La Strada

Publicat în Dilema Veche nr. 750 din 5-11 iulie 2018
La Strada jpeg

● Tabu. Echipa: Paul Dunca, Alexandru Fifea, Alice Monica Marinescu, Ruxandra Maniu, Zita Moldovan, Cristina Oprea, Alexandru Potocean, David Schwartz, Marian Ursan, Iulia Vaida. O producție a Asociației CARUSEL în parteneriat cu MACAZ – Teatru Coop. Mulțumiri speciale: Carmen, Genoveva, Petre, Profa, Septimiu, Vasilina, Viorica. MACAZ – Teatru Coop. 

Recenta premieră de la Macaz Teatru Coop, Tabu, este un documentar minim ficţionalizat despre viaţa lucrătoarelor sexuale. Tema surprinde prin abordare, iar regizorul David Schwartz, prin modul în care o teatralizează.

Aşa cum îi este specific lui Schwartz şi echipelor cu care lucrează (în cazul de faţă, pentru documentare şi scenariu, actriţa Alice Monica Marinescu şi Cristina Oprea, Iulia Vaida şi Marian Ursan de la Asociaţia Carusel), interesul asupra subiectului vine din explorarea unor arii sociale marginale şi a contextelor care le generează sau le favorizează. În cazul de faţă, abordarea creatorilor vizează sexul comercial ca profesie. Prin urmare, sînt studiate contextul care determină personajele să facă „alegerea“ ocupaţională şi condiţiile de muncă. Precizarea privind perspectiva performativă asupra subiectului, făcută în cadrul discuţiei post-spectacol, este importantă, căci prostituţia este o temă „spectaculoasă“, fiind adesea însoţită de violenţă şi abuz şi conectată cu infracţiuni precum traficul de persoane, sechestrare, loviri etc. Prin urmare, partea infracţională este cea vizibilă, dar, dincolo de asta, există şi sexul comercial, care, fără a fi legal (din 2014, prostituţia este dezincriminată în Codul Penal, dar rămîne activitate ilegală, pedepsită cu amendă) sau lipsit de pericole, iese din sfera violenţei şi intră în cea a muncii rutinate. Lucrătoarele sexuale îşi aleg în cunoştinţă de cauză ocupaţia care să le asigure un venit decent. De ce fac asta şi cum trăiesc, cum poate fi compatibilă o viaţă de familie normală cu prostituţia – acestea sînt întrebările care determină demersul performativ din Tabu. Aşa că, din punctul acesta de vedere, perspectiva este neaşteptată, spectacolul aduce informaţii noi în atenţia publică (latura „banală“ a prostituţiei este foarte puţin cunoscută) şi stîrneşte, măcar pentru moment, o reflecție a spectatorului asupra propriei relaţii cu serviciul (personajele înfruntă publicul: „Tu de ce lucrezi? Nu tot pentru bani?“ – cea mai importantă funcţie a muncii este de a acoperi costurile vieţii). Relaţia dintre viaţa conform normei sociale şi munca anormativă ce îi asigură resursele este spectaculoasă tocmai prin contradicţia termenilor.

După ce au documentat o serie de cazuri, autorii spectacolului au creat două biografii ficţionale, bazate pe caractere reale. Scenariul este construit în sistem verbatim (interviuri cu persoane reale, redate fidel), iar ficţionalizarea intervine prin altoirea unor detalii din mai multe poveşti personale pe un singur schelet şi prin construcţia ludică a personajelor. Gianina şi Nicol se ocupă cu sexul comercial şi fiecare dintre ele are acasă un soţ – care cîştigă puţin sau deloc – şi mai mulţi copii. Dorinţa lor este ca familiile, în special copiii, să aibă acelaşi nivel de trai ca ceilalţi, „nu mai mult, dar nici mai puţin“. Tabu panoramează modul în care acest univers casnic (bucuriile, necazurile şi banalităţile unor existenţe oarecare) se intersectează cu o muncă aparent incompatibilă cu viaţa de familie – elemente cu texturi diferite ajung să se ordoneze coerent în vieţile unor oameni – şi contextul (mediile de provenienţă ale personajelor, dominate de sărăcie şi de lipsa educaţiei) care duce la o astfel de simbioză.

simeon stalpnicul png
rosencrantz foto 1 nicu lazur jpg jpeg

Un alt aspect al spectacolului este teatralitatea: deşi e documentar, aparenţa lui este de mocumentar (un show comic care, sub forma unui documentar, prezintă evenimente sau persoane fictive). Formula e răsturnată: la mocumentar, ficţiunea este prezentată drept realitate, în Tabu, realitatea este teatralizată pînă cînd dă senzaţia de ficţiune. Scenele narative sînt alternate de declaraţiile personajelor în faţa unui auditoriu (publicul preia rolul investigatorului din filmele documentare, iar selfie-urile cu care personajele încep mărturisirile trimit la camera de filmat). Fetele iau caimacul: scena de început, cînd fac schimb de reţete culinare în timp ce îşi aşteaptă clienţii, fentează senzaţia de neverosimil prin autenticitatea personajelor şi umorul terestru, cu care actriţele jonglează abil, oprindu se exact acolo unde realitatea devine cărnoasă, fără a cădea în păcatul supralicitării. Multele mici eşecuri din biografiile fetelor s-au acumulat în experienţe negative, dar asta nu le-a afectat umanitatea, nu le-a vidat de emoţie şi nu le-a acrit, ele se încăpăţînează să trăiască normal, indiferent de munca pe care o fac şi care le înfundă pe zi ce trece. Sînt fascinante în determinarea lor de a fi adecvate normei, de a fi parte din societatea care le marginalizează. Personajul Ruxandrei Maniu este o gospodină bonomă, o mamă autoritară cu copiii, care trebuie să aibă un viitor mai bun decît prezentul ei, şi o soţie tandră cu soţul invalid. Personajul Zitei Moldovan are un istoric de dependenţă de droguri, care nu îl fragilizează, ci îl maturizează, căci devine puternic prin seninătatea cu care îşi acceptă viaţa. Soţii lor sînt caractere la fel de vivante pe scenă: Alexandru Fifea face o creaţie de limbaj şi pune toată identitatea personajului în modul de a vorbi, defectuos gramatical şi afectuos cu familia, de unde se vede că este un pic „ţinut sub papuc“ de soţie şi exploatat de copii; personajul lui Alexandru Potocean este diferit, gestionează cu greutate profesia soţiei, care îi răneşte dragostea pentru ea şi demnitatea lui de bărbat, astfel că ajunge uneori la marginea geloziei şi patinează spre agresivitate. Este aici una dintre cele mai bune demonstraţii de actorie, cu personaje vînoase, jucate cu delicateţea unui ceasornicar pasionat.

Tabu este un spectacol surprinzător prin perspectiva pe care o are asupra prostituţiei şi prin informaţiile pe care le aduce, şi dens ca teatralitate, fiind o demonstraţie de cum se poate face teatru social fără a pierde „teatrul“ din expresie. Singurul lucru nesurprinzător este precaritatea resurselor de care dispune teatrul independent, producător constant de spectacole sociale. Dar asta este, mereu, o altă discuţie. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Nicu Lazur

Afis 14 dec Sala Radio jpg
Violonistul francez DAVID GRIMAL, invitat special la Sala Radio
Concertul va fi dedicat în exclusivitate muzicii unuia dintre mari compozitori germani: FELIX MENDELSSOHN, considerat un geniu al muzicii sec. XIX, așa cum fusese Mozart un secol mai devreme.
974 16 Iamandi coperta jpeg
Pledoarie pentru revalorizarea arhaicului
Sîntem destul de receptivi la astfel de influențe, de care uneori nici nu mai sîntem conștienți.
p 17 2 jpg
Puzzle
Pe urmele ei, Serre-moi fort se dovedește un veritabil film de laborator, de joacă cu posibilitățile mediului
974 17 Breazu jpeg
Anatolia neopsihedelică
Iar peste toate astea stă vocea lui Gaye Su Akyol, versatilă și stăpînă pe situație.
p 23 Omul ideal, 1943 jpg
Victor Brauner – Alfa și Omega. Pictura în ceară și „desenul cu lumînarea“
În creația brauneriană a anilor 1943-1945, desenul incizat în ceară devine o imagine magică adecvată timpurilor moderne.
Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?

Adevarul.ro

image
Dieta care o ajută pe Loredana Groza să fie wow. „E o muncă foarte grea să arăți bine!”
Loredana Groza, una dintre cele mai îndrăgite artiste, are un secret atunci când vine vorba despre talie trasă ca prin inel. Vedeta ține o dietă-minune de câte ori dorește să topească din kilogramele acumulate.
image
Supraviețuitoarea tragediei de pe DN1 a murit. Familia de spanioli se afla în vizită la fiica studentă în România
Patru membri ai unei familii din Spania au murit în urma unui accident produs pe o șosea din România. Șoferul a fost arestat preventiv, iar organele victimelor au fost donate cu acceptul rudelor.
image
Tempest, avionul de luptă care citește gândurile. Trei țări colaborează pentru dezvoltarea unei arme invincibile | FOTO VIDEO
Rishi Sunak a anunțat o colaborare între Marea Britanie, Italia și Japonia pentru dezvoltarea unui nou avion de luptă care utilizează inteligența artificială.

HIstoria.ro

image
Arestarea Mariei Tănase: Reținută și anchetată de germani
Arhiva M.A.I. ne spune că în 1940 Maria Tănase a fost reținută și anchetată de germani pentru că avea o relație „fierbinte” cu Maurice Nègre
image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.