Lady Blue şi Mr. Showman

Publicat în Dilema Veche nr. 832 din 30 ianuarie - 5 februarie 2020
Lady Blue şi Mr  Showman jpeg

● O mie de motive de Duncan Macmillan, traducerea și adaptarea: Horia Suru și Florin Piersic jr. Cu: Florin Piersic jr. Regia: Horia Suru. Light design: Bogdan Gheorghiu. Point, București.

Am văzut spectacolul O mie de motive, după un text de Duncan Macmillan, regizat de Horia Suru şi asumat performativ de Florin Piersic jr., cu o zi înainte de aşa-zisa cea mai deprimantă zi a anului, a treia luni din ianuarie. Zic „asumat performativ“ pentru că este vorba, în mare măsură, de un spectacol al actorului, care s-a implicat, de altfel, şi în adaptarea textului, pînă la a-i da o formă care să se muleze perfect pe stilul său de joc. Dramaturgul englez tratează aici un subiect dramatic, depresia cu tendinţe suicidale, abordat inițial într-una dintre povestirile sale scurte, Sleeve Notes, rescrisă de autor împreună cu George Perrin şi Johnny Donahoe, cel din urmă fiind şi primul interpret al piesei astfel rezultate. Am dat toate aceste detalii întrucît structura piesei (care este o monodramă) este surprinzătoare, iar una dintre indicaţiile mai puţin obişnuite este aceea că personajul poate fi jucat de un actor de orice gen şi orice etnie. Prin urmare, textul, numit în original Every Brilliant Thing, a fost interpretat şi de femei, şi de bărbaţi, inclusiv în România. La scurt timp după premiera de la Point (2017), cu Florin Piersic jr, Asociaţia Vanner Collective a produs acelaşi text în cadrul unei campanii de conștientizare a depresiei, dar sub titlul Tot ce-i minunat în lume, în regia lui Nicolae Constantin Tănase şi interpretarea Denisei Nicolae. Dacă versiunea Vanner Collective are un ton dramatic, în spectacolul de la Point s-a preferat o subtilă abordare pe muchie de cuţit, aparent mai amuzantă, dar fără să ascundă drama.

Un narator nenumit îşi derulează amintirile din copilărie, de la prima tentativă de sinucidere a mamei pînă la maturitatea sa deplină, urmărind efectele convieţuirii cu depresia părintelui, modul în care ea contaminează (sau se transmite genetic), posibilităţile de a i se opune, victoriile, mai mult sau mai puţin răsunătoare şi mai mult sau mai puţin definitive, asupra bolii. Pînă aici, lucrurile nu sînt amuzante şi, probabil, nici foarte interesante. Ca să le fac şi mai apăsătoare, iată cîteva date statistice: peste 800.000 persoane mor anual prin suicid, adică o persoană la 40 de secunde; depresia este cauza cea mai frecventă a sinuciderii; în România, în ultimii zece ani, s-au sinucis între 2.450 şi 2.950 de persoane anual, iar grupa de vîrstă dominantă este vîrsta a treia.

Revenind la spectacol, perspectiva din care este abordat subiectul este aceea a gestionării consecinţelor bolii de către cei apropiaţi persoanei depresive, în special de către copil. Şi copilul de 7 ani reacţionează într-un mod constructiv la prima tentativă de suicid a mamei: începe să facă o listă de o mie de motive – care va ajunge la un milion pînă la maturitatea sa – pentru a trăi. Lista începe cu îngheţată, cuprinde dragoste şi o cantitate zdravănă de muzică şi lucruri adiacente acesteia („a 7-a piesă de pe orice album bun“), aşa că spectacolul abundă în rock-uri şi jazz-uri (Ray Charles, How Long Has This Been Going On, Ray Lamontagne, Be Here Now), livrate cu pasiunea unui cunoscător şi „trecute“ prin corp cu încîntarea unui degustător de vinuri (ca să nu zic mai mult). Se poate imagina cam cît de în elementul lui este Florin Piersic jr. în jocul acesta, devenind un canal de transmisie pentru muzică. Evoluţia personajului în timp este sinusoidală, mereu în căutarea părţii luminoase a vieţii, însă lovit din cînd în cînd de depresie, care îi ţine prizonieră mama şi pe care ajunge să o experimenteze direct.

19 rosencrantz foto narcis pop 1 jpg jpeg

Dar lucrurile nu se opresc performativ aici pentru că, pur şi simplu, au început altfel. Spectacolul este un monolog interactiv, performat cu participarea publicului. Spectatorii primesc la intrare cartonaşe numerotate, cu tot felul de texte. Ele fac parte din lista de motive şi, pe măsură ce aceasta se dezvoltă, publicul este invitat să le citească de pe cartonaşe, ba mai mult, să joace anumite personaje – veterinarul, tatăl, psihoterapeuta, iubita, profesoara. E de remarcat faptul că parcursul existenţial al naratorului este oarecum budist: prima amintire, de la 7 ani, este confruntarea cu moartea, la acel moment, a patrupedului preferat, dar de acolo înainte, moartea sau, mai bine zis, posibilitatea ei va fi mereu prezentă în viaţa sa. Iar lista este modalitatea de a o ţine la distanţă. Altfel, personajul este vivace, ceea ce îl face să se creadă imun la depresie, dar asta se dovedeşte a fi doar o iluzie. Cred că esenţa spectacolului este tocmai aici, în afirmația că depresia poate afecta pe oricine.

Fiind vorba de teatru participativ, provocarea majoră a textului este integrarea spectatorilor în spectacol. Rolurile trebuie „jucate“ de spectatori, uneori chiar fără text sugerat şi cheia întregului demers stă în abilitatea actorului de a dezinhiba publicul. Şi aici au reuşit total Horia Suru şi Florin Piersic jr., iar reuşita nu este deloc minoră într-o ţară cu un public rezervat la interacţiuni (mă includ). Florin Piersic jr. creează un cadru confortabil pentru spectator, o atmosferă relaxată şi bonomă. Actorul ia publicul pe nepregătite şi îl aruncă în poveste, plasîndu‑l din start în convenţie. Doar că această convenţie este atît de firesc instalată încît spectatorul nu are timp să se gîndească la ea şi să-şi activeze scuturile de apărare. Ţine de măiestria actorului să genereze relaxarea pentru ca publicul să iasă din carapace, să imprime ritmul potrivit, absorbind, practic, spectatorii în poveste, în timp ce ţine la îndemînă plasa de siguranţă prin conştientizarea faptului că, totuşi, este doar o convenţie. Există un pasaj în care personajul, afectat la rîndul lui de depresie (cu aproape toate etapele, negare, abandon, izolare), se înscrie într-un grup de sprijin „jucat“, desigur, de public. Apare aici ideea solidarităţii cu cei afectaţi, faptul că depresia nu e o convenţie, ci o realitate în faţa căreia ar trebui să fim împreună, să ne susţinem reciproc, să ascultăm muzică sau să mîncăm cremă de zahăr ars. Sau să ne iubim cu gesturi mici şi profund emoţionante precum cel al spectatorului care i‑a cîntat soţiei cîntecul preferat, Stranger in The Night.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Maria Ștefănescu (sus), Narcis Pop (jos)

anansi nobel literar annie ernaux png
Annie Ernaux, laureata Nobelului literar din acest an, două romane în pregătire în colecția Anansi. World Fiction
Trei dintre romanele lui Annie Ernaux se află în pregătire la Editura Pandora M, în cadrul îndrăgitei colecții „Anansi. World Fiction”, coordonată de scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu.
965 15 Regele Lear foto J  L  Fernandez jpg
Bătrînețea: reacționară sau asumată?
Aceste gînduri sînt inspirate de propria-mi vîrstă, ca și de un recent spectacol cu Regele Lear semnat de Thomas Ostermeier la Comedia Franceză.
965 16 IAMANDI cop3 jpeg
În oglinda Holocaustului
Pe cît de consistentă, pe atît de necunoscută și ignorată este memorialistica „românească” a Holocaustului, care a avut parte la noi de două ratări de receptare, petrecute la patru-cinci decenii distanță.
p 17 jpg
O devenire complicată
Brotherhood este un documentar ce urmărește viața unei familii de păstori din Bosnia rurală.
965 17 Amanda Shires jpg
Amanda Shires și Brandi Carlile
Ambele au boicotat cel puțin cîte un eveniment în care Trump a încercat să se asocieze electoral cu scena country, dar mai mult decît asta ar trebui să conteze excelentele lor albume recente.
p 23 Dublul dublului, 1946 jpg
Victor Brauner – Hipnotism, o dimensiune specială a privirii
Pentru Brauner, relaţia specială pe care privitorul o poate întreţine cu opera de artă este asemănătoare cu aceea pe care o putem avea cu o „fiinţă vie“.
Ștefan Popescu Art Safari (2) jpg
964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!

Adevarul.ro

Vladimir Putin FOTO Getty Images jpg
Sfârșitul lui Putin se apropie cu pași repezi: Pierderea Crimeei ar fi o lovitură în inima regimului său
În condițiile unui șir de atrocități săvârșite de trupele sale, este cât se poate de clar că singura persoană care întruchipează toată trăsăturile unui nazist este însuși liderul de la Kremlin.
Blog png
Doi lideri aliați în NATO nu mai suportă să stea la aceeași masă și reiau amenințările
Nu începe sub semnul concordiei și fericirii această inițiativă de constituire a Comunității Politice Europene.
Annie Ernaux, câștigătoarea Premiului Nobel pentru Literatura pe 2022 Foto EPA EFE
Annie Ernaux a fost la Timișoara în anii '90. Impresii despre laureata Nobel pentru Literatură: „Nimic memorabil“ VIDEO
Annie Ernaux, laureata Premiului Nobel pentru Literatură 2022, a fost în România, la Timișoara, la mijlocul anilor '90. Literatul Vasile Popovici a participat la întâlnire, dar nu a fost deloc impresionat.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.