La umbra şarpelui în floare

Publicat în Dilema Veche nr. 677 din 9-15 februarie 2017
La umbra şarpelui în floare jpeg

● Micul Prinţ de Antoine de Saint-Exupéry, traducere de Ileana Cantuniari, regia: Alexandru Dabija; scenografie şi video: Mircea Cantor; costume şi asistent scenografie: Andrada Chiriac; muzica: Ada Milea; creaţie vulpe: Tiberiu Toitan, Oana Micu. Cu: Dorina Chiriac, Bogdan Cotleţ, Valentin Teodosiu, Eugen Racoţi, Alexandru Bogdan, Dan Rădulescu, Lucian Ionescu, Alexandru Turcu, Sara Chifor / Miral Solcanu, Tudor Roșu / Vlad Bazgă. Teatrul de Comedie. 

Una dintre problemele adaptării pentru scenă sau ecran a unui text celebru este aceea că publicul are aşteptări bine conturate. În cazul Micului Prinţ al lui Antoine de Saint-Exupéry, stereotipia imageriei în mentalul public este accentuată de desenele autorului care însoţesc textul. Toată lumea ştie cum arată Micul Prinţ şi planeta lui sau cum desenează aviatorul şarpele boa care a înghiţit un elefant. Ceea ce se aşteaptă, de regulă, este ca transpunerea scenică sau cinematografică să amplifice ceea ce imaginaţia colectivă a proiectat deja. În cazul adaptărilor româneşti din ultimii ani după Micul Prinţ, asta nu s-a întîmplat, artiştii încercînd o sabotare a tiparului reprezentărilor din imaginarul public.

Micul Prinţ vine de pe o altă planetă, lucru care are mai multe înţelesuri: vine din altă lume, este un alter ego (interior sau exterior) sau o apariţie ne(i)­reală, este reprezentarea unor principii universale etc. La Teatrul Odeon, Carmen Lidia Vidu alege să aibă pe scenă un singur performer, Alexandru China Birta (11 ani), care îl interpretează pe Micul Prinţ, toate celelalte personaje fiind „prezente“ prin proiecţii video. Perspectiva poveştii îi aparţine astfel copilului şi nu adultului, ca în text. La Teatrul German din Timişoara, Peter Kerek multiplică personajele prin crearea unora noi, iar perspectiva vine din exteriorul naraţiunii, Micul Prinţ – interpretat de actorul Richard Hladik – fiind personaj în propria poveste. În ambele spectacole se folosesc instalaţii vizuale care facilitează accesul spre lumile magice, interioare sau exterioare, ale Micului Prinţ.

Regizorul Alexandru Dabija creează la Teatrul de Comedie „un spectacol futurist“, după cum singur îl etichetează, apelează tot la formula instalaţiei, scenografică şi video, creată de unul dintre cei mai titraţi artişti vizuali contemporani români, la debut în teatru, Mircea Cantor. Spectacolul este conceptualist şi profund antistereotip, refuză reprezentarea iconică din desenele lui Saint-Exupéry, ba chiar răstoarnă categoriile estetice. Planeta Micului Prinţ este aridă – filmările pentru proiecţii s-au făcut la Vulcanii Noroioşi pentru că „pur şi simplu conţineau peisajul selenar de care aveam nevoie şi, în acelaşi timp, deşertul“, după cum explică Mircea Cantor –, iar trandafirul este o ridicătură de pămînt care regurgitează nămol. Ca şi deşertul, a cărui frumuseţe iese din standard, planeta noroioasă a Micului Prinţ de la Comedie necesită o perspectivă diferită pentru a-i fi perceput farmecul. Criteriile generale ale frumosului nu se aplică şi spectacolul se mută din sfera reprezentărilor calde, gingaşe ale basmului cult în cea a postmodernismului. Registrul devine grav, peisajele idilice din text sînt aici terne şi neliniştitoare („Limpede nu vezi decît cu inima. Miezul lucrurilor nu poate fi văzut cu ochii“), singurătatea este profundă, absolută, aproape filozofică.

rosencrantz2 foto m cantor jpg jpeg

Instalaţia porneşte din foaier, unde se află planeta Micului Prinţ (proiecţii, o jumătate de sferă, asteroizi şi doi copii) şi continuă pe scenă – unde sînt Terra şi planetele vizitate – cu o succesiune de obiecte de mari dimensiuni cu care actorii formează instalaţii performative: sfera cu oglinzi a Înfumuratului, sulurile de hîrtie necesară pentru calculul stelelor ale Afaceristului, avionul naratorului sau sticla-felinar a Lampagiului (obiectele sînt schelete metalice care pot fi „îmbrăcate“ de imaginaţia fiecărui spectator). Formula instalaţiei include şi muzica Adei Milea, care a recurs la instrumente care „să pară de pe altă planetă“ precum hang şi theremin, astfel încît universul sonor, cu binecunoscutul umor absurd al compozitoarei, capătă aici o tuşă stranie.

Descinderea Micului Prinţ pe Terra, un spaţiu sufocant şi agitat, este confuzantă. Ritmul său şi ritmul umanităţii sînt diferite, ireconciliabile, timpul unuia nu este şi timpul celuilalt. De altfel, în personajul Dorinei Chiriac, timpul se comprimă: vîrsta sa este atemporală. Micul Prinţ e „un copil bătrîn“ (zice Dabija), de unde lipsa ludicului infantilizant şi sobrietatea jocului, căci el este o reprezentare a principiilor universale şi nu un personaj „cărnos“, decriptabil psihologic. Perspectiva asupra poveştii este deopotrivă a Micului Prinţ şi a aviatorului; naraţiunea concentrică din text, în care unul este personajul celuilalt, devine aici o dublă naraţiune, faţa şi reversul unei viziuni asupra lumii. Sînt panoramate temele importante: putere, consumism, orgoliu şi aparenţă, viciu, muncă, dragoste, moarte. Bogdan Cotleţ (Aviatorul) rămîne în zona realismului, în timp ce celelalte personaje virează spre caricaturizare şi performare. Alex Bogdan (Înfumuratul, Geograful) are un plus de ludic cu accente comice, Eugen Racoţi (Regele) interpretează caricatural un lider decrepit, Lucian Ionescu (Afaceristul) şi Dan Rădulescu (Lampagiul) acţionează ca performeri. Valentin Teodosiu face în Şarpe un personaj puternic, cu o prezenţă aproape muzicală, determinată de rostire şi mişcare (o alunecare silenţioasă într-un scaun cu rotile). Vulpea este o apariţie specială: o marionetă de dimensiuni mari, mînuită de trei actori (creată de Tiberiu Toitan şi Oana Micu). Supradimensionarea animalului şi naturalismul expresiei sale îl umanizează, revelîndu-l ca o reprezentare a sălbăticiei din noi.

Spectacolul lui Dabija înşeală aşteptările spectatorului, e sobru, conceptualist, rece, lipsesc replici celebre, dar şi duioşia implicită cu care este perceput textul. Este un spectacol pentru adulţi şi copii, dacă acceptăm faptul că teatrul pentru copii nu este (exclusiv) infantilizant. Căci acest spectacol este unul al maturizării. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: M. Cantor

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

camasialtita
Greșelile intenționate de pe iile cusute de femeile de pe vremuri. „Știau să-și pună acest semn al bunului simț”
Ia cu altiță se află pe lista patrimoniului UNESCO. Demersul de includere a acestei cămăși în patrimoniul UNESCO a fost pornit în comun de specialiști din România și Republica Moldova.
nava de croaziera Viking Polaris Foto AFP jpg
O americancă a fost ucisă la bordul unui vas de croazieră, după ce vaporul a fost lovit de un val răzleț
O turistă a fost ucisă și alți patru pasageri au fost răniți după ce un un val răzleț (de tip rogue, n.r.) a lovit un vas de croazieră cu destinația Antarctica, a anunțat compania de turism Viking.
vin fiert shutterstock 1207175692 jpg
Rețeta unui delicios vin fiert, cea mai populară băutură iarna. Ingrediente care îl fac senzațional
Băut în cantități moderate, vinul roșu se transformă în leac natural. Iarna, consumat fiert, acționează eficient împotriva răcelilor datorită resveratrolului, o substanță care are proprietăţi inflamatorii.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.