Lars Eidinger în concert

Publicat în Dilema Veche nr. 637 din 5-11 mai 2016
Lars Eidinger în concert jpeg

ÔŚĆ Richard al III-lea deÔÇëW. Shake┬şspea┬şre; tra┬şdu┬şcere ┼či a┬şdap┬şta┬şre: Ma┬şriusÔÇëvonÔÇë Ma┬ş┬ş┬şyen┬ş┬ş┬şburg; regia:ÔÇë ThomasÔÇëOs┬şter┬şme┬ş┬ş┬şier; de┬şcor: Jan Pap┬şpel┬şbaum; cos┬ştu┬şme: Flo┬şrence von Gerkan; mu┬şzi┬şca: Nils Os┬ş┬şten┬ş┬şdorf; video: S├ę┬ş┬şbas┬ş┬ştien Du┬şpouey; dra┬şmaturgie: Florian Bor┬şch┬ş┬şme┬ş┬şyer; ma┬şrio┬şnete: Ingo Me┬şwes, Karin Tiefensee. Cu: Lars Ei┬şdin┬şger, Moritz Gottwald, Eva Meck┬şbach, Jenny K├Ânig, Sebastian Schwarz, Robert Beyer, Thomas Ba┬şding, Christoph Gawenda, Lau┬şrenz Laufenberg, Thomas Witte. Schau┬şb├╝hne am Lehniner Platz, Ber┬şlin, Festivalul Interna┼úional Shake┬şspea┬şre, Craiova.

Festivalul Interna┼úional Shakespeare de la Craiova ┼či-a dublat ├«n acest an durata prin g─âzduirea Premiilor Europa pentru Teatru. ├Än ultima zi de festival, 23 aprilie (ziua mor┼úii ┼či posibil ┼či a na┼čterii lui Shakespeare), Emil Boroghin─â a reu┼čit s─â aduc─â la Craiova spectacole realizate de doi dintre cei mai importan┼úi regizori europeni, Romeo Castellucci ┼či Thomas Ostermeier, ambii recompensa┼úi ├«n trecut cu Premiul Noi Realit─â┼úi Teatrale. S-a realizat astfel conexiunea ├«ntre cele dou─â manifest─âri.

Richard al III-lea ├«n regia lui Thomas Ostermeier, unul dintre capetele de afi┼č la Festivalul de la Avignon ├«n 2015, este o oper─â rock a r─âului, s├«ngeroas─â ┼či str─âlucitoare, ├«ntr-un decor elisabetan ce aminte┼čte de teatrul lui Shakespeare, The Globe (o scen─â ├«n semicerc care anuleaz─â distan┼úa ├«ntre actori ┼či public). Decorul ÔÇô un perete cu pasarel─â ÔÇô este ├«nviorat uneori de confetti (aruncate de Richard, o ironie la propria ÔÇ×m─âre┼úieÔÇť). Costumele s├«nt contemporane ┼či neutre. Un baterist ├«l dezl─ân┼úuie pe Richard cu un punk rock live. Richard e un DJ (ceea ce Lars Eidinger chiar este ├«n via┼úa real─â) c─âruia ├«i place s─â mixeze realitatea cu propriile fantasme. Proiec┼úiile hitchcockiene sus┼úin ┼či ele st─ârile lui Richard, cu p─âs─âri agresive roind h─âmesite c├«nd se imagineaz─â omorurile ┼či lini┼čtite ├«n preajma mor┼úii. ┼×i muzica victimelor, delicate menuete, e alta dec├«t a lui Richard.

Ostermeier pune accent pe text, folosind excelenta traducere a lui Marius von Mayenburg, care a transformat versurile ├«n proz─â, cur─â┼úind narativitatea ┼či concentr├«nd scenele ├«n jurul lui Richard. ├Äntreg spectacolul vorbe┼čte nu numai despre un imperiu al r─âului ├«n construc┼úie, dar ┼či despre efectele negative ale excluderii sociale ÔÇô a lui Richard de c─âtre ceilal┼úi din cauza diformit─â┼úii, a celorlal┼úi de c─âtre Richard pentru interesele sale personale. Ostermeier face un selfie performativ politicii contemporane ├«ntr-un spectacol solid ca dramaturgie ┼či regie, riguros ├«n demonstra┼úie, me┼čte┼čug─âre┼čte f─âcut. Ceea ce face fabuloas─â aceast─â ├«ntreprindere este Lars Eidinger.

Actorul-feti┼č al lui Ostermeier, Eidinger creeaz─â un personaj ludic, animalic (cadavrul s─âu este ag─â┼úat ├«n c├«rlig precum carcasele animalelor ├«n abatoare), pervers ├«n r─âutatea sa, care jongleaz─â cu crimele ┼či frustr─ârile, ├«ncerc├«nd s─â schimbe tiparele lumii. Remarcabile la Eidinger, dincolo de talentul uria┼č ┼či curajul de a se arunca ├«n cele mai ciudate ┼či riscante interpret─âri, s├«nt un riguros sim┼ú al echilibrului, o ┼čtiin┼ú─â a jocului f─âr─â patetism ┼či o dezarmant─â siguran┼ú─â pe scen─â.

S─â le lu─âm pe r├«nd. Actorul ┼čtie cu precizie s─â creeze o compozi┼úie echilibrat─â de ludic, intensitate ┼či consisten┼ú─â, fiind ├«n acela┼či timp fermec─âtor de obraznic, inconfortabil ca atitudine ┼či incorect politic. Este un actor de mare for┼ú─â interpretativ─â, f─âr─â entuziasme, melodram─â sau falsitate. Apoi este uimitor modul ├«n care se conecteaz─â cu publicul, integr├«ndu-l firesc ├«n performance. L-am v─âzut ┼či ├«n alte spectacole convers├«nd cu sala, ca actor ┼či personaj ├«n acela┼či timp, r─âspunz├«nd natural unui impuls (un str─ânut, o sonerie de telefon), chestion├«nd c├«te un spectator ├«n leg─âtur─â cu problematica unui monolog. Ceea ce face Eidinger este mai mult dec├«t o form─â fascinant─â de brechtianism, este for┼úa extraordinar─â a unui actor st─âp├«n absolut pe propriile instrumente de lucru. Scena seducerii lui Lady Ann, pe care o joac─â nud ÔÇô Richard este un dezinhibat care mizeaz─â pe for┼úa cuv├«ntului, c─âci nuditatea este argument ├«n favoarea ÔÇ×fragilit─â┼úiiÔÇť ┼či ÔÇ×sincerit─â┼úiiÔÇť sale ÔÇô, arat─â un performer extrem de sigur de sine. ├Än scenele cu nuditate, actorii ├«ncearc─â s─â ascund─â corpul sau, dimpotriv─â, s─â ├«l exhibe, ambele fiind semne de disconfort. Eidinger nu face nici una, nici alta. Este ├«mp─âcat cu trupul s─âu, nu ├«l arat─â mai mult dec├«t e necesar, nu ├«i con┼čtientizeaz─â nuditatea mai mult dec├«t ├«l oblig─â textul. Din nou, este vorba despre un s─ân─âtos sim┼ú al echilibrului.

├Än Richard al III-lea, Ostermeier a creat o poetic─â a corpului diform, ar─âtat ├«n toat─â ur├«┼úenia ┼či maladivitatea lui, gol sau aproape gol, cu imperfec┼úiunile ┼či urmele suferin┼úelor la vedere, dar ├«n acela┼či timp a intrat ├«n viscerele teatralit─â┼úii, f─âc├«nd vizibile protezele (cocoa┼ča), deci conven┼úia. Din momentul ├«ncoron─ârii, Richard apare cu un corset medical pentru ├«ndreptarea coloanei vertebrale ┼či o gutier─â. Este o ├«ncercare de ob┼úinere a ÔÇ×m─âre┼úieiÔÇť regale ┼či de ├«ncadrare ├«ntr-un tipar de frumuse┼úe fizic─â validat de societate. ┼×i aici postura lui este ambivalent─â, de c─âl─âu ┼či victim─â: diavolul vrea s─â ├«n┼čele, exclusul vrea s─â fie acceptat.

Ceilal┼úi actori joac─â rece, cinematografic, l─âs├«ndu-i loc lui Eidinger pentru cabotinismul s─âu. Unii joac─â mai multe personaje, precum Robert Beyer, cu trei roluri, dintre care Catesby, micul sf─âtuitor al lui Richard, strivit de for┼úa acestuia, ┼či Margaret, regina ├«nalt─â ┼či aspr─â. Pentru rolurile celor doi prin┼úi-copii, Ostermeier recurge la marionete ├«n m─ârime natural─â, cu tij─â, m├«nuite la vedere ┼či impresionante pentru c─â s├«nt identic ÔÇ×umaneÔÇť. Pentru dublarea perspectivei, regizorul se joac─â cinematografic ┼či cu planurile, av├«nd unul general ┼či unul detaliu, ob┼úinut cu o camer─â de filmat, m├«nuit─â de actori, ├«n special de Richard (care m├«nuie┼čte ┼či microfonul).

Richard al III-lea este un spectacol inteligent ┼či coerent construit, dar, mai presus de asta, este c├«mpul de lupt─â ┼či de joac─â al unui actor excep┼úional: Lars Eidinger.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: A. Declair

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.