismul, ca un simbol negativ.

Fabrici şi uzine este un spectacol de văzut de generaţiile pierdute pe drumul spre profitul cu orice preţ, ca să recupereze un sentiment de solidaritate socială, dar şi de generaţiile tinere, ca să afle sau să nu uite cum a fost. Cred că în asta stă miza acestor spectacole, în redarea, dacă nu a demnităţii, măcar a vocii unor persoane strivite de tăvălugul istoriei. Ca să ştim ce am fost şi să ne gîndim încotro ne ducem.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Marius Sumlea

dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.

Parteneri

jewels 1090711 1280 jpg
Tâlhărie urmată de crimă, la Tulcea. Un bărbat a omorât o femeie i-a furat bijuteriile
Un bărbat în vârstă de 35 de ani a fost reținut de polițiștii din Tulcea după ce a comis o faptă extrem de gravă: omorârea unei femei și furtul bijuteriilor acesteia. Incidentul s-a petrecut în municipiul Tulcea, pe strada Babadag, și a șocat comunitatea locală.
Yechiel Leiter foto FB Yechiel Leiter jpg
Israelul numeşte un apropiat al premierului Netanyahu în funcţia de ambasador în SUA
Guvernul israelian a aprobat, duminică, numirea lui Yechiel Leiter, un apropiat al prim-ministrului Benjamin Netanyahu, ca ambasador al Israelului în SUA.
Gabriel Cotabita
Unde va fi înmormântat Gabriel Cotabiță. Mesajul familiei: „Dorim să îl onorăm cu aceeași discreție și eleganță de care a dat dovadă în timpul vieții”
Fanii care vor să-și ia rămas bun de la marele artist Gabriel Cotabiță sunt așteptați luni, 25 noiembrie, la Capela Cimitirului Ortodox Bellu. Ultima slujbă se va ține în cadru restrâns, doar cu cei foarte apropiați, a anunțat familia.
toni grebla foto SGG.gov.ro
Pot vota locuitorii din Ilfov în București și invers la alegerile prezidențiale? Reclamații în Capitală și răspunsul șefului AEP
Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), a explicat pentru ”Adevărul” dacă locuitorii din Ilfov pot vota în București și invers și unde puteți vota în caz că nu sunteți în localitatea de reședință la primul tur al alegerilor prezidențiale.
alegeri prezidentiale 2024 tur 1 olt   foto alina mitran (39) jpg
Suspiciuni de fraudă la vot în Olt. O femeie s-ar fi prezentat cu două acte de identitate și ar fi primit două buletine de vot
În județul Olt s-a sesizat o posibilă fraudă la vot, dintr-un birou electoral din mediul rural fiind sesizat, prin 112, că o femeie s-a prezentat cu două acte de identitate și a primit două buletine de vot, pe care le-ar fi ștampilat și introdus în urne.
inmormantare masina india jpg
„Înmormântare” faraonică pentru o mașină veche: „Ne-a fost loială 20 de ani”
O familie din Padarshinga, India, a devenit recent virală pentru decizia de a-și înmormânta mașina, un vechi Suzuki Wagon R, într-o ceremonie fastuoasă, în loc să o ducă la fier vechi. La eveniment au participat aproximativ 1.500 de persoane, relatează Oddity Central.
alegeri elecorale sectie de vot jpeg
Alegător amenințat de o persoană într-o secție de votare din Capitală. Polițiștii confirmă conflictul
Un scandal a avut loc duminică, într-o secție de votare de votare din Capitală. Un alegător a fost amenințat de către o altă persoană, fiind chemată Poliția.
Spital bombardat in Gaza FOTO Profimedia jpg
Loviturile israeliene în Gaza au ucis 11 persoane, inclusiv copii. Directorul unui spital a fost rănit
Directorul spitalului Kamel Adwan din nordul Fâşiei Gaza a fost grav rănit, sâmbătă seara, în urma unui atac cu dronă asupra instituţiei, iar unsprezece locuitori din Gaza au fost ucişi în lovituri israeliene, a anunţat Apărarea civilă din teritoriul palestinian.
Radu Dragusin si Erling Haaland (EPA) jpg