Întîlniri cu sine

Publicat în Dilema Veche nr. 712 din 12-18 octombrie 2017
Întîlniri cu sine jpeg

● UFO de Ivan Vîrîpaev, traducerea: Mașa Dinescu, regia: Bobi Pricop, scenografia: Paul Popescu & Mizdan Negatron – Modulab, concept video: Paul Spike & Tudor Panduru – Evil Twin Studios, muzica originală: Alexei Țurcan, costume & asistență decor: Ana Ienașcu, light design: Cristian Șimon. Cu: Ada Galeș, Istvan Teglas, Ciprian Nicula, Mihai Călin, Raluca Aprodu, Medeea Marinescu, Ion Caramitru. Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“ Bucureşti.

Unul dintre numele importante ale dramaturgiei contemporane, rusul Ivan Vîrîpaev este cunoscut în România ca autor al piesei Iluzii, montată în mai multe variante, de la un minimalism de-a dreptul auster (prima versiune, a lui Cristi Juncu, la Teatrul Act) la formule performative ceva mai „cărnoase“, precum cea cu filmări în timp real şi animaţie care funcţionează ca un dagherotip (versiunea lui Bobi Pricop la Teatrul Naţional din Craiova). La Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu din 2013, Vîrîpaev a prezentat propria versiune performativă a Iluziilor, în care lungile monologuri despre dragoste şi amăgire sînt prezentate ca o competiţie de conferinţe (ironic motivaţionale).

Bobi Pricop a revenit la piesele lui Vîrîpaev în cel mai recent spectacol al său de la TNB, UFO, un text în premieră naţională. Scris în 2012 pentru Teatrul Studio din Varşovia, UFO are deja două variante regizate de Vîrîpaev însuşi: cea din Polonia şi una ulterioară, din 2014, realizată la Teatrul Praktika din Moscova sub forma unui one man show, în care dramaturgul este şi performer. Cu aceeaşi scriitură lirică, fără a fi melodramatică, specifică dramaturgului, UFO este structurat în 9+1 monologuri (din care Bobi Pricop a păstrat 6+1). Convenţia setată de autor este a unor interviuri cu oameni care au avut contacte cu civilizaţii extraterestre, rămase fără întrebuinţare în urma unui film care nu s-a mai realizat, şi pe care autorul le oferă unui teatru ca material pentru un scenariu, lăsînd la alegerea echipei de creaţie, conform unei scrisori citite în prolog, estetica şi cheia de interpretare. Dar convenţia este deconstruită explicit (şi rotund) în final, cînd aşa-zisul finanţator al filmului (personaj adăugat „interviurilor“ propriu-zise – Ion Caramitru în rol de oligarh rus) ridică problema relaţiilor de interdependenţă în teatru (dramaturg, personaj, regizor, spectator) şi a definiţiei realităţii (în raport cu „realitatea“ fabricată şi convenţia). Este o deconstrucţie în mare parte tehnică, dar o alta, ceva mai subtilă, se revelează pe parcursul textului la nivel narativ căci „extratereştrii“ lui Vîrîpaev sînt, de fapt, nevoi esenţiale ale umanităţii, „înăbuşite“ de zgomotul lumii contemporane: simplitate, linişte, siguranţă, găsirea sinelui etc. Defazate în raport cu modul în care se configurează astăzi viaţa (hiperdinamică, supertehnologizată, pragmatică, grevată de efectele negative ale politicilor sociale şi de mediu etc.), aceste nevoi ancestrale ale umanităţii sînt de neexprimat în spaţiul public întrucît sînt stigmatizate la nivel social ca fiind desuete, semne ale unui om slab. De unde şi configurarea lor ca experienţe iraţionale, din seria întîlnirilor cu extratereştrii, o dată din cauza rarităţii exprimării lor publice, a doua oară pentru însăşi „protecţia“ confesorilor (oamenii sînt mai înclinaţi să accepte existenţa unor contacte cu civilizaţii extraterestre decît a unora cu propriile nevoi emoţionale). În fapt, mărturiile se constituie într-un soi de pozitism new age, ceea ce Bobi Pricop denumeşte „un showcase al revelaţiilor personale“ şi care determină un fir roşu în jocul actorilor: o bucurie nereţinută atunci cînd personajele îşi povestesc revelaţiile. Vîrîpaev sondează în adîncimile fiinţei umane, scoţînd la lumină confuzia şi zbaterea în găsirea a ceea ce preţios s-ar putea numi sensul vieţii.

rosencrantz1 foto adi bulboaca jpg jpeg

„Eu nu știu cum aveți de gînd să-i prezentați pe acești oameni“ le scrie Vîrîpaev-personajul creatorilor spectacolului. Şi dacă regizorul şi actorul Vîrîpaev, în propriile versiuni, a preferat minimalismul, Bobi Pricop alege să dea spectaculozitate vizuală show-ului. Regizorul continuă demersul său de gîndire a spaţiului de joc în termeni contemporani, asta însemnînd folosirea multimedia cu un sens mai complex decît cel de ilustrare. Cu o echipă parţial nouă (Paul Popescu, Mizdan Negraton, Paul Spike, Tudor Panduru, Alexei Ţurcan), Bobi Pricop propune un concept de scenografie virtuală: un spaţiu configurat multimedia şi acordat, ca tehnică, la convenţia textului şi, ca simbolistică, la esenţa acestuia. Tehnologia intermediază expresia scenică (şi emoţia) şi este potenţial facilitator de limbaje performative noi. Deşi la început în România, o astfel de explorare a performativităţii prin tehnologie nu este singulară (Bobi Pricop, împreună cu scenograful Adrian Damian, tot la TNB, în O întîmplare bizară cu un cîine la miezul nopţii; Oana Răsuceanu, Iulia Rugină, Dan Adrian Ionescu, Mizdan, Adrian Câmpean, Mihai Dobre în performance-ul Dorian, jucat la Teatrul Odeon etc.). Tehnologia deschide un drum pentru dezvoltarea atît a performativităţii, cît şi a audienţei (ce poate fi atrasă de filmicitatea spectacolului). Nu ştiu unde va duce în timp această intruziune a multimedia în teatru – asta este o altă discuţie –, dar cum, în artele vizuale, ea a ajutat la dezvoltarea limbajului artistic, fără a determina devalorizarea conceptului (detronarea lui ca importanţă în construcţia produsului artistic), sper la un traseu similar şi aici.

Prin această desfăşurare de forţe video este multiperspectivată prezenţa actorilor (fiecare personaj evoluează singur) prin proiectarea imaginii lor, supradimensionată, pe un tul, ceea ce determină un joc cinematografic, delicat şi în continuă tensiune (un plus aici pentru Ada Galeş, Mihai Călin şi Istvan Teglas). Căci provocarea adresată actorilor vizează găsirea unei modalităţi de joc care să combine forţa teatrală cu subtilitatea filmică.

Cum se va dezvolta acest tip de teatru filtrat prin multimedia şi cît va accepta spectatorul intruziunea tehnologiei pe scenă vom vedea în perioada următoare. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Adi Bulboacă

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.