La umbra ┼čarpelui ├«n floare

Publicat în Dilema Veche nr. 677 din 9-15 februarie 2017
La umbra ┼čarpelui ├«n floare jpeg

ÔŚĆ Micul Prin┼ú de Antoine de Saint-Exup├ęry, traducere de Ileana Cantuniari, regia: Alexandru Dabija; scenografie ┼či video: Mircea Cantor; costume ┼či asistent scenografie: Andrada Chiriac; muzica: Ada Milea; crea┼úie vulpe: Tiberiu Toitan, Oana Micu. Cu: Dorina Chiriac, Bogdan Cotle┼ú, Valentin Teodosiu, Eugen Raco┼úi, Alexandru Bogdan, Dan R─âdulescu, Lucian Ionescu, Alexandru Turcu, Sara Chifor / Miral Solcanu, Tudor Ro╚Öu / Vlad Bazg─â. Teatrul de Comedie. 

Una dintre problemele adapt─ârii pentru scen─â sau ecran a unui text celebru este aceea c─â publicul are a┼čtept─âri bine conturate. ├Än cazul Micului Prin┼ú al lui Antoine de Saint-Exup├ęry, stereotipia imageriei ├«n mentalul public este accentuat─â de desenele autorului care ├«nso┼úesc textul. Toat─â lumea ┼čtie cum arat─â Micul Prin┼ú ┼či planeta lui sau cum deseneaz─â aviatorul ┼čarpele boa care a ├«nghi┼úit un elefant. Ceea ce se a┼čteapt─â, de regul─â, este ca transpunerea scenic─â sau cinematografic─â s─â amplifice ceea ce imagina┼úia colectiv─â a proiectat deja. ├Än cazul adapt─ârilor rom├óne┼čti din ultimii ani dup─â Micul Prin┼ú, asta nu s-a ├«nt├«mplat, arti┼čtii ├«ncerc├«nd o sabotare a tiparului reprezent─ârilor din imaginarul public.

Micul Prin┼ú vine de pe o alt─â planet─â, lucru care are mai multe ├«n┼úelesuri: vine din alt─â lume, este un alter ego (interior sau exterior) sau o apari┼úie ne(i)┬şreal─â, este reprezentarea unor principii universale etc. La Teatrul Odeon, Carmen Lidia Vidu alege s─â aib─â pe scen─â un singur performer, Alexandru China Birta (11 ani), care ├«l interpreteaz─â pe Micul Prin┼ú, toate celelalte personaje fiind ÔÇ×prezenteÔÇť prin proiec┼úii video. Perspectiva pove┼čtii ├«i apar┼úine astfel copilului ┼či nu adultului, ca ├«n text. La Teatrul German din Timi┼čoara, Peter Kerek multiplic─â personajele prin crearea unora noi, iar perspectiva vine din exteriorul nara┼úiunii, Micul Prin┼ú ÔÇô interpretat de actorul Richard Hladik ÔÇô fiind personaj ├«n propria poveste. ├Än ambele spectacole se folosesc instala┼úii vizuale care faciliteaz─â accesul spre lumile magice, interioare sau exterioare, ale Micului Prin┼ú.

Regizorul Alexandru Dabija creeaz─â la Teatrul de Comedie ÔÇ×un spectacol futuristÔÇť, dup─â cum singur ├«l eticheteaz─â, apeleaz─â tot la formula instala┼úiei, scenografic─â ┼či video, creat─â de unul dintre cei mai titra┼úi arti┼čti vizuali contemporani rom├óni, la debut ├«n teatru, Mircea Cantor. Spectacolul este conceptualist ┼či profund antistereotip, refuz─â reprezentarea iconic─â din desenele lui Saint-Exup├ęry, ba chiar r─âstoarn─â categoriile estetice. Planeta Micului Prin┼ú este arid─â ÔÇô film─ârile pentru proiec┼úii s-au f─âcut la Vulcanii Noroio┼či pentru c─â ÔÇ×pur ┼či simplu con┼úineau peisajul selenar de care aveam nevoie ┼či, ├«n acela┼či timp, de┼čertulÔÇť, dup─â cum explic─â Mircea Cantor ÔÇô, iar trandafirul este o ridic─âtur─â de p─âm├«nt care regurgiteaz─â n─âmol. Ca ┼či de┼čertul, a c─ârui frumuse┼úe iese din standard, planeta noroioas─â a Micului Prin┼ú de la Comedie necesit─â o perspectiv─â diferit─â pentru a-i fi perceput farmecul. Criteriile generale ale frumosului nu se aplic─â ┼či spectacolul se mut─â din sfera reprezent─ârilor calde, ginga┼če ale basmului cult ├«n cea a postmodernismului. Registrul devine grav, peisajele idilice din text s├«nt aici terne ┼či nelini┼čtitoare (ÔÇ×Limpede nu vezi dec├«t cu inima. Miezul lucrurilor nu poate fi v─âzut cu ochiiÔÇť), singur─âtatea este profund─â, absolut─â, aproape filozofic─â.

rosencrantz2 foto m cantor jpg jpeg

Instala┼úia porne┼čte din foaier, unde se afl─â planeta Micului Prin┼ú (proiec┼úii, o jum─âtate de sfer─â, asteroizi ┼či doi copii) ┼či continu─â pe scen─â ÔÇô unde s├«nt Terra ┼či planetele vizitate ÔÇô cu o succesiune de obiecte de mari dimensiuni cu care actorii formeaz─â instala┼úii performative: sfera cu oglinzi a ├Änfumuratului, sulurile de h├«rtie necesar─â pentru calculul stelelor ale Afaceristului, avionul naratorului sau sticla-felinar a Lampagiului (obiectele s├«nt schelete metalice care pot fi ÔÇ×├«mbr─âcateÔÇť de imagina┼úia fiec─ârui spectator). Formula instala┼úiei include ┼či muzica Adei Milea, care a recurs la instrumente care ÔÇ×s─â par─â de pe alt─â planet─âÔÇť precum hang ┼či theremin, astfel ├«nc├«t universul sonor, cu binecunoscutul umor absurd al compozitoarei, cap─ât─â aici o tu┼č─â stranie.

Descinderea Micului Prin┼ú pe Terra, un spa┼úiu sufocant ┼či agitat, este confuzant─â. Ritmul s─âu ┼či ritmul umanit─â┼úii s├«nt diferite, ireconciliabile, timpul unuia nu este ┼či timpul celuilalt. De altfel, ├«n personajul Dorinei Chiriac, timpul se comprim─â: v├«rsta sa este atemporal─â. Micul Prin┼ú e ÔÇ×un copil b─âtr├«nÔÇť (zice Dabija), de unde lipsa ludicului infantilizant ┼či sobrietatea jocului, c─âci el este o reprezentare a principiilor universale ┼či nu un personaj ÔÇ×c─ârnosÔÇť, decriptabil psihologic. Perspectiva asupra pove┼čtii este deopotriv─â a Micului Prin┼ú ┼či a aviatorului; nara┼úiunea concentric─â din text, ├«n care unul este personajul celuilalt, devine aici o dubl─â nara┼úiune, fa┼úa ┼či reversul unei viziuni asupra lumii. S├«nt panoramate temele importante: putere, consumism, orgoliu ┼či aparen┼ú─â, viciu, munc─â, dragoste, moarte. Bogdan Cotle┼ú (Aviatorul) r─âm├«ne ├«n zona realismului, ├«n timp ce celelalte personaje vireaz─â spre caricaturizare ┼či performare. Alex Bogdan (├Änfumuratul, Geograful) are un plus de ludic cu accente comice, Eugen Raco┼úi (Regele) interpreteaz─â caricatural un lider decrepit, Lucian Ionescu (Afaceristul) ┼či Dan R─âdulescu (Lampagiul) ac┼úioneaz─â ca performeri. Valentin Teodosiu face ├«n ┼×arpe un personaj puternic, cu o prezen┼ú─â aproape muzical─â, determinat─â de rostire ┼či mi┼čcare (o alunecare silen┼úioas─â ├«ntr-un scaun cu rotile). Vulpea este o apari┼úie special─â: o marionet─â de dimensiuni mari, m├«nuit─â de trei actori (creat─â de Tiberiu Toitan ┼či Oana Micu). Supradimensionarea animalului ┼či naturalismul expresiei sale ├«l umanizeaz─â, revel├«ndu-l ca o reprezentare a s─âlb─âticiei din noi.

Spectacolul lui Dabija ├«n┼čeal─â a┼čtept─ârile spectatorului, e sobru, conceptualist, rece, lipsesc replici celebre, dar ┼či duio┼čia implicit─â cu care este perceput textul. Este un spectacol pentru adul┼úi ┼či copii, dac─â accept─âm faptul c─â teatrul pentru copii nu este (exclusiv) infantilizant. C─âci acest spectacol este unul al maturiz─ârii. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: M. Cantor

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?