La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț

Publicat în Dilema Veche nr. 964 din 29 septembrie – 5 octombrie 2022
Va urma. Pe planeta oglindă © M Șumlea
Va urma. Pe planeta oglindă © M Șumlea

 Festivalul de Teatru Piatra Neamț, ediția a 33-a, 5-18 septembrie.

Ediția a 33-a a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț (5-18 septembrie), organizat de Teatrul Tineretului, a fost centrată pe distanța fizică dintre România și Ucraina, dintre două realități diferite și pe modul în care acestea interferează și influențează viața, arta, politica. Tema „146 km” – distanța dintre Piatra Neamț și Vama Siret – vizează lucruri care ne despart, dar ne și unesc pe noi, cei din această parte a Europei care a devenit atît de vulnerabilă. Prin urmare, echipa curatorială – Gianina Cărbunariu, Raluca Naclad, Daniel Chirilă – a invitat artiști din Moldova, Letonia, Estonia, Ucraina (dar și Franța). Nu doar la nivel internațional festivalul a fost ancorat în prezent, ci și selecția națională și evenimentele adiacente au cartografiat peisajul cultural actual. Printre spectacole, filme documentare, prezentări de carte și expoziții, a fost și instalația vizuală politică a lui Benedek Levente în care o imagine în mărime naturală a lui Viktor Orbán, într-o cămașă verde și părînd că sparge semințe, putea fi folosită ca țintă pentru spectatori, care aveau și ei la dispoziție semințe pentru a întoarce gestul în oglindă – un statement personal, asumat ireverențios, antiautoritarism. În cele cîteva zile petrecute la festival, am avut senzația că realitatea e la fel de spectaculoasă ca teatrul (tocmai se întîmpla contraofensiva ucraineană în regiunea Harkiv) și că teatrul dezbate lucruri la fel de serios ca în lumea reală. Creat de Gianina Cărbunariu anul trecut, Va urma. Pe planeta Oglindă conjugă trei teme, criza climatică, cea a culturii în pandemie și cea a politicii globale, cu devierile autocratice ale unor șefi de state care au zdruncinat ordinea mondială. Interesant că spectacolul este un science-fiction performativ, un fantasy spectaculos și caustic care se desfășoară pe fațada teatrului – o excelentă idee pentru a respecta restricțiile sanitare pe care Cărbunariu a folosit-o parțial și la spectacolul precedent, Va urma. Ghid performativ pentru spectator (2020), și care a fost împrumutată și pentru Oau, un spectacol-concert pentru copii creat de trupa Fără Zahăr. Revenind la SF-ul teatral, povestea unor extratereștri care vor să colonizeze Pămîntul și aduc o organizare politică democratică pînă cînd un președinte se autoproclamă în funcție pe viață (vezi Putin), juxtapusă cu un fir narativ despre inconștiența oamenilor de a distruge mediul și în conjuncție cu altul, despre considerarea artiștilor drept „neesențiali” în perioada pandemiei, tot acest construct dramaturgic se transpune printr-un video mapping spectaculos, baroc, într-o formă de spectacol „popular” – publicul stă în stradă, sunetul vine prin căști, dar poate fi parțial accesibil și pentru cei care se nimeresc întîmplător acolo și care se bucură oricum de explozia de culoare, personaje și imagini. Teatrul iese în stradă cu tot arsenalul său de imaginație și cu toată forța lui de a chestiona lumea. Cred că aceasta a fost cea mai îndrăzneață propunere teatrală pandemică de la noi. Tot pe fațada teatrului, cea laterală, spectacolul cuplului Bobo Burlăcianu – Bobi Dumitraș (Fără Zahăr), Oau, pe un text de Antoaneta Zaharia, este un concert despre sensul și rolul artei, despre democratizarea acesteia și accesul liber la cultură, despre ieșirea culturii din sfera elitelor. Babel 11:4 sau Totul a început, creat de Daniel Chirilă (ca lucrare de dizertație, ceea ce are o oarecare importanță în receptarea lui), este producție performativă în care mecanismul scenic ar trebui mai degrabă destinat unui public de performance – aflat la același nivel cu scena, aproape de performeri – decît unuia de teatru, plasat clasic într-o sală de spectacol. Început cu un lung moment de improvizație, spectacolul se concentrează pe o sală de așteptarea la o maternitate unde se întîlnesc mai multe familii. Conexiunile dintre ele și relațiile dintre personaje sînt confuze, la fel ca și linia dintre realitate și imaginar (retrageri în sfera eului intim) și încercarea de a le desțeleni consumă mai toată energia publicului. Se pierde astfel din vedere că tocmai această confuzie între realități diferite și adevăruri personale este miza spectacolului. Spus altfel, există o diferență prea mare între mecanismul narativ și dramatic și anvergura filozofică a temei, ce este adevărul (aici e important că spectacolul are o miză academică). Însă limbajul performativ imaginat de Chirilă, combinat cu textul propriu și cu scenografia Sabinei Veșteman (cadre asimetrice care devin ferestre către diferite lumi), reprezintă o formulă interesant de explorat, încă nouă pentru artist. Dincolo de asta, trupa nemțeană, una dintre cele mai bune la această oră din țară, are calitatea de a fi extrem de ludică și vivace. 

Decolonizarea mea © M.Șumlea
Decolonizarea mea © M.Șumlea

Pe ucraineni poți să îi ajuți în primul rînd ascultîndu-i, spunea un psiholog. Și asta se produce în Să le spunem pe nume, un colaj de texte scrise de dramaturgi ucraineni după izbucnirea războiului, regizat de Luminița Țîcu la Teatrul „Alexei Mateevici” din Chișinău. Tonul, stilul și forța textelor sînt diferite, dar din toate răzbat suferință, furie și disperare în fața cărora, ca public, nu poți decît să taci. Într-un alt performance, Decolonizing myself / Decolonizarea mea, artistul ucrainean Artur Sumarokov, care a trăit primii cinci de viață la Moscova și a vorbit pînă la invazia Ucrainei numai limba rusă, pornește un proces radical de autodecolonizare/decomunizare, derusificare. Gîndit pentru un spațiu în aer liber, unde artistul urma să se întindă într-o groapă, dar prezentat într-o sală din cauza ploii, unde groapa devine sicriu, acoperit cu steagul Rusiei și înconjurat de cărți din marea literatură rusă dispuse în forma literei Z, performance-ul începe cu o întrebare: „Știți cum e să trăiești sub ocupație?“. Rezident în Herson, artistul a trăit 45 zile sub ocupația rusă, timp în care elemente esențiale din identitatea, cultura și limba sa au devenit arme și instrumente de tortură. Artistul se dezice acum de ele într-un proces dificil și delicat de reconstrucție identitară. Poate că gestul său pare radical, dar asta doar dacă uităm întrebarea de la începutul performance-ului.  

Va urma. Pe planeta Oglindă © M.Șumlea
Va urma. Pe planeta Oglindă © M.Șumlea

Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală. 

Oana Stoica este critic de teatru.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

GYORPLUSZ jpg
Presa maghiară, cucerită de fanii Rapidului la meciul cu Gyor. Cum i-a comparat cu fanii Japoniei de la Mondial
Presa maghiară a fost impresionată de comportamentul fanilor giuleșteni din timpul partidei dintre Gyor și Rapid, încheiată cu scorul de 32-30, în grupa B a Ligii Campionilor la handbal feminin.
7538113 jpg
B-21 Raider – bombardierul care lovește oriunde în lume a fost lansat VIDEO
Primul avion de generația a VI-a de serie din lume, noul bombardier intercontinental cu capabilități stealth (invizibil pentru radar) B-21 Raider a fost dezvăluit publicului în urmă cu câteva zile de producătorul Northrop Grumman și beneficiarul US Air Force.
Oraș plutitor Foto AT Design Office via The sun webp
Planuri uimitoare pentru un oraș plutitor, cu străzi subacvatice. Unde ar urma să fie construit cel mai ambițios proiect din istorie
Planurile pentru un proiect de oraș plutitor pe apă în largul coastelor Chinei ar fi, dacă ar fi construit, cel mai ambițios proiect urban din toate timpurile.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.