La Strada

Publicat în Dilema Veche nr. 750 din 5-11 iulie 2018
La Strada jpeg

ÔŚĆ Tabu. Echipa: Paul Dunca, Alexandru Fifea, Alice Monica Marinescu, Ruxandra Maniu, Zita Moldovan, Cristina Oprea, Alexandru Potocean, David Schwartz, Marian Ursan, Iulia Vaida. O produc╚Ťie a Asocia╚Ťiei CARUSEL ├«n parteneriat cu MACAZ ÔÇô Teatru Coop. Mul╚Ťumiri speciale: Carmen, Genoveva, Petre, Profa, Septimiu, Vasilina, Viorica. MACAZ ÔÇô Teatru Coop. 

Recenta premieră de la Macaz Teatru Coop, Tabu, este un documentar minim ficţionalizat despre viaţa lucrătoarelor sexuale. Tema surprinde prin abordare, iar regizorul David Schwartz, prin modul în care o teatralizează.

A┼ča cum ├«i este specific lui Schwartz ┼či echipelor cu care lucreaz─â (├«n cazul de fa┼ú─â, pentru documentare ┼či scenariu, actri┼úa Alice Monica Marinescu ┼či Cristina Oprea, Iulia Vaida ┼či Marian Ursan de la Asocia┼úia Carusel), interesul asupra subiectului vine din explorarea unor arii sociale marginale ┼či a contextelor care le genereaz─â sau le favorizeaz─â. ├Än cazul de fa┼ú─â, abordarea creatorilor vizeaz─â sexul comercial ca profesie. Prin urmare, s├«nt studiate contextul care determin─â personajele s─â fac─â ÔÇ×alegereaÔÇť ocupa┼úional─â ┼či condi┼úiile de munc─â. Precizarea privind perspectiva performativ─â asupra subiectului, f─âcut─â ├«n cadrul discu┼úiei post-spectacol, este important─â, c─âci prostitu┼úia este o tem─â ÔÇ×spectaculoas─âÔÇť, fiind adesea ├«nso┼úit─â de violen┼ú─â ┼či abuz ┼či conectat─â cu infrac┼úiuni precum traficul de persoane, sechestrare, loviri etc. Prin urmare, partea infrac┼úional─â este cea vizibil─â, dar, dincolo de asta, exist─â ┼či sexul comercial, care, f─âr─â a fi legal (din 2014, prostitu┼úia este dezincriminat─â ├«n Codul Penal, dar r─âm├«ne activitate ilegal─â, pedepsit─â cu amend─â) sau lipsit de pericole, iese din sfera violen┼úei ┼či intr─â ├«n cea a muncii rutinate. Lucr─âtoarele sexuale ├«┼či aleg ├«n cuno┼čtin┼ú─â de cauz─â ocupa┼úia care s─â le asigure un venit decent. De ce fac asta ┼či cum tr─âiesc, cum poate fi compatibil─â o via┼ú─â de familie normal─â cu prostitu┼úia ÔÇô acestea s├«nt ├«ntreb─ârile care determin─â demersul performativ din Tabu. A┼ča c─â, din punctul acesta de vedere, perspectiva este nea┼čteptat─â, spectacolul aduce informa┼úii noi ├«n aten┼úia public─â (latura ÔÇ×banal─âÔÇť a prostitu┼úiei este foarte pu┼úin cunoscut─â) ┼či st├«rne┼čte, m─âcar pentru moment, o reflec╚Ťie a spectatorului asupra propriei rela┼úii cu serviciul (personajele ├«nfrunt─â publicul: ÔÇ×Tu de ce lucrezi? Nu tot pentru bani?ÔÇť ÔÇô cea mai important─â func┼úie a muncii este de a acoperi costurile vie┼úii). Rela┼úia dintre via┼úa conform normei sociale ┼či munca anormativ─â ce ├«i asigur─â resursele este spectaculoas─â tocmai prin contradic┼úia termenilor.

Dup─â ce au documentat o serie de cazuri, autorii spectacolului au creat dou─â biografii fic┼úionale, bazate pe caractere reale. Scenariul este construit ├«n sistem verbatim (interviuri cu persoane reale, redate fidel), iar fic┼úionalizarea intervine prin altoirea unor detalii din mai multe pove┼čti personale pe un singur schelet ┼či prin construc┼úia ludic─â a personajelor. Gianina ┼či Nicol se ocup─â cu sexul comercial ┼či fiecare dintre ele are acas─â un so┼ú ÔÇô care c├«┼čtig─â pu┼úin sau deloc ÔÇô ┼či mai mul┼úi copii. Dorin┼úa lor este ca familiile, ├«n special copiii, s─â aib─â acela┼či nivel de trai ca ceilal┼úi, ÔÇ×nu mai mult, dar nici mai pu┼úinÔÇť. Tabu panorameaz─â modul ├«n care acest univers casnic (bucuriile, necazurile ┼či banalit─â┼úile unor existen┼úe oarecare) se intersecteaz─â cu o munc─â aparent incompatibil─â cu via┼úa de familie ÔÇô elemente cu texturi diferite ajung s─â se ordoneze coerent ├«n vie┼úile unor oameni ÔÇô ┼či contextul (mediile de provenien┼ú─â ale personajelor, dominate de s─âr─âcie ┼či de lipsa educa┼úiei) care duce la o astfel de simbioz─â.

simeon stalpnicul png
rosencrantz foto 1 nicu lazur jpg jpeg

Un alt aspect al spectacolului este teatralitatea: de┼či e documentar, aparen┼úa lui este de mocumentar (un show comic care, sub forma unui documentar, prezint─â evenimente sau persoane fictive). Formula e r─âsturnat─â: la mocumentar, fic┼úiunea este prezentat─â drept realitate, ├«n Tabu, realitatea este teatralizat─â p├«n─â c├«nd d─â senza┼úia de fic┼úiune. Scenele narative s├«nt alternate de declara┼úiile personajelor ├«n fa┼úa unui auditoriu (publicul preia rolul investigatorului din filmele documentare, iar selfie-urile cu care personajele ├«ncep m─ârturisirile trimit la camera de filmat). Fetele iau caimacul: scena de ├«nceput, c├«nd fac schimb de re┼úete culinare ├«n timp ce ├«┼či a┼čteapt─â clien┼úii, fenteaz─â senza┼úia de neverosimil prin autenticitatea personajelor ┼či umorul terestru, cu care actri┼úele jongleaz─â abil, oprindu se exact acolo unde realitatea devine c─ârnoas─â, f─âr─â a c─âdea ├«n p─âcatul supralicit─ârii. Multele mici e┼čecuri din biografiile fetelor s-au acumulat ├«n experien┼úe negative, dar asta nu le-a afectat umanitatea, nu le-a vidat de emo┼úie ┼či nu le-a acrit, ele se ├«nc─âp─â┼ú├«neaz─â s─â tr─âiasc─â normal, indiferent de munca pe care o fac ┼či care le ├«nfund─â pe zi ce trece. S├«nt fascinante ├«n determinarea lor de a fi adecvate normei, de a fi parte din societatea care le marginalizeaz─â. Personajul Ruxandrei Maniu este o gospodin─â bonom─â, o mam─â autoritar─â cu copiii, care trebuie s─â aib─â un viitor mai bun dec├«t prezentul ei, ┼či o so┼úie tandr─â cu so┼úul invalid. Personajul Zitei Moldovan are un istoric de dependen┼ú─â de droguri, care nu ├«l fragilizeaz─â, ci ├«l maturizeaz─â, c─âci devine puternic prin senin─âtatea cu care ├«┼či accept─â via┼úa. So┼úii lor s├«nt caractere la fel de vivante pe scen─â: Alexandru Fifea face o crea┼úie de limbaj ┼či pune toat─â identitatea personajului ├«n modul de a vorbi, defectuos gramatical ┼či afectuos cu familia, de unde se vede c─â este un pic ÔÇ×┼úinut sub papucÔÇť de so┼úie ┼či exploatat de copii; personajul lui Alexandru Potocean este diferit, gestioneaz─â cu greutate profesia so┼úiei, care ├«i r─âne┼čte dragostea pentru ea ┼či demnitatea lui de b─ârbat, astfel c─â ajunge uneori la marginea geloziei ┼či patineaz─â spre agresivitate. Este aici una dintre cele mai bune demonstra┼úii de actorie, cu personaje v├«noase, jucate cu delicate┼úea unui ceasornicar pasionat.

Tabu este un spectacol surprinz─âtor prin perspectiva pe care o are asupra prostitu┼úiei ┼či prin informa┼úiile pe care le aduce, ┼či dens ca teatralitate, fiind o demonstra┼úie de cum se poate face teatru social f─âr─â a pierde ÔÇ×teatrulÔÇť din expresie. Singurul lucru nesurprinz─âtor este precaritatea resurselor de care dispune teatrul independent, produc─âtor constant de spectacole sociale. Dar asta este, mereu, o alt─â discu┼úie. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Nicu Lazur

Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experien╚Ťe livre╚Öti, ├«n vreme ce altele pot fi considerate prelucr─âri personale, fantasmatice, delirante ale acestor experien╚Ťe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.