Istoria incomod─â

Publicat în Dilema Veche nr. 672 din 5-11 ianuarie 2017
Istoria incomod─â png

Marea ru┼čine, un spectacol de Alina ┼×erban, scenografia: Maria Cre┼úu. Cu: Alina ┼×erban, Oana Rusu, Elena Duminic─â, Alexandru Fifea, Radu Ciob─âna┼ču. Centrul Na┼úional de Cultur─â a Romilor ÔÇô Romano Kher. 

Aferim!, filmul lui Radu Jude, aducea anul trecut ├«n aten┼úia public─â, pentru prima dat─â, un subiect delicat: sclavia romilor. Trecut─â aproape sub t─âcere ├«n ma-nualele de istorie ÔÇô exist─â referin┼úe la dezrobirea romilor ca parte din reforma statului ├«n ┼ó─ârile Rom├óne (1855 1856), dar nu se detaliaz─â subiectul ÔÇô ┼či ignorat─â ├«n cele de literatur─â rom├ón─â (┼óiganiada lui Ioan Budai-Deleanu serve┼čte pentru studiul epopeii ca specie literar─â ┼či al ┼×colii Ardelene, nu pentru con┼úinut), sclavia romilor este o tem─â tabu ├«n discursul public. Aferim! a rupt t─âcerea asupra acestui subiect ┼či a adus informa┼úia la nivel de mas─â, iar reac┼úiile au fost efervescente, dintre ele remarc├«ndu-se refuzul adev─ârului istoric, justificarea unui trecut abuziv ┼či atacarea virulent─â a creatorilor, acuza┼úi de atentat la demnitatea na┼úional─â.

Actri┼úa Alina ┼×erban a creat un spectacol-lec┼úie, Marea ru┼čine, ├«n care face o incursiune documentat─â ├«n istoria romilor ┼či o scanare a mentalului rasist din prezent. Investiga┼úia artistic─â urm─âre┼čte at├«t discursul public, c├«t ┼či autolimit─ârile din interiorul etniei, c─âci sub presiunea discriminatorie a majorit─â┼úii, minoritatea se cenzureaz─â singur─â. Astfel, spectacolul are dou─â episoade: chestionarea prezentului printr-o poveste care lumineaz─â panoramic umorile societ─â┼úii contemporane rom├óne┼čti cu privire la romi ┼či ÔÇ×lec┼úiaÔÇť de istorie propriu-zis─â, cu documente performate.

O t├«n─âr─â rom─â preg─âte┼čte un doctorat pe tema celor cinci sute de ani de sclavie a romilor ├«n ┼ó─ârile Rom├óne. Demersul ei antreneaz─â un val de reac┼úii, are efecte asupra vie┼úii personale ┼či profe-sionale, a ei ┼či ale celor din jur, ┼či zguduie o serie de convingeri dominante ├«n societate. Alina ┼×erban panorameaz─â nu doar rasismele clare, c├«t mai ales pe cele subtile, s─âdite ├«n mentalul colectiv de educa┼úie, de folclorul urban sau de imaginea demonizat─â a romilor din basme ┼či care r─âbufnesc involuntar printre bunele inten┼úii. Romii au de-a face cu o presiune cotidian─â de care, poate, este mai u┼čor s─â se ascund─â dec├«t s─â o provoace. Unul dintre lucrurile puse de spectacol ├«n dezbatere este identitatea rom─â, stigmatizat─â universal la nivel public. O figur─â puternic─â este cea a t├«n─ârului preot ortodox de etnie rom─â, care ├«┼či g─âse┼čte un sens ├«n via┼ú─â prin Biseric─â, dar con┼čtientizeaz─â c─â aceast─â institu┼úie a de┼úinut robi romi de-a lungul timpului ┼či c─â rasismul este puternic prezent ├«n cadrul ei, ┼či printre ÔÇ×slujitorii DomnuluiÔÇť, ┼či printre enoria┼či. Scena rupturii de Biseric─â este emo┼úionant─â, iar Alexandru Fifea ┼čtie s─â o gradeze subtil, c─âci personajul s─âu, acceptat ┼či apoi respins de clerici, trebuie s─â fac─â o alegere dificil─â. Profesoara (Oana Rusu) ┼či fiica ei (Elena Duminic─â) trec ┼či ele printr-o schimbare: rela┼úia lor, configurat─â conflictual, ├«ntre mama care sus┼úine la nivel academic identitatea rom─â ┼či fiica ce refuz─â s─â-┼či asume public aceast─â identitate, se ├«mbun─ât─â┼úe┼čte c├«nd am├«ndou─â renun┼ú─â la radicalizarea pozi┼úiilor. Rela┼úiile de cuplu s├«nt ┼či ele afectate: cea dintre t├«n─âra doctorand─â (Alina ┼×erban) ┼či prietenul ei (Radu Ciob─âna┼ču) se erodeaz─â sub presiunea celor din jur, c─ârora cei doi nu pot ┼či nu ┼čtiu s─â le fac─â fa┼ú─â. La fel se ├«nt├«mpl─â cu fiica profesoarei ┼či iubitul acesteia. Asumarea identit─â┼úii rome duce la ├«ncercarea de a corecta prejudec─â┼úile din mentalul colectiv ┼či asta genereaz─â conflicte. Orice maturizare, aici a mentalit─â┼úii, implic─â schimb─âri, unele fundamentale.

672 rosencrantz foto tania cucoreanu png png

A doua parte a spectacolului iese din fic┼úional ┼či se bazeaz─â pe documente care instituie, certific─â ┼či abolesc robia romilor. Textele autentice, unele proiectate pe fundalul scenei, altele performate, demonstreaz─â inventarul de prejudec─â┼úi care a str─âb─âtut timpul, pe care l am mo┼čtenit ┼či care este ast─âzi determinant ├«n perpetuarea atitudinii discriminatorii fa┼ú─â de romi. Pare stupefiant c─â, ├«n decursul secolelor, agresivitatea (fizic─â ┼či psihic─â) fa┼ú─â de romi nu a disp─ârut. Alina ┼×erban ├«ntreab─â a cui este ru┼činea pentru acest trecut abuziv: a romilor sau a rom├ónilor? Cine fabric─â istoria oficial─â, l─âs├«nd deoparte sau cosmetiz├«nd evenimentele incomode pentru demnitatea na┼úional─â (sclavia romilor nu este singura parte din trecut ignorat─â ├«n discursul public, mai s├«nt ┼či altele precum pogromul de la Ia┼či ┼či masacrul de la Odessa, ambele din 1941)? Ceea ce nu este asumat oficial nu exist─â? La nivel colectiv, romii ┼či rom├ónii sufer─â de ru┼činea neg─ârii unui trecut incomod. La nivel individual, de ru┼čine sufer─â ┼či personajele tipologice: rom├ónii toleran┼úi, ale c─âror rezerve de bun─âvoin┼ú─â dispar la confruntarea cu ceilal┼úi, sau romii care ÔÇ×se rom├ónizeaz─âÔÇť ca s─â-┼či ascund─â identitatea etnic─â.

Alina ┼×erban spune, de fapt, povestea unei t─âceri comune asupra unui subiect care, odat─â explodat, divide societatea a┼ča cum a f─âcut-o de secole. Marea ru┼čine avertizeaz─â asupra acestei perpetu─âri f─âr─â oprire a discursului public rasist care creeaz─â un tipar de g├«ndire pentru mentalul colectiv, ├«nclinat astfel s─â stereotipeze negativ perspectiva asupra romilor. De neuitat copertele spectacolului, ├«n care actorii poart─â dispozitive impresionante care erau folosite pentru robi: gulere cu ┼úepi, coarne de fier, lan┼úuri etc.

Cu o dramaturgie fragmentar─â ├«n care mai multe pove┼čti se ├«ntretaie pentru a converge ├«ntr-un story comun, cu personaje tipologice, exemplare pentru prezent, poate un pic prea didactic, ┼či ├«nc─â fragil, Marea ru┼čine este primul spectacol despre sclavia romilor, necesar ca informare asupra trecutului ┼či con┼čtientizare a prezentului at├«t pentru comunitatea rom─â, c├«t ╚Öi pentru rom├óni. Prezentat la Teatrul Mic din Bucure┼čti ├«n dou─â reprezenta┼úii, spectacolul are acum o soart─â incert─â. Creatorii lui promit s─â caute solu┼úii pentru g─âsirea unui spa┼úiu ├«n care s─â poat─â fi jucat. Sper ca demersul lor s─â aib─â succes. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: T. Cucoreanu

Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.