Kicsi Afrimicsi

Publicat în Dilema Veche nr. 528 din 27 martie - 2 aprilie 2014
Kicsi Afrimicsi jpeg

● Castingul dracului; scenariul şi regia: Radu Afrim; Cu: Berekméri Katalin, B. Fülöp Erzsébet, Bokor Barna, Csíki Hajnal, Galló Ernö, Gecse Ramóna, László Csaba, Meszesi Oszkár, Moldován Orsolya, Nagy Dorottya, Ördög Miklós Levente, Ruszuly Ervin, Lörincz Ágnes, Somody Hajnal, Szabadi Nóra, Gergely Botond, Nagy László. Coregrafia: Andrea Gavriliu. Muzica: Vlaicu Golcea. Decor: Bartha József. Costume: Cristina Milea. Teatrul Naţional Tîrgu Mureş, Compania „Tompa Miklós“. 

Lipsea peştele. Nu e obligatoriu, dar în spectacolele lui Afrim zburdă cîte un peşte, prin aer sau apă, însoţind bufniţele în păduri întunecate sau căzînd din cer în deşertul australian. În spectacolul ăsta era deja multă culoare şi suficient absurd cît să nu mai încapă un peşte.

Radu Afrim este recunoscut pentru spectacolele cu personaje vulnerabile, care rătăcesc într-un oniric suprarealist, atins cîteodată de o tuşă grotescă. Castingul dracului rupe şirul acestor fragilităţi visătoare şi marchează o revenire (temporară, probabil) a regizorului la stilul de la începuturile carierei sale, poate cel mai aproape de identitatea sa artistică. Afrim s-a întors în Kinky ZoOne (spectacol făcut cu ani în urmă la Teatrul Luni de la Green Hours şi continuat la Teatrul „Andrei Mureşanu“ din Sfîntu Gheorghe, cu David’s Boutique).

Producţia companiei maghiare a Naţionalului mureşean a pornit de la ideea unui spectacol nonverbal şi s-a finalizat ca unul cu text, creaţie colectivă, la care au participat regizorul şi actorii. Există o poveste cu straturi de comic, grotesc şi absurd, cu repere diverse, de la cinematografia mondială, la cultura secuiască. Afrim face o sinteză în istoria personală, reconstruieşte parţial lumea copilăriei petrecute în comunism, perioadă care avea farmecul său ilar (aici se face joncţiunea cu Alvis Hermanis, cel care regizase Sunetul tăcerii, un spectacol nonverbal despre perioada flower power în Letonia sovietică), populează amintirile cu personaje bizare, înşiră repere culturale, dar şi din universul unei comunităţi etnice în proximitatea căreia a trăit şi pe care o cunoaşte foarte bine. Cu o efervescenţă contaminantă, regizorul recreează sub forma unui basm comic o lume care conţine substanţa topită şi remodelată a personalităţii sale, un fel de memorie reinterpretată, performată, un univers interior dezvăluit cu ghiduşie. Afrim se refuză categorisirilor, nu alege un drum previzibil, nu acceptă să fie luat în posesie de spectator. Preferă să provoace, să copleşească prin schimbarea paradigmei, să detoneze logica, să şubrezească acel control care rigidizează percepţia, să întoarcă publicul la un nivel inocent al privirii, care îi permite să recepteze spectacolul fără a-l trece prin filtrele paralizante ale „cum trebuie să fie un spectacol“.

Castingul dracului are o poveste simplă: un afacerist local (a cărui zi de naştere coincidea cu cea a lui Ceauşescu, în copilărie nu era sărbătorit, astfel că înlocuieşte portretul dictatorului, care striveşte individualitatea, cu propria fotografie de pionier şi îşi recăpătă personalitatea) vrea să îi ofere fiului său, de ziua lui, un spectacol pentru care face o audiţie. Premiul atrage tot felul de candidaţi în a căror portretizare regizorul şi actorii se dezlănţuie. Se creează o galerie de personaje, rude cu Familia Addams, nu neapărat gotice, cît groteşti, absurde, nişte Beckett şi Ionescu rîzînd sănătos, din toată inima. Ce face Afrim (susţinut de coregrafa Andreea Gavriliu şi de muzicianul Vlaicu Golcea) este o formă intelectuală de teatru popular (denumire discutabilă, dar regizorul refuză puritatea estetică) în care personajele sînt construcţii complexe, kinky pe scheletul unor tipologii, la rîndul lor, surprinzătoare. Faunul (Ruszuly Ervin) dansează un fragment din După amiaza unui faun, dar demonstraţia sa de erotism este mai aproape de bara unui club de noapte decît de Nijinski. Cele Trei Curve Comuniste sînt de-a dreptul obscene sub viguroasa lor sobrietate sovietică. Fantoma (Nagy Dorottya) şi Nosfy (Meszesi Oszkár) sînt personaje de horror comic (Nosfy face trimitere la Nosferatu, dar şi la Dracula, doar sîntem în Transilvania). Starul porno masculin descinde din Gogomanul şi prostănacul, varianta feminină o imită (ingenios, muzical şi obscen) pe Sharon Stone în Basic instinct. Savuroase sînt personajele secuieşti care parazitează comic tipare (inclusiv de prejudecată) etnice. Secuianca (Gecse Ramóna) excelează într-o nouă tradiţie populară (din nou, Afrim obligă la impurităţi estetice), Feri Csibi se dovedeşte a fi un travestit (jocurile de-a incertitudinea de gen). Vocea maghiară este un personaj delicios, creat minimalist. Csíki Hajnal vorbeşte cu o tandreţe ţeapănă, indiferent de ceea ce comunică. La un prim nivel, ar fi vorba despre senzualitatea recunoscută a unguroaicelor. De fapt, sensul este altul: Vocea maghiară este o Irina Margareta Nistor a televiziunilor ungare, „cea care dublează filmele cu o voce afectată, mereu aceeaşi, este cunoscută de toată populaţia maghiară“ – precizarea regizorului). Asta arată că traducerea nu este suficientă, textul şi spectacolul sînt bogate în sensuri şi repere cunoscute doar publicului maghiar (e şi ăsta un merit al lui Afrim, de a face un spectacol eminamente maghiar, fără să cunoască limba). Există tuşe de suprarealism comic, precum Curierul (Bokor Barna), care intră înăuntru cu furtuna de afară. Sau Szidónia Galló (Berekméri Katalin, actriţă cu imens potenţial comic, dar şi dramatic), ţărancă neaoşă cultivatoare de avocado, sinteză dementă a cosmopolitismului rural. Şi membrii juriului, un coregraf sătean (ironizare tandră a dansului contemporan – László Csaba), o profesoară băgată în rahat pînă peste cap (critica învăţămîntului – B. Fülöp Erzsébet care seamănă cu Liza Minnelli la fizic şi energie) şi un Şobolan (pluşatul spectacolului, Galló Ernö, actor cameleonic, cu o mare expresivitate corporală), alter-ego al regizorului, ca şi copilul aniversat (Micul Ricsi, în maghiară Kicsi Ricsi – aluzie la filmul Richie Rich –, jucat excelent de copilul Gergely Botond). Există familia copilului, tatăl care dă numele spectacolului (Ördög Miklós Levente – personajele au numele reale ale actorilor, ördög înseamnă diavol), mama care se visează star (Moldován Orsolya) şi verişorul care dansează flamenco pe o melodie secuiască (Nagy László).

Cu un entuziasm molipsitor, trupa maghiară dezlănţuie un dezmăţ ludic în care jonglează cu dans, teatru, muzică în estetici diverse. Cine vrea să-i testeze potenţialul o poate face. Spectacolul este o joacă inteligentă care se bazează pe pofta de rîs a regizorului şi pe pofta de joc a actorilor.

Castingul dracului este un Afrim – Ubu. Dacă Alfred Jarry îşi exorciza astfel supărarea pe un profesor, Afrim a găsit o supapă pentru bucurie. Şi pentru demoni interiori pe care numai el îi ştie.

Oana Stoica este critic de teatru. 

Foto: Z. Rab, R. Afrim

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.