Istoria unui teatru

Publicat în Dilema Veche nr. 782 din 14-20 februarie 2019
Istoria unui teatru jpeg

● Idiş? Text şi versuri: Peca Ștefan; ideea, dramaturgia, regia artistică: Andreea Vălean; scenografia: Mălina Ionescu; asistent costume: Monica Nedelcu; coregrafia: Andreea Duță; muzica: Mihai Prejban; grafica: Dimitris Palade. Cu: Katia Pascariu, Lucian Ionescu, Iolanda Covaci, Anka Levana, Natalie Ester, Marius Călugărița, Mircea Dragoman. TES Orchestra: Bogdan Lifșin, Rodica Gancea, Feras Sarmini, Sergiu Marin, Mihai Pintenaru. Teatrul Evreiesc de Stat. 

Proiect al Andreei Vălean şi al lui Peca Ştefan, spectacolul Idiş? recuperează istoria teatrului evreiesc din România de-a lungul a aproape 150 de ani, de la înfiinţarea primei trupe profesioniste de teatru de limbă idiş din lume, la Iaşi, în 1876, de către Avram Goldfaden, la direcţiile pe care ar trebui să le urmeze astăzi Teatrul Evreiesc de Stat. Bazat pe o documentare consistentă, spectacolul se constituie într-o succesiune de episoade esenţiale din istoria teatrului, cu două coperţi plasate în actualitate: repetiţiile pentru un spectacol sînt presărate cu conflictele dintre două tabere, susţinătorii continuării producerii spectacolelor în limba idiş, cu riscul de a avea un public redus, şi cei care vor să deschidă teatrul spre un public nevorbitor de idiş (evrei sau nu), păstrînd şi promovînd cultura evreiască, dincolo de limbă. Este limba animatoarea unei culturi, chiar şi cînd au rămas puţini vorbitori? Poate o limbă să ţină captivă o cultură? Poate o cultură să îşi dezvolte identitatea fără să aibă o limbă proprie? A renunţa la o limbă – sau a-i acorda un rol secundar – înseamnă a abandona o cultură? Argumentele de o parte şi alta în această dezbatere sînt parţial valabile, iar spectacolul şi creatorii lui nu dau / nu pot da un răspuns tranşant. Oricum, la TES (a cărei directoare, Maia Morgenstern, apare ca personaj în interpretarea actriţei Natalie Ester), se joacă de mai mulţi ani spectacole şi în limba română.

Între aceste coperţi, istoria teatrului de limbă idiş, de la companie privată la instituţie de stat, se împleteşte cu istoria ţării și cu evoluția perspectivei publice (sociale, politice, juridice) asupra evreilor. Antisemitismul moderat din secolul al XIX-lea (evreii nu puteau deţine pămînt, se ocupau cu negoţul şi alcătuiau o parte importantă din burghezia locală, atrăgînd antipatia patrioţilor treziţi de Unirea Principatelor Române de la 1859) apare în portretul caricaturizat al lui Mihai Eminescu, cronicar care a scris despre spectacolele lui Avram Goldfaden, exprimîndu-şi în (alte) articole şi antipatia faţă de „străini“, inclusiv evrei. Adoptarea Constituţiei de la 1923, cînd evreilor indigeni li se acordă dreptul de a deveni cetăţeni români, pare un moment de triumf care se va răsfrînge şi asupra teatrului, dar în anii ’30 se simte deja influenţa antisemitimismului european. Perioada celui de-al Doilea Război Mondial, poate cea mai cunoscută publicului din istoria teatrului evreiesc datorită Jurnalului lui Mihai Sebastian, o lectură răspîndită astăzi, aduce înfiinţarea teatrului de revistă Baraşeum. La Baraşeum se interzice limba idiş (se joacă autori neromâni numai în limba română), actorilor evrei li se interzice să joace în alte teatre, iar tristeţea este interzisă definitiv (o perversă formă de abuz, de a obliga actorii evrei să producă spectacole comice în timp ce comunitatea îşi pierdea drepturile, demnitatea şi viaţa). Instaurarea regimului comunist determină emigrarea masivă a evreilor în nou creatul stat Israel, iar cei rămaşi aici împărtăşesc, cot la cot cu restul populaţiei, lipsurile de tot felul, de la libertăţi la alimente.

rosencrantz foto 4 oana monica nae 1 jpg jpeg

Vălean şi Peca folosesc formule teatrale diferite pentru fiecare episod istoric (dramă, comedie, muzical, parodie, vodevil etc.). Actorii trec dintr-un personaj în altul, dintr-un timp în altul şi dintr-o estetică în alta (unul singur pare a se afla mai mereu în aceeaşi poziţie, personajul regizorului, jucat de Lucian Ionescu). Eminescu îşi scrie cronica în ritm de hip-hop, un fragment de teatru muncitoresc dă o idee despre experimentalismul anilor ’20, la Baraşeum se cîntă, se rîde şi se dansează ca într-un cabaret, iar anii post-război sînt ilustraţi prin scene dramatice. Actorii fac faţă, mai bine sau mai greu, provocărilor unor schimbări multiple şi rapide de registru, unor texte prea lungi sau unor formule teatrale insuficient lucrate (de exemplu, hip-hop-ul lui Eminescu este lung şi devine neinteligibil). Şi conexiunea dintre episoade este uneori stîngace (buletinele de ştiri par să anunţe data precisă a acţiunii din scena următoare, dar, de fapt, stabilesc la modul general epoca, scena care succede plasîndu-se într-un timp ulterior; exemplu: radiojurnal din 1948, timpul acţiunii scenice este 1959-1960). Însă spectacolul are meritele sale ca informaţie – consistentă şi contextualizată – şi pentru stabilirea unui cadru de (re)gîndire a teatrului evreiesc contemporan. Limba idiş (dialect germanic vorbit de evreii din Europa Centrală şi de Est) funcţionează aici ca simbol al culturii ebraice. Conservarea ei în teatru se leagă de identitate şi de moştenire, şi acestea sînt coordonatele pe care trebuie să le redefinească astăzi Teatrul Evreiesc de Stat.

Există aici un personaj interesant din motive ce exced problematica spectacolului: Ana Pauker. Tovarăşa de Fier a Partidului Muncitoresc Român face o vizită în culisele Teatrului Evreiesc de Stat. Personajul apare şi într-un alt spectacol, Cultul personalităţii, creat de Mihai Lukács la Macaz. Cele două portrete sînt complet diferite. În Cultul personalităţii, Oana Rusu creează o Ana Pauker în deplină putere, dominatoare, fascinantă şi periculoasă ca un şarpe, iar momentul de fragilitate nu îi conferă slăbiciune, ci puterea de a acuza (face un rechizitoriu necruţător celor care i-au produs căderea). În Idiş?, Katia Pascariu portretizează o Ana Pauker pe moarte, a cărei putere pierdută se vede în prezenţa însoţitorului ei, nu o gardă de corp, ci un gardian. Ana, o femeie obsedată de recuperarea adevărului ei despre propria biografie, se confruntă cu perspectiva deloc măgulitoare a celorlalţi asupra ei (şi cu derapajul ideologiei pe care o susţinuse), dar este capabilă încă, dacă nu să fascineze, măcar să impresioneze. Este interesant acest dublu portret, faţa şi reversul unei personalităţi puternice şi controversate, două perspective diferite, fără a fi în esenţă antagonice. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Oana Monica Nae

TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul corespondenței
O cu totul altă carte față de aceea, știută tuturor, din 1978, este actuala ediție, definitivă, a „Romanului epistolar” dintre I. Negoițescu și Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te supăra, frate
„Frère et sœur” rămîne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu trăiri rezonabile – însăși lipsa de măsură a pasiunilor sfîrșește prin a fi „rezonabilă”, necesară – și morală burgheză.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album în limba maternă ce le oferă mai mult spațiu de manevră pentru poezie.

Adevarul.ro

image
Închisoare pe viaţă în Marea Britanie pentru şoferii care produc accidente mortale. În ce condiţii se aplică pedeapsa maximă
Marea Britanie introduce pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru şoferii care ucid, în cadrul unei ample reforme a justiţiei care a intrat duminică în vigoare, potrivit informaţiilor publicate de BBC.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.