La Strada

Publicat în Dilema Veche nr. 750 din 5-11 iulie 2018
La Strada jpeg

● Tabu. Echipa: Paul Dunca, Alexandru Fifea, Alice Monica Marinescu, Ruxandra Maniu, Zita Moldovan, Cristina Oprea, Alexandru Potocean, David Schwartz, Marian Ursan, Iulia Vaida. O producție a Asociației CARUSEL în parteneriat cu MACAZ – Teatru Coop. Mulțumiri speciale: Carmen, Genoveva, Petre, Profa, Septimiu, Vasilina, Viorica. MACAZ – Teatru Coop. 

Recenta premieră de la Macaz Teatru Coop, Tabu, este un documentar minim ficţionalizat despre viaţa lucrătoarelor sexuale. Tema surprinde prin abordare, iar regizorul David Schwartz, prin modul în care o teatralizează.

Aşa cum îi este specific lui Schwartz şi echipelor cu care lucrează (în cazul de faţă, pentru documentare şi scenariu, actriţa Alice Monica Marinescu şi Cristina Oprea, Iulia Vaida şi Marian Ursan de la Asociaţia Carusel), interesul asupra subiectului vine din explorarea unor arii sociale marginale şi a contextelor care le generează sau le favorizează. În cazul de faţă, abordarea creatorilor vizează sexul comercial ca profesie. Prin urmare, sînt studiate contextul care determină personajele să facă „alegerea“ ocupaţională şi condiţiile de muncă. Precizarea privind perspectiva performativă asupra subiectului, făcută în cadrul discuţiei post-spectacol, este importantă, căci prostituţia este o temă „spectaculoasă“, fiind adesea însoţită de violenţă şi abuz şi conectată cu infracţiuni precum traficul de persoane, sechestrare, loviri etc. Prin urmare, partea infracţională este cea vizibilă, dar, dincolo de asta, există şi sexul comercial, care, fără a fi legal (din 2014, prostituţia este dezincriminată în Codul Penal, dar rămîne activitate ilegală, pedepsită cu amendă) sau lipsit de pericole, iese din sfera violenţei şi intră în cea a muncii rutinate. Lucrătoarele sexuale îşi aleg în cunoştinţă de cauză ocupaţia care să le asigure un venit decent. De ce fac asta şi cum trăiesc, cum poate fi compatibilă o viaţă de familie normală cu prostituţia – acestea sînt întrebările care determină demersul performativ din Tabu. Aşa că, din punctul acesta de vedere, perspectiva este neaşteptată, spectacolul aduce informaţii noi în atenţia publică (latura „banală“ a prostituţiei este foarte puţin cunoscută) şi stîrneşte, măcar pentru moment, o reflecție a spectatorului asupra propriei relaţii cu serviciul (personajele înfruntă publicul: „Tu de ce lucrezi? Nu tot pentru bani?“ – cea mai importantă funcţie a muncii este de a acoperi costurile vieţii). Relaţia dintre viaţa conform normei sociale şi munca anormativă ce îi asigură resursele este spectaculoasă tocmai prin contradicţia termenilor.

După ce au documentat o serie de cazuri, autorii spectacolului au creat două biografii ficţionale, bazate pe caractere reale. Scenariul este construit în sistem verbatim (interviuri cu persoane reale, redate fidel), iar ficţionalizarea intervine prin altoirea unor detalii din mai multe poveşti personale pe un singur schelet şi prin construcţia ludică a personajelor. Gianina şi Nicol se ocupă cu sexul comercial şi fiecare dintre ele are acasă un soţ – care cîştigă puţin sau deloc – şi mai mulţi copii. Dorinţa lor este ca familiile, în special copiii, să aibă acelaşi nivel de trai ca ceilalţi, „nu mai mult, dar nici mai puţin“. Tabu panoramează modul în care acest univers casnic (bucuriile, necazurile şi banalităţile unor existenţe oarecare) se intersectează cu o muncă aparent incompatibilă cu viaţa de familie – elemente cu texturi diferite ajung să se ordoneze coerent în vieţile unor oameni – şi contextul (mediile de provenienţă ale personajelor, dominate de sărăcie şi de lipsa educaţiei) care duce la o astfel de simbioză.

simeon stalpnicul png
rosencrantz foto 1 nicu lazur jpg jpeg

Un alt aspect al spectacolului este teatralitatea: deşi e documentar, aparenţa lui este de mocumentar (un show comic care, sub forma unui documentar, prezintă evenimente sau persoane fictive). Formula e răsturnată: la mocumentar, ficţiunea este prezentată drept realitate, în Tabu, realitatea este teatralizată pînă cînd dă senzaţia de ficţiune. Scenele narative sînt alternate de declaraţiile personajelor în faţa unui auditoriu (publicul preia rolul investigatorului din filmele documentare, iar selfie-urile cu care personajele încep mărturisirile trimit la camera de filmat). Fetele iau caimacul: scena de început, cînd fac schimb de reţete culinare în timp ce îşi aşteaptă clienţii, fentează senzaţia de neverosimil prin autenticitatea personajelor şi umorul terestru, cu care actriţele jonglează abil, oprindu se exact acolo unde realitatea devine cărnoasă, fără a cădea în păcatul supralicitării. Multele mici eşecuri din biografiile fetelor s-au acumulat în experienţe negative, dar asta nu le-a afectat umanitatea, nu le-a vidat de emoţie şi nu le-a acrit, ele se încăpăţînează să trăiască normal, indiferent de munca pe care o fac şi care le înfundă pe zi ce trece. Sînt fascinante în determinarea lor de a fi adecvate normei, de a fi parte din societatea care le marginalizează. Personajul Ruxandrei Maniu este o gospodină bonomă, o mamă autoritară cu copiii, care trebuie să aibă un viitor mai bun decît prezentul ei, şi o soţie tandră cu soţul invalid. Personajul Zitei Moldovan are un istoric de dependenţă de droguri, care nu îl fragilizează, ci îl maturizează, căci devine puternic prin seninătatea cu care îşi acceptă viaţa. Soţii lor sînt caractere la fel de vivante pe scenă: Alexandru Fifea face o creaţie de limbaj şi pune toată identitatea personajului în modul de a vorbi, defectuos gramatical şi afectuos cu familia, de unde se vede că este un pic „ţinut sub papuc“ de soţie şi exploatat de copii; personajul lui Alexandru Potocean este diferit, gestionează cu greutate profesia soţiei, care îi răneşte dragostea pentru ea şi demnitatea lui de bărbat, astfel că ajunge uneori la marginea geloziei şi patinează spre agresivitate. Este aici una dintre cele mai bune demonstraţii de actorie, cu personaje vînoase, jucate cu delicateţea unui ceasornicar pasionat.

Tabu este un spectacol surprinzător prin perspectiva pe care o are asupra prostituţiei şi prin informaţiile pe care le aduce, şi dens ca teatralitate, fiind o demonstraţie de cum se poate face teatru social fără a pierde „teatrul“ din expresie. Singurul lucru nesurprinzător este precaritatea resurselor de care dispune teatrul independent, producător constant de spectacole sociale. Dar asta este, mereu, o altă discuţie. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Nicu Lazur

Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...
Pasărea vorbitoare jpeg
Pasărea vorbitoare
O lume tainică prinde astfel să ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultivă deopotrivă grația gestului de dans și precizia observației antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre „Comedia lumii” jpeg
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre „Comedia lumii”
Patronate de cea mai citită revistă de cultură din România, „Conferințele Dilema veche” sînt un proiect itinerant, avînd pînă acum ediții în Arad, Timișoara, Cluj-Napoca și, începînd din acest an, Oradea.
Premianții Galei Radio România Cultural 2022 jpeg
Premianții Galei Radio România Cultural 2022
Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XXI-a, şi-a desemnat cîştigătorii luni, 18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
În Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, vor evolua pe scena Sălii Radio două dintre ansamblurile Radio România: Orchestra Naţională Radio și Corul Academic Radio (pregătit de dirijorul Ciprian Țuțu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experiențe livrești, în vreme ce altele pot fi considerate prelucrări personale, fantasmatice, delirante ale acestor experiențe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.