Istorie şi istorii

Publicat în Dilema Veche nr. 558 din 23-29 octombrie 2014
Istorie şi istorii jpeg

● Moldova independentă. Erată, de: Ion Borş, David Schwartz, Dumitru Stegărescu, Doriana Talmazan, Irina Vacarciuc. Teatrul-Spălătorie, Chişinău. 

Toamna teatrală bucureşteană se dovedeşte tumultuoasă şi extrem de interesantă, mai ales din perspectiva unor festivaluri de artă politică, organizate în bună parte de entităţi independente de sistemul public. Poate este din cauza efervescenţei campaniei electorale care atrage nevoia de investigare a trecutului recent, pentru a înţelege mai bine prezentul, poate este vorba despre apariţia acelui moment de clarificare a identităţii naţionale care începe cu recuperarea istoriei, dar, indiferent care este motivul, teatrul devine din ce în ce mai mult vocea unei conştiinţe publice active. S-au derulat deja Stagiunea de teatru politic – Teatrul Istoriilor Recente, Platforma de teatru educaţional, Festivalul „Vieţi paralele“ şi urmează Platforma Internaţională de Teatru Bucureşti. Toate aceste evenimente conţin un teatru trezit din picoteala metaforelor autosuficiente, scormonitor şi dubitativ, pregătit să descopere, să înţeleagă, să (se) întrebe.

Stagiunea de teatru politic – Teatrul Istoriilor Recente a prezentat, pe lîngă spectacolele cunoscute – Capete înfierbîntate, subPămînt, După Traian şi Decebal, Nu ne-am născut la locul potrivit –, două producţii ale Teatrului-Spălătorie din Chişinău, aflat pentru prima dată la Bucureşti (dar invitat de mai multe ori la Cluj, în Festivalul „Temps D’Images“, organizat de Colectiv A la Fabrica de pensule). Spectacolele Clear history şi Moldova independentă. Erată oferă perspective complementare asupra istoriei recente a Republicii Moldova. În fapt, este vorba despre al Doilea Război Mondial şi despre perioada postcomunistă, agitată de speranţa libertăţii şi haosul democraţiei „originale“.

Regizorul David Schwartz a lucrat cu actorii moldoveni Ion Borş, Dumitru Stegărescu, Doriana Talmazan, Irina Vacarciuc, la un material complex despre realitatea postsovietică din Moldova, în care viziunii fanfaronarde a autorităţilor i se opun poveşti dramatice dintr-un cotidian descurajant. Concret, istoria oficială, uneori cu variante antagonice – acelaşi eveniment este prezentat diferit în manualele de istorie din Republica Moldova şi Transnistria, iar citirea alternativă şi concomitentă a textelor redă performativ haosul general –, este ajustată de istorii personale care modifică perspectiva. Regizorul şi actorii se bazează pe o cercetare minuţioasă şi pe interviuri cu oameni simpli, ale căror poveşti arată fragilitatea ţării şi vulnerabilitatea umană în vremuri de mari schimbări. David Schwartz evită însă blocarea spectacolului în dramatism şi captează diferite forme de umor cotidian. Poate cel mai bun exemplu este povestea războiului din Transnistria, eveniment important în istoria recentă a Moldovei, cu drame personale, dar şi cu soldaţi de ambele părţi care se alcoolizau împreună şi trăgeau cu puşca în aer, ca să mimeze „conflictul“. Se creează astfel imaginea unei lumi tumultuoase, confuze, care, deşi îşi pierde speranţa, îşi păstrează umorul.

Istoria scurtă, dar bogată în schimbări politice a Moldovei postcomuniste este marcată prin steagurile care „îmbracă“ o catedră – de la cel sovietic, cu secera şi ciocanul, la cel al Uniunii Europene – şi care configurează un grafic al politicii de stat şi al mentalului colectiv, în acelaşi timp, ambele schimbîndu-şi des şi uneori radical, credinţele proprii. Se asigură astfel nu numai fundalul cronologic necesar poveştilor, ci şi rama spectacolului care devine un manual de istorie alternativă, formă de teatru educaţional necesar într-o perioadă în care istoria este mulată pe viziunile guvernanţilor. În Moldova indepedentă. Erată, forma pervertită a istoriei se confruntă cu realitatea, într-o imagine eclectică a unei lumi în derivă, permisivă, chiar inertă faţă de corupţia generalizată. Politicienii care iau cu japca bunuri şi noii afacerişti care preiau funcţii în stat configurează societatea ca o junglă socială în care supravieţuiesc doar cei puternici. Acestea sînt caracteristicile la nivel macro ale Moldovei de după 1990. La nivel micro, oamenii se confruntă cu sărăcia. Distrugerea sistemului politic a dinamitat economia, şomajul şi disperarea au crescut exponenţial. Asistenta medicală, excelent interpretată de Irina Vacarciuc, a cărei tiradă descrie un traseu al disperării, de la precaritatea financiară actuală la nesiguranţa viitorului, este un exemplu ilustrativ pentru Moldova postcomunistă.

Spectacolul atinge diverse teme din ultimul sfert de veac: situaţia economică, corupţia politică, dezvoltarea mafiei, ineficienţa justiţiei, identitatea naţională, limba, relaţia cu România şi românii, situaţia noilor minorităţi etnice (ruşii). Structura este strictă, cuprinde serii de cîte două scene – varianta oficială şi un caz concret – prin care se ilustrează cronologic evenimentele importante din perioada vizată. De la general la individual, de la limbaj de lemn la mărturisiri sincere, de la personaje de carton la oameni vii, istoria se derulează panoramic şi înregistrează două trăsături esenţiale: disperarea economică şi confuzia identitară. Regizorul David Schwartz foloseşte drept coperţi biografiile actorilor, integrează şi alte poveşti ale acestora, în spectacol, ceea ce accentuează veridicitatea celorlalte istorii personale.

Spectacolul demontează clişeele retoricii naţionaliste. Între visul unirii, resuscitat acum în condiţii de campanie electorală, în ambele ţări, şi realitatea socială există o prăpastie. Cetăţenia română pare să fi fost o afacere înainte de 2007, în Moldova, se vindea şi se cumpăra. Valoarea ei era economică, nu sentimentală. În prezent, unirea cu România nu pare a fi o preocupare, pe scară largă, a societăţii moldoveneşti: „Nu poate fi unire decît atunci cînd românul se va simţi acasă în Moldova şi moldoveanul acasă în România.“ Relaţia cu Rusia are mai multe aspecte, de la reperul economic şi cultural la limba rusă, cu rol esenţial în viaţa cotidiană a moldovenilor şi la minoritatea rusă, o problemă ignorată deocamdată (un etnic rus: „voi aţi votat independenţa, apoi aţi plecat în Rusia şi pe mine m-aţi lăsat aici“). Independenţa politică de Rusia este discutabilă într-un context naţional şi zonal fluctuant, dar dependenţa economică este certă.

Umorul lui David Schwartz detensionează atmosfera ce ar fi putut deveni apăsătoare: un playlist underground, ascultat în pieţe şi autogări care „conceptualizează“ aspecte al ruralităţii (cîntecul despre sapă), o perspectivă fatalistă asupra vieţii, povestea neştiută a războiului din Transnistria, personaje a căror realitate pare caricaturizată. O lume colorată, vie, uneori delicios de comică.

Icoanele, stema Moldovei cu acvila, capul de bour şi crucea, steluţele din steagul Uniunii Europene, secera şi ciocanul sînt simboluri. Dincolo de ele, viaţa oamenilor rămîne complicată şi precară. Moldova îndură.

Oana Stoica este critic de teatru.

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.