Istoria incomodă

Publicat în Dilema Veche nr. 672 din 5-11 ianuarie 2017
Istoria incomodă png

Marea ruşine, un spectacol de Alina Şerban, scenografia: Maria Creţu. Cu: Alina Şerban, Oana Rusu, Elena Duminică, Alexandru Fifea, Radu Ciobănaşu. Centrul Naţional de Cultură a Romilor – Romano Kher. 

Aferim!, filmul lui Radu Jude, aducea anul trecut în atenţia publică, pentru prima dată, un subiect delicat: sclavia romilor. Trecută aproape sub tăcere în ma-nualele de istorie – există referinţe la dezrobirea romilor ca parte din reforma statului în Ţările Române (1855 1856), dar nu se detaliază subiectul – şi ignorată în cele de literatură română (Ţiganiada lui Ioan Budai-Deleanu serveşte pentru studiul epopeii ca specie literară şi al Şcolii Ardelene, nu pentru conţinut), sclavia romilor este o temă tabu în discursul public. Aferim! a rupt tăcerea asupra acestui subiect şi a adus informaţia la nivel de masă, iar reacţiile au fost efervescente, dintre ele remarcîndu-se refuzul adevărului istoric, justificarea unui trecut abuziv şi atacarea virulentă a creatorilor, acuzaţi de atentat la demnitatea naţională.

Actriţa Alina Şerban a creat un spectacol-lecţie, Marea ruşine, în care face o incursiune documentată în istoria romilor şi o scanare a mentalului rasist din prezent. Investigaţia artistică urmăreşte atît discursul public, cît şi autolimitările din interiorul etniei, căci sub presiunea discriminatorie a majorităţii, minoritatea se cenzurează singură. Astfel, spectacolul are două episoade: chestionarea prezentului printr-o poveste care luminează panoramic umorile societăţii contemporane româneşti cu privire la romi şi „lecţia“ de istorie propriu-zisă, cu documente performate.

O tînără romă pregăteşte un doctorat pe tema celor cinci sute de ani de sclavie a romilor în Ţările Române. Demersul ei antrenează un val de reacţii, are efecte asupra vieţii personale şi profe-sionale, a ei şi ale celor din jur, şi zguduie o serie de convingeri dominante în societate. Alina Şerban panoramează nu doar rasismele clare, cît mai ales pe cele subtile, sădite în mentalul colectiv de educaţie, de folclorul urban sau de imaginea demonizată a romilor din basme şi care răbufnesc involuntar printre bunele intenţii. Romii au de-a face cu o presiune cotidiană de care, poate, este mai uşor să se ascundă decît să o provoace. Unul dintre lucrurile puse de spectacol în dezbatere este identitatea romă, stigmatizată universal la nivel public. O figură puternică este cea a tînărului preot ortodox de etnie romă, care îşi găseşte un sens în viaţă prin Biserică, dar conştientizează că această instituţie a deţinut robi romi de-a lungul timpului şi că rasismul este puternic prezent în cadrul ei, şi printre „slujitorii Domnului“, şi printre enoriaşi. Scena rupturii de Biserică este emoţionantă, iar Alexandru Fifea ştie să o gradeze subtil, căci personajul său, acceptat şi apoi respins de clerici, trebuie să facă o alegere dificilă. Profesoara (Oana Rusu) şi fiica ei (Elena Duminică) trec şi ele printr-o schimbare: relaţia lor, configurată conflictual, între mama care susţine la nivel academic identitatea romă şi fiica ce refuză să-şi asume public această identitate, se îmbunătăţeşte cînd amîndouă renunţă la radicalizarea poziţiilor. Relaţiile de cuplu sînt şi ele afectate: cea dintre tînăra doctorandă (Alina Şerban) şi prietenul ei (Radu Ciobănaşu) se erodează sub presiunea celor din jur, cărora cei doi nu pot şi nu ştiu să le facă faţă. La fel se întîmplă cu fiica profesoarei şi iubitul acesteia. Asumarea identităţii rome duce la încercarea de a corecta prejudecăţile din mentalul colectiv şi asta generează conflicte. Orice maturizare, aici a mentalităţii, implică schimbări, unele fundamentale.

672 rosencrantz foto tania cucoreanu png png

A doua parte a spectacolului iese din ficţional şi se bazează pe documente care instituie, certifică şi abolesc robia romilor. Textele autentice, unele proiectate pe fundalul scenei, altele performate, demonstrează inventarul de prejudecăţi care a străbătut timpul, pe care l am moştenit şi care este astăzi determinant în perpetuarea atitudinii discriminatorii faţă de romi. Pare stupefiant că, în decursul secolelor, agresivitatea (fizică şi psihică) faţă de romi nu a dispărut. Alina Şerban întreabă a cui este ruşinea pentru acest trecut abuziv: a romilor sau a românilor? Cine fabrică istoria oficială, lăsînd deoparte sau cosmetizînd evenimentele incomode pentru demnitatea naţională (sclavia romilor nu este singura parte din trecut ignorată în discursul public, mai sînt şi altele precum pogromul de la Iaşi şi masacrul de la Odessa, ambele din 1941)? Ceea ce nu este asumat oficial nu există? La nivel colectiv, romii şi românii suferă de ruşinea negării unui trecut incomod. La nivel individual, de ruşine suferă şi personajele tipologice: românii toleranţi, ale căror rezerve de bunăvoinţă dispar la confruntarea cu ceilalţi, sau romii care „se românizează“ ca să-şi ascundă identitatea etnică.

Alina Şerban spune, de fapt, povestea unei tăceri comune asupra unui subiect care, odată explodat, divide societatea aşa cum a făcut-o de secole. Marea ruşine avertizează asupra acestei perpetuări fără oprire a discursului public rasist care creează un tipar de gîndire pentru mentalul colectiv, înclinat astfel să stereotipeze negativ perspectiva asupra romilor. De neuitat copertele spectacolului, în care actorii poartă dispozitive impresionante care erau folosite pentru robi: gulere cu ţepi, coarne de fier, lanţuri etc.

Cu o dramaturgie fragmentară în care mai multe poveşti se întretaie pentru a converge într-un story comun, cu personaje tipologice, exemplare pentru prezent, poate un pic prea didactic, şi încă fragil, Marea ruşine este primul spectacol despre sclavia romilor, necesar ca informare asupra trecutului şi conştientizare a prezentului atît pentru comunitatea romă, cît și pentru români. Prezentat la Teatrul Mic din Bucureşti în două reprezentaţii, spectacolul are acum o soartă incertă. Creatorii lui promit să caute soluţii pentru găsirea unui spaţiu în care să poată fi jucat. Sper ca demersul lor să aibă succes. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: T. Cucoreanu

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Grecia sub zodia incendiilor forestiere și a caniculei. Turiști români: „Ne cred pe toți proști?”
În timp ce atenționările de călătorie apar aproape în fiecare zi pentru Grecia, din cauza riscului de incendii forestiere, turiștii românii susțin că vremea e perfectă.
image
Cât ar mai fi avut de trăit Ceaușescu dacă nu era executat. Care era boala ținută la secret a ultimului dictator al României
Nicolae Ceaușescu suferea de mai multe boli grave, spun medici români dar și surse din cadrul CIA. Dacă una dintre afecțiuni ajunsese cunoscută prin intermediul CIA, cealaltă rămâne și astăzi un mister. Se presupune că Ceaușescu nu ar mai fi supraviețuit mult după 1989.
image
Cum ne-a adus manelistul Babasha în atenția lumii întregi. Ce scrie The Independent despre manelele din România
Babasha, cântărețul de manele care a fost huiduit la primul concert susținut de Coldplay, a atras atenția lumii întregi, publicațiile străine relatând evenimentul, și afirmând că reacția publicului ar reaprinde „dezbaterea despre rasism din România”.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.