Între noi e doar mîncarea

Publicat în Dilema Veche nr. 732 din 1-7 martie 2018
Între noi e doar mîncarea jpeg

● Eat me, dramaturgia: Alexandra Felseghi, regia: Adina Lazăr. Cu: Irina-Maria Barbir, Diana Buluga, Emanuel Cifor, Sergiu Diță. Producător: Create.Act.Enjoy. 

Atenţi la fenomenele lumii contemporane, artiştii chestionează diferite problematici care preocupă umanitatea. De exemplu, mîncarea, un subiect aparent frivol, poate fi investigată din mai multe perspective, asociindu-se analizei convenţiilor sociale, globalizării, politicilor economice etc.

În România, subiectul a fost puţin tratat în teatru, cu două abordări: una priveşte normele de frumuseţe în societate, cu stigmatizarea celor care sînt în afara lor (în special persoanele supraponderale), alta vizează obsesia maladivă pentru alimentaţia bio în condiţiile dezvăluirilor, obiective sau supralicitate, despre nocivitatea mîncării convenţionale. Una dintre primele abordări ale subiectului a fost realizată prin piesa lui Neil LaBute, Fat Pig, montată în mai multe variante, unele cu titlul schimbat (spectacolul regizat de Cristi Juncu la Teatrul Act s-a numit XXL), o poveste de dragoste, mai mult atracţie fizică şi intelectuală decît iubire propriu-zisă, între un bărbat arătos, după standardele societăţii, şi o femeie supraponderală. Textul chestiona modul în care convenţiile sociale presează individul să li se subordoneze, în caz contrar acesta pierzîndu-şi statutul în societate, dar şi mecanismul de producere a acestor tipare de frumuseţe, care sînt rigide şi nu permit abaterea de la normă. Stigmatizată de societate, relaţia de cuplu din Fat Pig se destramă, cel mai slab – bărbatul, căci el are cel mai mult de pierdut, fiind dezirabil la nivel social – cedează, nu fără regret. Plasată în afara normelor de frumuseţe fizică, femeia din textul lui Neil LaBute îşi permite să nu se conformeze convenţiilor nici în alte chestiuni, astfel că ea îşi construieşte o personalitate liberă de constrîngeri. Ea capătă identitate, nu reprezintă doar un corp.

rosencrantz foto ioana ofelia 2 jpg jpeg

Cealaltă tematică, a alimentaţiei bio, este abordată prin prisma radicalismelor – de multe ori absurde, uneori nocive de a dreptul – pe care le generează. Spectacolul scriitoarei Elena Vlădăreanu şi al regizorului Robert Bălan, Identic natural (realizat la ArtHub în Bucureşti), face o sinteză a derapajelor în abordarea strategiei personale privind alimentaţia (formularea sună preţios, chiar hilar în contextul autohton – ţară cu grad ridicat de sărăcie, în care se consumă prioritar mîncare de calitate redusă –, dar unii pretind că au aşa ceva). Lectura etichetelor unor produse consumate pe scară largă, inclusiv de copii (pufuleţi sau îngheţată) constituie punctul de pornire: o serie de substanţe, dovedit toxice, dar şi exploatate ca atare la nivel public, se înşiră frumos în compoziţia alimentelor. De aici, spectacolul urmăreşte atît nonşalanţa sau ignoranţa cu care alimentele convenţionale şi nocive fac parte din componenţa meselor zilnice, cît şi psihoza alimentaţiei sănătoase, în spatele căreia stau, uneori, pericole la fel de mari (situaţiile sînt chiar hilare căci sub denumirea „bio“, „organic“, „natural“ intră uneori exact produsele sau mecanismele de obţinere a acestora care se doresc evitate). Demersul creatorilor este de a semnala o nouă problemă, parţial reală şi parţial fabricată, care grevează viaţa contemporană şi inventarul de atitudini, acţiuni şi reacţii pe care aceasta o generează.

Abordările de mai sus se regăsesc împreună într-un alt spectacol, Eat me, regizat de Adina Lazăr, produs de compania Create.Act.Enjoy din Cluj şi prezentat la Point, în Bucureşti, în cadrul microstagiunii de spectacole independente, curatoriate de regizorul Andrei Măjeri. Pe o structură dramaturgică fragmentară (dramaturgia: Alexandra Felseghi), diferite perspective asupra alimentaţiei, de la obsesia mîncării, bio sau nu chiar, la cea a imaginii şi formei fizice, cu efectul stigmatizării supraponderalilor, capătă expresii variate stilistic. Spectacolul este un performance coral care mixează teatrul cu video în diferite formule absurd-satirice. De exemplu, parodierea naraţiunilor şi stilisticii telenovelelor foloseşte ca subiect obsesia pentru imagine, într-o intrigă melodramatică, cu două personaje caricaturale, schematice ca structură şi evoluţie, asociind astfel un tip de consum cultural cu un anume fizic. O întrecere (care are reguli şi referinţe din diferite sporturi, esenţială fiind ideea de competiţie) se derulează între gătitul sănătos, promovat de Jamie Oliver şi fast food-ul reprezentat de clovnul Roland de la McDonald’s (cele cîteva lacrimi vărsate de personajul Jamie Oliver amintesc de campania reală derulată de bucătarul britanic în SUA, unde s-a luat la trîntă cu pasiunea americanilor pentru fast-food şi a avut parte de cîteva momente delicate, inclusiv unul lacrimogen). Un personaj feminin supraponderal înregistrează, la vîrste diferite, forme variate de stigmatizare publică, iar lupta sa cu greutatea înregistrează forme diferite de eşec. De exemplu, la nouă ani, este hărţuită la şcoală nu doar de colegi, ci şi de învăţătoare. În cazul unui cuplu similar cu cel din piesa lui Neil LaBute, se face o demonstraţie între ceea ce verbalizează şi ceea ce gîndeşte fiecare, diferenţele constituind un inventar de prejudecăţi şi clişee privind hrana şi corpul. Ideea urmărită se configurează în jurul convenţiei sociale asupra fizicului, a modelului de frumuseţe acceptat de societate şi a modului în care personajele reuşesc sau nu să îşi accepte devierea de la standard şi să îşi asume o identitate în afara şi în ciuda tiparelor sociale.

Eat me adună mai multe direcţii de cercetare asupra problematicii alimentaţiei, pe care le tratează prin diferite filtre, perspective şi stilistici. Personajele au fiecare cîte o bază: supraponderala (Irina-Maria Barbir), femeia perfectă (Diana Buluga), atletul (Emanuel Cifor), balerinul gay (Sergiu Diță). Astfel, două personaje se încadrează în tipar şi două exced normei, fiecare cu drama şi ridicolul său. Adina Lazăr se foloseşte ironic de aceste personaje pentru a exemplifica o problematică universală care se reduce, în final, la asumarea identităţii. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Ioana Ofelia

Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.